38,269 matches
-
actele de mituire peste hotare. În cadrul studiului în domeniul afacerilor, „lucrările publice, contractele și construcțiile” sunt considerate cele mai vulnerabile la corupție (un punctaj de 1,5). Un rezultat surprinzător este acela că întreprinderile cu capital american aveau o mare tendință de a mitui în străinătate (cum ar fi întreprinderile din Germania) în ciuda faptului că există legislație americană în domeniul practicilor de corupție în străinătate, în vigoare de mai bine de două decenii. TI a căutat să îmbunătățească metodologia BPI și
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
imagine bine conturată a instituțiilor și procedurilor SNI, a modului de activare și de interacționare cu ceilalți piloni ai SNI; o evoluție a SNI focalizată pe modul în care acesta lucrează în general în practică, oferind o identificare a oricăror tendințe observate prin studierea țării și oferind mereu, când este posibil, exemple ale unei practici de calitate; o secțiune care oferă o privire de ansamblu asupra domeniilor prioritare, unde în mod special sunt necesare progrese și unde există oportunități reale pentru
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
s-ar limita, prin urmare, la ipostaza de simplu mediator, agent al comunicării directe, de la om la om, cu ajutorul unei „limbi comune“ (pentru detalii, vezi cartea cu titlu omonim), accesibile oricui. Sarcină grea, impunând drept condiție preliminară renunțarea, asceza, reprimarea tendințelor egolatre și a impulsului afirmării de sine. În plus, naratorul acesta ubicuu și lipsit de viață personală ar avea menirea de a concilia literatura cu viața și de a-i învăța pe ceilalți (pe cei care trăiesc fără a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
compara situația cu invazia unor popoare barbare. Am mai spus, dar nu contează. Să vă intre bine în cap. Ornitologul englez E. Howard specialist în viața socială a pitulicilor a emis primul ipoteza că ființele umane au prin natura lor tendința de a-și însuși teritorii și de a-și manifesta cu acest prilej instinctul de agresiune. De unde ideea despre caracterul înnăscut al proprietății private. (A. Bourgeot) Ambele triburi se tem. Pentru a-și masca frica, autohtonii se pipăie la portofel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
un amestec extrem de eterogen de fapte sociale. Ar trebui analizate chiar acrobațiile intelectuale ale antropologilor care încearcă să identifice anumite comportamente rituale profane în aproape orice activitate umană ce implică repetitivitate, un oarecare grad de elaborare și dramatizare. Totuși, această tendință de a încărca cu un anume sens ritual cea mai banală activitate produsă de om ar trebui să dea de gândit, ar presupune sau ar fi o probă că există o reală nevoie de mit și rit. Nu neapărat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
explicație. O chichiță. Kinleycocacolafruttifresh. Așa citesc. Și sticlele din frigider: Spritefantapepsicola. Și pe zahărul pe care îl torn în cafea scrie ceva. Nu mănânc zahăr. Mănânc o marcă. Mănânc litere. Fac reclamă. Vedeți, toate cuvintele astea din reclamă au o tendință, impun o anumită lectură. Nu le poți citi pentru simpla plăcere a lecturii. Te îndeamnă să faci ceva. Cocacola nu e ceva de citit, ci ceva de mâncat. De fapt, astea nici nu mai sunt litere. Laptele petru cafea. Sterilizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
pe ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere și ofertă, determinate de particularitățile tehnico-economice ale activităților. În cadrul acestei faze, se formează condițiile generale de angajare ale salariaților, se conturează principiile care acționează la stabilirea salariilor și o anumita tendință de stabilire a salariilor la un nivel Înalt sau scăzut. A doua fază reprezintă o continuare a celei dintâi și constă În Întâlnirea cererii cu oferta de muncă În termeni reali, În funcție de condițiile concrete ale firmei și salariaților ei. Cererea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
ansamblul unei economii sau pe segmente mari de cerere și ofertă, determinate de particularitățile tehnico economice ale activităților. În cadrul acestei faze, se formează condițiile generale de angajare ale salariaților, se conturează principiile care acționează la stabilirea salariilor și o anumită tendință de stabilire a salariilor la un nivel Înalt sau scăzut. A doua faza reprezintă o continuare a celei dintâi și constă În Întâlnirea cererii cu oferta de muncă În termeni reali, În funcție de condițiile concrete ale firmei și salariaților ei. Cererea
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și după vârstă; structura pe sectoare de activitate; structura pe ramuri; structura pe forme de proprietate. Referindu-ne la evoluția populației ocupate pe principalele ramuri ale economiei, În țările dezvoltate ale lumii, În ultimii douăzeci de ani, se constată unele tendințe: A. Diminuarea populației ocupate În agricultură (România fiind o nedorită excepție); Studiile privind dezvoltarea agriculturii și locului acestei ramuri În structura economică și În P.I.B., În țările dezvoltate, acordă un interes deosebit necesității unor fonduri tot mai mari atât pentru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
