4,810 matches
-
În afară de „Stâlp” totul este imaginația autorului, căci, făcând abstracție de inscripția de pe coloană, vigneta are și următorul text: „ Munții de la Pojorâta, cu satul Vama, unde stă, înaintea localității, o columnă, în amintirea unei victorii dobândite de moldoveni asupra turcilor și tătarilor” <footnote Ibidem, p. 34. footnote>. La începutul secolului al XX-lea, în 1802, românul Fotache Ciurea care ne dă o copie a inscripției de pe monument, apreciată ca fiiind cea mai exactă de către T. V. Stefanelli, care a scris o lucrare
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care a scris o lucrare documentată despre Stâlpul lui Vodă. După Fotache Ciurea și alți români din Moldova au scris despre Stâlpul lui Vodă, fără să înlăture părerea că monumentul ar fi fost înălțat pentru a comemora o victorie asupra tătarilor. Prima lucrare de restaurare, protejare și păstrare a monumentului „Stâlpul lui Vodă”, cum i-a circulat numele în popor, aparține altui român cu suflet mare, Panaite Moldoveanu, care, între anii 1848-1850, impresionat de starea de degradare în care zăcea coloana
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
o reproducere în care se vede că monumentul era înconjurat de un gard obișnuit de ostrețe. După Bendella monumentul „conține pe cele patru laturi ale sale povestea izbânzii repurtate de voievodul Mihai Racoviță, principe al Moldovei, în anul 1716, asupra tătarilor”. De la mijlocul secolului al XIX-lea, Stâlpul lui Vodă începe a fi numit și „Crucea tătarilor”, mai întâi de către oameni de cultură germano-austrieci, care nu voiau să vadă în inscripția de pe monument că a fost înălțat în amintirea victoriei repurtată
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
După Bendella monumentul „conține pe cele patru laturi ale sale povestea izbânzii repurtate de voievodul Mihai Racoviță, principe al Moldovei, în anul 1716, asupra tătarilor”. De la mijlocul secolului al XIX-lea, Stâlpul lui Vodă începe a fi numit și „Crucea tătarilor”, mai întâi de către oameni de cultură germano-austrieci, care nu voiau să vadă în inscripția de pe monument că a fost înălțat în amintirea victoriei repurtată de moldoveni, turci și tătari împotriva austriecilor, urmăriți până au trecut munții pe la Vama, în Transilvania
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
XIX-lea, Stâlpul lui Vodă începe a fi numit și „Crucea tătarilor”, mai întâi de către oameni de cultură germano-austrieci, care nu voiau să vadă în inscripția de pe monument că a fost înălțat în amintirea victoriei repurtată de moldoveni, turci și tătari împotriva austriecilor, urmăriți până au trecut munții pe la Vama, în Transilvania. În 1850, un pictor german, F. X. Knapp a pictat o serie de monumente și localități din Bucovina. După acuarelele sale s-a publicat o colecție de 12 stampe
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
F. X. Knapp a pictat o serie de monumente și localități din Bucovina. După acuarelele sale s-a publicat o colecție de 12 stampe sub titlul de „Bucovina ilustrată”, una din ele reprezentând monumentul din Vama, „numit pe nedrept Crucea tătarilor” <footnote Teodor Codrescu, Uricariul, Colecție de diferite documente, Iași, 1888, p. 82-84 footnote>. La cele 12 stampe ale lui Knapp, în 1857, Ernest Rudolf Neubauer a publicat o broșură explicativă, tradusă și în limba română de Iohann Mitkiewicz sub titlul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Teodor Codrescu, Uricariul, Colecție de diferite documente, Iași, 1888, p. 82-84 footnote>. La cele 12 stampe ale lui Knapp, în 1857, Ernest Rudolf Neubauer a publicat o broșură explicativă, tradusă și în limba română de Iohann Mitkiewicz sub titlul „Monumentul tătarilor lângă Prisaca”. De la străini, denumirea improprie „Crucea tătarilor”, „Monumentul tătarilor”, a trecut și asupra românilor: Teodor Codrescu, amintește de două ori în „Uricariul” său, după Fotache Ciurea (atât în 1857, cât și în 1888) despre monument, reproducând hrisovul lui Mihai
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
1888, p. 82-84 footnote>. La cele 12 stampe ale lui Knapp, în 1857, Ernest Rudolf Neubauer a publicat o broșură explicativă, tradusă și în limba română de Iohann Mitkiewicz sub titlul „Monumentul tătarilor lângă Prisaca”. De la străini, denumirea improprie „Crucea tătarilor”, „Monumentul tătarilor”, a trecut și asupra românilor: Teodor Codrescu, amintește de două ori în „Uricariul” său, după Fotache Ciurea (atât în 1857, cât și în 1888) despre monument, reproducând hrisovul lui Mihai -Vodă Racoviță despre bătălia cu Ferenț Căpitanul <footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
82-84 footnote>. La cele 12 stampe ale lui Knapp, în 1857, Ernest Rudolf Neubauer a publicat o broșură explicativă, tradusă și în limba română de Iohann Mitkiewicz sub titlul „Monumentul tătarilor lângă Prisaca”. De la străini, denumirea improprie „Crucea tătarilor”, „Monumentul tătarilor”, a trecut și asupra românilor: Teodor Codrescu, amintește de două ori în „Uricariul” său, după Fotache Ciurea (atât în 1857, cât și în 1888) despre monument, reproducând hrisovul lui Mihai -Vodă Racoviță despre bătălia cu Ferenț Căpitanul <footnote Iorgu G.
