2,938 matches
-
numitor comun, pentru ca mesajele să fie evocatoare și cât mai ușor descifrabile de către audiență. Reportajele se înscriu și ele în interiorul reperelor presupuse a fi cel mai larg răspândite, cele ale culturii populare și ale simțului comun. Pentru a atrage atenția telespectatorilor, jurnaliștii apelează la multiple resorturi narative (engl. storytelling) pentru punerea în scenă a informațiilor prezentate. Narațiunea devine forma preferată de prezentare a realității, oferind o cheie de lectură a lumii sociale. În consecință, posibilitățile diegetice ale unui eveniment devin prioritare
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
a crescut cu 30% (Bennett și Iyengar, 2009, p. 64). Cu alte cuvinte, republicanii au rămas neafectați de noul val de informații discrepante. Concluzia autorilor acestui studiu a fost că proliferarea expunerii selective la media, amplificată de preferințele partizane ale telespectatorilor, marchează trecerea la o nouă paradigmă în științele comunicării paradigma efectelor "nu atât de minimale"1 (Bennett și Iyengar, 2009; Iyengar, 2012). Astfel de aspecte, curente în comunicarea politică actuală, scot în evidență necesitatea unor noi construcții teoretice care să
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sau candidaților susținuți). În ambele cazuri, doar simpla analiză rațională nu determină luarea unei decizii; există un al doilea nivel (subsidiar) de procesare a informației care depinde de activarea emoțiilor. Un studiu realizat de John Zaller (1992) concluzionează că nesiguranța telespectatorilor le direcționează atenția către informația politică și crește probabilitatea ca aceasta să fie reținută. Atunci când caută informații legate de scena politică, oamenii încep de la propriile lor valori și apoi caută informațiile care sunt în acord cu aceste valori. Acest mecanism
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
1995/1996 voleiul de plajă s-a extins și mai mult în lume. Circuitul FIVB cuprinzând toate cele 5 continente, clasamentele finale rezolvând și calificările pentru Jocurile Olimpice. Un număr record de spectatori, peste 800.000, și 50 de milioane de telespectatori au vizionat în acel sezon aceste turnee. În 1996 FIVB a lansat un nou concept al Campionatului Mondial, incluzând 3 categorii de turnee: Grand Slam, Seria Mondială și Challenger. Oricare țară poate să se angajeze în organizarea de turnee, din
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
orator". Discursul are tendința de a deveni o adresare de la individ la individ. Prin urmare, apariția la televizor va provoca o nouă transformare a adresării politice: va reduce importanța expunerilor de idei în avantajul dezbaterilor în care trebuie suscitată simpatia telespectatorilor. Nu se poate spune, deci, că aceste tipuri diferite de mass-media au de-a face cu același gen discursiv: modificările aduse condițiilor "materiale" ale comunicării politice au schimbat atît "conținuturile", cît și modul de exprimare, natura însăși a ceea ce numim
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de a întrerupe enunțiatorul opune discuția telefonică comunicării scrise sau radiofonice; - existența unui terț invizibil caracterizează anumite genuri discursive: în emisiunile de televiziune (ca la teatru, dar într-un mod diferit) interlocutorii din studio vorbesc în prezența unui terț invizibil (telespectatorul, ascultătorul) și își elaborează vorbirea în funcție de el. Se întîmplă, de asemenea, ca în studio să fie invitați spectatori sau ca emisiunea să fie prezentată într-un teatru astfel ca destinatarii invizibili să dispună de niște reprezentanți la fața locului. Fiecare
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și sub denumirea de lead. Conține informațiile cele mai importante, este de cele mai multe ori alcătuit din una, două sau maximum trei propoziții și reprezintă metoda de atragere a publicului către subiectul prezentat. Un cap video bun îl va face pe telespectator să urmărească știrea, iar unul prost îl va face să întindă mâna spre telecomandă. Ca să știi să scrii un cap video bun, trebuie să cunoști regulile jurnalistice de bază: să pui informația cea mai importantă la început, apoi să organizezi
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
mai ales pentru cea de direct. 1. Exprimă-te clar - aceasta înseamnă mai multe lucruri, de la faptul că trebuie să păstrezi discursul curat din punct de vedere concret (fără bâlbâieli, ăăă-uri, cuvinte stâlcite, pocite și termeni mormăiți din care telespectatorul nu poate înțelege ce ai vrut să spui), până la evitarea termenilor ambigui, specializați sau tehnici. Explicația este evidentă: intervenția ta durează aproximativ 45 de secunde sau un minut, apoi telespectatorul trece la următorul subiect. Dacă nu a înțeles ce ai