muncă cel puțin la nivelul existenței „șomajului natural”. Împărtășim opinia, potrivit căreia șomajul natural este cel corespunzător unei rate de până la 5%. „Ratele șomajului au avut evoluții diferite de la o țară la alta. Cu toate acestea, pot fi desprinse câteva tendințe generale. Mai Întâi, În primele decenii postbelice, cele mai multe țări avansate economic au cunoscut rate ale șomajului mai reduse de 5%. Apoi, Începând cu primul șoc petrolier, aceste rate au cunoscut creșteri notabile În toate țările. În sfârșit, În ultimii ani
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
manifestate În domeniul economic, În materie de angajare și profesie, având În vedere aspecte privind locul săvârșirii faptelor, domeniul În care se manifestă, drepturile Încălcate, părțile implicate, criteriul care a stat la baza discriminării etc.; elaborarea unui raport anual privind tendințele de manifestare a discriminării În domeniul economic, În materie de angajare și profesie; elaborarea și implementarea de politici și acțiuni specifice de prevenire și combatere a discriminării, având În vedere analiza datelor/statisticilor În domeniul economic, În materie de angajare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
să defavorizeze una din cele două părți. Intervenția statului pe această piață produce dereglări. Pentru a exista, această piață trebuie să fie guvernată de reguli generale și stabile, care cer responsabilitate din partea statului. Este ceea ce Înseamnă de fapt a doua tendință a statului, adică aceea de intervenție a sa pe piața muncii, Rolul activ al statului este de a susține forța de muncă sau de a o promova. Starea pieței de muncă rezultă mai puțin din politica locurilor de muncă, cât
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
la angajări nesubvenționate (efect de denaturare). Va trebui deci, să mențină un echilibru Între cele două componente ale inițiativei sale. În practică, rolul statului În materie de locuri de muncă, nu este foarte clar, deoarece trebuie făcută o demarcație Între tendința de a stimula investițiile și ajutorul dat agenților economici aflați În dificultate. În legătură cu prima tendință s-a ajuns la concluzia că investițiile nu sunt În mod necesar creatoare de locuri de muncă, iar Împrumuturile și subvențiile statului pot prelungi viața
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
două componente ale inițiativei sale. În practică, rolul statului În materie de locuri de muncă, nu este foarte clar, deoarece trebuie făcută o demarcație Între tendința de a stimula investițiile și ajutorul dat agenților economici aflați În dificultate. În legătură cu prima tendință s-a ajuns la concluzia că investițiile nu sunt În mod necesar creatoare de locuri de muncă, iar Împrumuturile și subvențiile statului pot prelungi viața agenților economici, dar rar aceștia pot supraviețui fără o reducere a efectivelor de salariați. 1
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
calificare și viitoarele oportunități de locuri de muncă. Promovarea accesului la piața muncii și a calității locurilor de muncă au constituit priorități cheie ale Strategiei de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă și ale Pactului european pentru tineret. Această tendință trebuie să fie menținută. Având În vedere impactul crizei economice și financiare asupra piețelor muncii, devine imperios necesară o acțiune În favoarea Încadrării În muncă a tinerilor, atât pe termen lung, cât și pe termen scurt. Libera circulație a lucrătorilor, importantă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
unitară a legislației din domeniul său de competență; e) organizează, furnizează și finanțează servicii de prevenire a șomajului și de stimulare a ocupării forței de muncă, În concordanță cu strategiile și politicile de ocupare a forței de muncă și cu tendințele care se manifestă pe piața internă a forței de muncă; f) organizează și prestează, gratuit sau contra cost, servicii de formare profesională pentru persoanele neîncadrate În muncă și pentru alte categorii de beneficiari prevăzute de lege; g) consiliază și orientează
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
politici pentru creșterea nivelului și calității ocupării forței de muncă, În corelație cu programele de dezvoltare economică și socială propune măsuri pentru armonizarea programelor de dezvoltare a resurselor umane finanțate din fonduri publice și din alte surse și pe baza tendințelor dezvoltării economice și sociale și a evoluțiilor pe piața muncii, face propuneri pentru inițierea unor măsuri proactive de combatere a șomajului prin politici fiscale, politici educaționale, ajustări structurale și reconversie profesională (art. 10 din Regulament). 4. Consiliul Național de Formare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