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
înregistrează legendele locale de întemeiere, evident, de la Ștefan cel Mare, despre Prisaca, revenind în actualitate la topitoriile lui Mantz, apoi scrie: „Pe latura drumului mare, este un mare stâlp de piatră, ce pare uitat de toată lumea. Românii îl numesc „Crucea tătarilor”, și când trec pe lângă ea, își fac cruce, iar nemții, când dau de ea, fug ca de tămâie, căci pentru români, neamțul e tot una cu dracul” <footnote Ibidem, p. 39. footnote>. Românul din Bucovina, arheologul Dionisie Olinschi - Olinescu, stabilit
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cetatea Bistriței și Maramureșului de n-a rămas nimică, ce se va pomeni la unguri cât va fi lumea” . Profesorul de la Universitatea germană din Cernăuți, ucraineanul Eugen Kozak, scriind despre „Stâlpul lui Vodă”, își dă seama că denumirea de „Monumentul tătarilor” este nepotrivită, cunoscând conținutul inscripției. Totuși confuzia în legătură cu monumentul, cu luptele purtate în 1716 și 1717, locul acestora, taberele opuse, a persistat din două motive: a) identitatea, în conștiința românilor, dintre cruce și stâlp, amândouă cu rol funerar; b) confruntarea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cunoscând conținutul inscripției. Totuși confuzia în legătură cu monumentul, cu luptele purtate în 1716 și 1717, locul acestora, taberele opuse, a persistat din două motive: a) identitatea, în conștiința românilor, dintre cruce și stâlp, amândouă cu rol funerar; b) confruntarea seculară cu tătarii prădalnici, ultimele prădăciuni făcute în Moldova datând din 1783 <footnote Ion Cernat, Coloane, stâlpi și cruci în Vama, mss. în posesia autorului. Idem, Simion Florea Marian și satul Vama, în „Codrul Cosminului”, Analele științifice, seria istorie, nr. 10 (20), 2004
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
locale: inscripții, înscrisuri pe cărți vechi și pe monumente de la cele două biserici și de pe monumentul „Stâlpul lui Vodă”. De asemenea, Simion Florea Marian a cules și prelucrat două legende, una auzită „de la mai mulți români din Vama” - „Românca și tătarii” și „Românii și tătarii”, „legende care păstrează amintirea luptelor cu tătarii din lunga perioadă a incursiunilor făcute pe teritoriile românești de tătarii crâmleni și de cei din Buceac” <footnote Victor Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, Editura Științifică și Enciclopedică, București
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cărți vechi și pe monumente de la cele două biserici și de pe monumentul „Stâlpul lui Vodă”. De asemenea, Simion Florea Marian a cules și prelucrat două legende, una auzită „de la mai mulți români din Vama” - „Românca și tătarii” și „Românii și tătarii”, „legende care păstrează amintirea luptelor cu tătarii din lunga perioadă a incursiunilor făcute pe teritoriile românești de tătarii crâmleni și de cei din Buceac” <footnote Victor Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, p. 158 și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
două biserici și de pe monumentul „Stâlpul lui Vodă”. De asemenea, Simion Florea Marian a cules și prelucrat două legende, una auzită „de la mai mulți români din Vama” - „Românca și tătarii” și „Românii și tătarii”, „legende care păstrează amintirea luptelor cu tătarii din lunga perioadă a incursiunilor făcute pe teritoriile românești de tătarii crâmleni și de cei din Buceac” <footnote Victor Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, p. 158 și urm footnote>. Cele două legende au un
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Florea Marian a cules și prelucrat două legende, una auzită „de la mai mulți români din Vama” - „Românca și tătarii” și „Românii și tătarii”, „legende care păstrează amintirea luptelor cu tătarii din lunga perioadă a incursiunilor făcute pe teritoriile românești de tătarii crâmleni și de cei din Buceac” <footnote Victor Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, p. 158 și urm footnote>. Cele două legende au un conținut aproape identic; deosebirea constă în aria de răspândire. În timp ce legenda
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de cei din Buceac” <footnote Victor Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, p. 158 și urm footnote>. Cele două legende au un conținut aproape identic; deosebirea constă în aria de răspândire. În timp ce legenda „Românca și tătarii”, are un caracter local, fiind cunoscută numai în Vama, cealaltă, „Românii și tătarii”, are o arie mai largă de răspândire, fiind cunoscută în 1890 în Fundu Moldovei de la care a aflat-o profesorul de la Universitatea Cernăuți I. G. Sbiera, care