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
ăăă-uri, cuvinte stâlcite, pocite și termeni mormăiți din care telespectatorul nu poate înțelege ce ai vrut să spui), până la evitarea termenilor ambigui, specializați sau tehnici. Explicația este evidentă: intervenția ta durează aproximativ 45 de secunde sau un minut, apoi telespectatorul trece la următorul subiect. Dacă nu a înțeles ce ai vrut să spui, nu mai are o a doua șansă (cu excepția televiziunilor de știri ai căror reporteri spun din oră în oră exact același text. Dar aceasta este o situație
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
text. Dar aceasta este o situație nefericită pe care vom încerca din răsputeri să o evităm). Așadar, trebuie să te asiguri că textul tău poate fi înțeles fără probleme de la prima ascultare. Dacă este plin de termeni tehnici, pe care telespectatorul nu îi poate înțelege, el se va opri să se gândească la ce ai vrut să spui și nu te va mai asculta până la sfârșit. De multe ori, acești termeni tehnici nu pot fi evitați, dar ar fi ideal să
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
vorbesc la nesfârșit. De aceea, au automat tendința de a vorbi mult și la muncă. O transmisiune în direct însă nu trebuie să fie lungă (atunci când nu e cazul, pentru că vom vorbi și despre excepții mai târziu). Dacă vorbești inutil, telespectatorul va fi plictisit și la un moment dat nu te va mai asculta sau, și mai grav, va schimba canalul. În general, o transmisiune în direct ar trebui să dureze între 45 de secunde și un minut. Unele televiziuni cer
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
întrerupă sau să reia ce a spus mai devreme. A spus ce era mai important de transmis la început, a explicat de ce, cum și în ce fel s-au petrecut lucrurile, le a plasat într-un context la final, astfel încât telespectatorul a înțeles tot. 4. Răspunde întrebărilor esențiale - ce, cine, când, cum, de ce, unde. Poate că aceasta trebuia să fie prima dintre regulile de bază ale scriiturii unei știri de televiziune. Ea se aplică și în cazul textului de direct, cu
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
direct nu va fi: Bună ziua, o explozie a avut loc la Brașov în urmă cu o jumătate de oră. Șapte oameni au murit și alți 13 au fost răniți... etc. Ar însemna să reluăm inutil informațiile din capul video, plictisind telespectatorul și pierzând timp prețios. O variantă bună ar fi să începem prin a răspunde întrebării, deci oferind ultimele informații cu privire la explozie. Bună ziua, cei 13 răniți din explozia care a avut loc la ora 10.30 au fost scoși de sub dărâmături
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
de informație, dacă ele transmit un mesaj pe care altfel nu ai avea cum să îl transmiți, atunci folosește-le. Însă, dacă le spui doar pentru a-ți expune bagajul de cunoștințe, atunci nu obosi atenția și așa fragilă a telespectatorului cu o înșiruire de numere inutile. Cifrele sunt atractive. Ele dau culoare informațiilor tale și, când sunt folosite corect, te pun în valoare. Pentru aceasta însă trebuie să înveți să le folosești astfel încât să nu devină supărătoare. Mai mult, uneori
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
de jandarmi, 312 polițiști și 1 248 de membri ai personalului auxiliar asigură protecția spectatorilor la meciul de fotbal dintre echipele X și Y. Dacă însă vei alege să rotunjești cifrele și să dai un număr concret, palpabil, imaginabil pentru telespectator, el va fi încântat să primească informația. Sună mai bine să spui: Peste 2 000 de polițiști, jandarmi și membri ai personalului auxiliar se află la stadion pentru a asigura protecția spectatorilor. 6. Folosește cu măsură cuvintele cu greutate - contrar
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
contrar ultimelor tendințe din televiziunile de știri din România, sau poate tocmai, îngrozitor și toate celelalte aparținând aceleiași categorii și-au pierdut valoarea și greutatea. Au fost utilizate atât de mult pentru a umfla știrile, încât au devenit stereotipice, iar telespectatorii și-au pierdut încrederea în ele. În loc să atragă, să te facă să asculți știrea, pe mulți îi scârbesc și îi îndepărtează. Așadar este preferabil să le evităm atunci când realizăm o transmisiune în direct sau, în general, când scriem știri. Cu
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
teribilă distruge două străzi dintr-un oraș. Și atunci, la ce folosește să utilizez expresia o explozie teribilă în descrierea mea? Nu trebuie să renunți cu totul la adjective, ci să înveți să le folosești astfel încât să genereze în mintea telespectatorilor imaginea cât mai exactă a evenimentelor pe care le aduci la cunoștința lor. Folosește cuvintele care descriu ceea ce vezi, folosește-te de simțurile tale când este cazul, spune-le oamenilor cum miroase scena unui incendiu stins cu puțin timp în