scop, de adaptare la noi locuri de muncă În cazul În care se necesită mutații profesionale din cauza schimbărilor tehnice sau modificării condițiilor de producție; promova punerea În aplicare a măsurilor de prevenire În scopul pregătirii pentru adaptarea lucrătorilor profesioniști la tendințele locurilor de muncă și a competențelor În afaceri În sectoarele profesionale; promova integrarea și calificarea solicitanților de locuri de muncă; contribui la egalitatea de șanse Între femei și bărbați (art. L 51111). Articolul L 5111-2 statuează că acțiunile guvernului sunt
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
În negocierile colective voluntare decât În reglementările statului, care asigurau ca autonomia relațiilor de muncă era flexibilă, relevantă pentru condițiile particulare ale fiecărei industrii. Statul nu mai este pasiv. A fost până În 1970 sub conducerea Guvernului Conservator, unde exista o tendință a corporatismului În politicile industriale din Marea Britanie. În 1980, Guvernul a dezvoltat un „voluntarism bastard” cu o intervenție minimă a statului În reglementările individuale, și maximă În reglementările colective. Este puțin probabil ca Marea Britanie să se reîntoarcă la o autonomie
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
include plafonul minim de salarii, statul influențează nivelul de salarizare și acordurile colective. Dimensiunea viitoare și structura forței de muncă sunt de un interes semnificativ pentru factorii de decizie politică, afaceri și altele, În vederea efectuării evaluărilor sociale pe termen lung, tendințele economice. Guvernul a planificat o strategie pe cinci ani privind azilul și imigrarea. Asociațiile de plasare (ALP) reprezintă furnizorii de forță de muncă pentru agricultură și industria de produse. Astfel, aceste asociații au suplimentat cu 400.000 de lucrători forța
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
scop ajutorarea pe moment a operatorilor economici care ar putea rămâne În activitate și ar menține forța de muncă contractată. În practică, rolul statului În materie de locuri de muncă, nu este foarte clar, deoarece trebuie făcută o demarcație Între tendința de a stimula investițiile și ajutorul dat agenților economici aflați În dificultate. Segmentul de formare profesională În afara sistemului național de Învățământ influențează În mod substanțial funcțiile pieței muncii. În concluzie, În baza actelor normative, statul, prin organele sale specializate, intervine
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
prepoziții, articole) se notează potrivit uzanțelor țării al cărei cetățean este autorul 3.1. Autori din țări de limbi romanice (română, franceză, italiană, spaniolă, portugheză, retoromană) Observații: Ø Numele moderne românești precedate de prefixe formate din conjuncții, prepoziții, articole au tendința de a face corp comun cu acestea: DINCETATE, Cecilia; DECUSEARĂ, Crina Ø Și unele nume franceze au tendința de a îngloba prefixele: DELACROIX, Eugene; DUCHAMP, Marcel Observație: Se fac fișe de trimitere 3.2. Nume de autori anglo saxoni (engleze
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
limbi romanice (română, franceză, italiană, spaniolă, portugheză, retoromană) Observații: Ø Numele moderne românești precedate de prefixe formate din conjuncții, prepoziții, articole au tendința de a face corp comun cu acestea: DINCETATE, Cecilia; DECUSEARĂ, Crina Ø Și unele nume franceze au tendința de a îngloba prefixele: DELACROIX, Eugene; DUCHAMP, Marcel Observație: Se fac fișe de trimitere 3.2. Nume de autori anglo saxoni (engleze, scoțiene, irlandeze, nord americane) Prefixele A., Ab, Ap, (de origine gaelică, cu sensul de „fiu”), M., Mc, mac
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
corecte pentru acești autori Observație: Se fac fișe de trimitere Observații: Ø Numele autorilor medievali din Europa sunt alcătuite din: Nume personal, urmat de un prenume derivând din denumirea localității de origine, de la numele tatălui, de la meseria exercitată. Este o tendință de latinizare și se manifestă în special în țările în care latina avea o circulație intensă. Ø Numele personalităților din epoca Renașterii sunt menționați în vedetă în forma cea mai cunoscută. Ø Excepție fac autorii cunoscuți cu precădere sub forma
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
și cu un scop precis. Orice strategie în această direcție este necesar să pornească din câteva puncte foarte importante, care vizează: Ø cunoașterea nevoilor de info-documentare Ø profilul socio-cultural și economic al localității; Ø structura demografică a populației, dinamica și tendințele ei; Ø potențialul socio-cultural și informațional; Ø alte sisteme informaționale, organisme etc.; Ø potențialul bibliotecii și oportunitățile de cooperare, partajare a resurselor; Ø socio-dinamica publicurilor bibliotecii, cunoașterea categoriilor socio profesionale etc.; Ø modalități de comunicare verbală, nonverbală (intrapersonală, interpersonală, de
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]