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și Enciclopedică, București, 1982, p. 158 și urm footnote>. Cele două legende au un conținut aproape identic; deosebirea constă în aria de răspândire. În timp ce legenda „Românca și tătarii”, are un caracter local, fiind cunoscută numai în Vama, cealaltă, „Românii și tătarii”, are o arie mai largă de răspândire, fiind cunoscută în 1890 în Fundu Moldovei de la care a aflat-o profesorul de la Universitatea Cernăuți I. G. Sbiera, care a și scris un studiu asupra ei, tipărit sub titlul „Traiul românilor înainte de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a și scris un studiu asupra ei, tipărit sub titlul „Traiul românilor înainte de fundarea staturilor naționale”, Cernăuți, 1890 <footnote Simion Florea Marian, Tradiții populare române în Bucovina, București, 1895, p. 355- 356. footnote>. Ambele legende vorbesc despre lupta românilor cu tătarii, fapt real, rămas în conștiința oamenilor acestor locuri din vremuri îndepărtate. Nu încape îndoială că populația din nord-vestul Moldovei a fost supusă periodic unor incursiuni prădalnice, a căror amintire se păstrează în denumirea „Drumul tătarilor”, cu o ramificație prin Vama
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
vorbesc despre lupta românilor cu tătarii, fapt real, rămas în conștiința oamenilor acestor locuri din vremuri îndepărtate. Nu încape îndoială că populația din nord-vestul Moldovei a fost supusă periodic unor incursiuni prădalnice, a căror amintire se păstrează în denumirea „Drumul tătarilor”, cu o ramificație prin Vama, nume care a rămas după marea năvălire mongolo-tătară din 1241-1242 <footnote N. Iorga, Neamul românesc în Bucovina, București, 1905, p. 93-96. footnote>. Pe acest drum, peste Mestecăniș și Suhard, treceau tătarii după pradă în Transilvania
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
păstrează în denumirea „Drumul tătarilor”, cu o ramificație prin Vama, nume care a rămas după marea năvălire mongolo-tătară din 1241-1242 <footnote N. Iorga, Neamul românesc în Bucovina, București, 1905, p. 93-96. footnote>. Pe acest drum, peste Mestecăniș și Suhard, treceau tătarii după pradă în Transilvania și Ungaria și tot ei, în timpul când au controlat teritoriul viitorului stat Moldova, au stabilit vămile, preluate de administrația voievodală <footnote Ibidem footnote>. Influențat, desigur, de conținutul celor două legende, dar cunoscând și identitatea cruce - stâlp
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Moldova, au stabilit vămile, preluate de administrația voievodală <footnote Ibidem footnote>. Influențat, desigur, de conținutul celor două legende, dar cunoscând și identitatea cruce - stâlp, Simion Florea Marian în studiul istoric „Stâlpul lui Vodă” din Vama din 1888, vorbește de „Monumentul tătarilor”. Contribuții hotărâtoare la geneza, construcția, importanța istorică a monumentului „Stâlpul lui Vodă” din Vama au adus T. V. Stefanelli, N. Iorga și Iorgu G. Toma. Până la N. Iorga, care a contribuit cel mai mult la trezirea conștiinței naționale a românilor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și nici de semnificația acestuia. Străinii, austriecii, nu le-ar fi convenit să popularizeze un monument care să divulge apetitul teritorial și agresivitatea Imperiului habsburgic, fiind dispuși să vadă și să se creadă că se amintește despre o luptă cu tătarii. N. Iorga este impresionat de frumusețile naturale ale locurilor - valea Moldovei, munții din jur: „Pe aici prin Vama au trecut atâtea oști ce au căzut din Moldova asupra Ardealului și, odată, la 1717, Vama a văzut tăbărând tătărimea sălbatică și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
G. Toma, op. cit. footnote>. N. Iorga reia istoria monumentului din Vama în „Istoria armatei românești”, în capitolul - Decăderea militară a românilor (1692-1821): „Urmă în august lovitura din Ardeal a lui Mihai Vodă cu 3.600 dintre ai lui, cu aceiași tătari și cu aceiași lipcani (tătari din Lipca) și spahii de la Hotin, la care se adăugaseră și vreo 500 de cazaci zaporojeni în serviciul hanului... iar Domnul dăduse poruncă oștirii lui ca pe nemți și pe catane să-i ucidă și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Iorga reia istoria monumentului din Vama în „Istoria armatei românești”, în capitolul - Decăderea militară a românilor (1692-1821): „Urmă în august lovitura din Ardeal a lui Mihai Vodă cu 3.600 dintre ai lui, cu aceiași tătari și cu aceiași lipcani (tătari din Lipca) și spahii de la Hotin, la care se adăugaseră și vreo 500 de cazaci zaporojeni în serviciul hanului... iar Domnul dăduse poruncă oștirii lui ca pe nemți și pe catane să-i ucidă și să-i ia robi, iar
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]