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
evocare. În loc să spui un monument imens va fi ridicat pe acest loc, alege să spui un monument înalt cât un bloc de zece etaje va fi ridicat aici. De asemenea, când dorești să folosești cuvinte care să îl atragă pe telespectator (teribil, devastator, îngrozitor, înfiorător, groaznic etc.) fă-o cu atenție și discernământ: în primul rând, nu exagera. Dacă folosești un astfel de cuvânt atunci când situația chiar o cere, în caz de calamitate sau în cazul unor evenimente extrem de grave, este
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
și microfonul, ești la dispoziția regiei, teoretic. Așadar, dintr-o eroare de comunicare, este posibil oricând ca producătorul să te bage pe post crezând că ești pregătit, în timp ce tu faci glume, comentarii nepotrivite sau chiar înjuri. Sunt convinsă că orice telespectator fidel al știrilor a văzut măcar o astfel de gafă și s-a amuzat pe seama unui reporter care se plânge de frigul de afară, spune că nu aude nimic în cască sau, mai rău, trage o înjurătură din tot sufletul
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
această excepție trebuie folosită doar în caz de urgență. Ca principiu, nu este avantajos să spui același lucru de două sau uneori chiar de trei ori. Arată o limitare a cunoștințelor și te pune într-o lumină proastă. De regulă, telespectatorul nu are nevoie să audă același lucru de zece ori. Singura excepție apare atunci când, prin întrebarea sa, prezentatorul îți cere în mod expres să reiei anumite informații importante pentru a le fixa mai bine. Te rog să ne mai spui
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
De aceea, chiar dacă la un moment dat poți fi tentat să răspunzi la o întrebare neașteptată venită din partea prezentatorului exprimându-ți părerea personală, nu o face! Mai bine reiei anumite informații pe care le-ai oferit deja și îi permiți telespectatorului să tragă concluziile. 4. Nu te autocontrazice - sună simplu, dar nu este. În timpul unui discurs mai lung, susținut sub presiunea directului, pot apărea situații de-a dreptul comice. A te contrazice este doar una dintre acestea. Nu mă refer doar
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
probabil, ca în capul video să existe detalii eronate, informații exagerate sau alte greșeli editoriale făcute de oameni care nu simt evenimentul la fel ca tine. Primul instinct îți va spune să îi corectezi pe cei ce oferă aceste informații telespectatorilor, dar trebuie să conștientizezi că, dacă îți critici prezentatorul, te critici și pe tine, pentru că voi sunteți o echipă. Așadar, nu îți contrazice niciodată prezentatorul. Găsește o modalitate discretă de a corecta informația, astfel încât publicul să nu sesizeze discrepanța. Transformă
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
mai exactă a evenimentelor. Spunând simțuri, mă refer la senzațiile tale din acele momente, cu mențiunea că a spune ce vezi, ce auzi, ce miroși nu înseamnă să încalci punctul 3 și să te lansezi în speculații personale. Prezintă-le telespectatorilor lucruri pe care ei nu le pot vedea la televizor, dar pe care tu le simți și care oferă informații suplimentare importante. Explică-le că aerul este irespirabil atunci când transmiți din apropierea unui incendiu din pădure sau spune-le că frigul
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
minute, atunci când transmiți din casele celor sinistrați din cauza zăpezilor. Este important să le dai detaliile ce îi vor face să își imagineze scena ca și cum ar fi și ei acolo cu tine. Astfel se creează o legătură specială între tine și telespectatori, iar ei și-o vor aminti și te vor recunoaște data viitoare când te vor vedea la televizor, pentru că le-ai transmis o stare, un sentiment. Am făcut recomandarea de a detalia folosindu ți simțurile și cunoștințele. Despre cele dintâi
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
a oferi informații din context, a explica un eveniment făcând conexiuni, a contura un tablou general în mintea celor care te privesc. Folosește-ți cunoștințele pentru a pune în context evenimentul atunci când ți se cer detalii, fă conexiunile, oferă-le telespectatorilor tot ceea ce au nevoie pentru a înțelege știrea în toată complexitatea ei. 7. Mai ales, nu spune niciodată nu știu! 3.4. Cu sau fără pasă înapoi Problema pasei înapoi a fost îndelung discutată, cu siguranță, în toate redacțiile de
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]