2,134 matches
-
toată lungimea acesteia, - vastul lateral este de la marele trohanter femural la buza lateral externă a liniei aspre femurale, - vastul intermediar se inseră la nivelul celor 2/3 superioare ale feței laterale și anterioare a femurului, - dreptul femural se inseră prin tendonul direct, vertical la nivelul spinei iliace antero-inferioare și prin tendonul reflectat, orizontal deasupra sprâncenei acetabulare. Inserția terminală se realizează printr-un tendon unic la nivelul bazei și marginilor rotulei. Acțiunea asupra articulației: - coxo-femurale este numai prin dreptul femural: flexia coapsei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
la buza lateral externă a liniei aspre femurale, - vastul intermediar se inseră la nivelul celor 2/3 superioare ale feței laterale și anterioare a femurului, - dreptul femural se inseră prin tendonul direct, vertical la nivelul spinei iliace antero-inferioare și prin tendonul reflectat, orizontal deasupra sprâncenei acetabulare. Inserția terminală se realizează printr-un tendon unic la nivelul bazei și marginilor rotulei. Acțiunea asupra articulației: - coxo-femurale este numai prin dreptul femural: flexia coapsei față de bazin și de balansare în plan sagital a bazinului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
la nivelul celor 2/3 superioare ale feței laterale și anterioare a femurului, - dreptul femural se inseră prin tendonul direct, vertical la nivelul spinei iliace antero-inferioare și prin tendonul reflectat, orizontal deasupra sprâncenei acetabulare. Inserția terminală se realizează printr-un tendon unic la nivelul bazei și marginilor rotulei. Acțiunea asupra articulației: - coxo-femurale este numai prin dreptul femural: flexia coapsei față de bazin și de balansare în plan sagital a bazinului; - genunchiului: pe care-l stabilizează în stațiunea verticală, participă la mișcările de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pronator-abductor al piciorului. Inervația din nervul peronier profund. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR (m. extensor digitorum longus) Origine: - marginea anterioară, fața medială și capul peroneului, - condilul lateral tibial, - membrana interosoasă a gambei, - fascia crurală. Corpul muscular se termină printr-un tendon, are se împarte în 4 ramuri acoperite de o singură teacă sinovială. Acestea coboară spre degetele Il-V în vecinătatea cărora se trifurcă într-un fascicul mijlociu și 2 marginale. Inserția terminală: - a fasciculului mijlociu este la nivelul falangei a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
gastrocnemius) Originea este pe: - porțiunea medială (capul medial) condilul femural medial, - porțiunea laterală (capul lateral) condilul femural lateral. MUȘCHIUL SOLEAR (m. solear) Originea este pe fa]a posterioară și superioară a peroneului și tibiei. Inser]ia terminală se găsește pe tendonul comun Achilian la nivelul calcaneului. Mușchii planului superficial formează împreună mușchiul triceps sural. Ac]iunea tricepsului sural: - stabilizator al articulației talo-crurale, - flexor al gambei față de coapsă, - rotație internă/externă a gambei în funcție de care dintre fasciculele musculare ale gastrocnemianului intră în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
condilul lateral al femurului. Inserția terminală se găsește pe fața posterioară a tibiei. Acțiunea: MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL DEGETELOR (m. flexor digitorum longus) Originea este în 1/3 mijlocie a tibiei, sub linia solearului. Corpul mușchiului se împarte în 4 tendoane, câte unul pentru fiecare dintre degetele de la II la V. Inserția terminală se găsește pe falanga a treia a fiecărui deget. Acțiunea este de: - slab flexor al falangelor degetelor, flexor plantar, - supinator-pronator al piciorului, - intervine în mers, în faza de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
m. extensor digitorum brevis) Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală este la nivelul falangei proximale a halucelui. Acțiunea este de extensor al falangei proximale. Origine: - fața superioară a calcaneului, - retinaculul extensorilor. Inserția terminală se realizează printr-un tendon pe articulația metatarso- falangană. Acțiunea este de extensor al halucelui. Inervația se realizează prin nervul peronier profund. MU {CHII PLANTARI MUȘCHIUL ABDUCTOR AL HALUCELUI (m. abductor hallucis) Origine: - tuberculul medial al calcaneului, - pe retinaculul flexorilor, - fața profundă a aponevrozei plantare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
la acest nivel. După formare corpul muscular se împarte în două fascicule musculare: - medial, se inseră pe sesamoidul medial și pe baza falangei I; - lateral, ajunge la sesamoidul lateral și pe prima falangă. Printre cele două fascicule, musculare se observă tendonul flexorului lung al halucelui. Acțiunea este de slab flexor al halucelui, intervenind mai ales în menținerea bolții plantare în stațiunea bipedă. Inervația este diferită: - fasciculul lateral de către nervul plantar lateral; - fasciculul medial se realizează prin intermediul nervului plantar medial. MUȘCHIUL ADDUCTOR
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în statica piciorului. REGIUNEA PLANTARĂ MIJLOCIE MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETELOR (m flexor digitorum brevis) Originea este la nivelul: - tuberozității calcaneului; - feței profunde a aponevrozei plantare. Corpul mușchiului se împarte în patru fascicule care se continuă fiecare cu câte un tendon. Inserția terminală este la nivelul falangei a doua de la degetele de la 2 la 4. Acțiunea este de flexie a falangei a doua pe prima. Intervine și în menținerea bolții plantare în sens longitudinal. Este inervat de nervul plantar medial. MUȘCHIUL
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de nervul plantar medial. MUȘCHIUL PĂTRATUL PLANTEI (m. quadratus plantae) Inserția de origine este la nivelul calcaneului (prin două fascicule: unul pe fața medială și altul pe fața inferioară). Cele două fascicule formează corpul muscular, care se inseră terminal pe tendonul flexorului lung al degetelor. Acțiunea mușchiului este de a corecta oblicitatea tendonului mușchiului lung flexor al degetelor. Inervația provine din nervul plantar medial. MU {CHII LOMBRICALI (musculi lombricales) Mușchii lombricali sunt patru mușchi alungiți care ocupă partea anterioară a planului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
origine este la nivelul calcaneului (prin două fascicule: unul pe fața medială și altul pe fața inferioară). Cele două fascicule formează corpul muscular, care se inseră terminal pe tendonul flexorului lung al degetelor. Acțiunea mușchiului este de a corecta oblicitatea tendonului mușchiului lung flexor al degetelor. Inervația provine din nervul plantar medial. MU {CHII LOMBRICALI (musculi lombricales) Mușchii lombricali sunt patru mușchi alungiți care ocupă partea anterioară a planului mijlociu al regiunii. Inserția de origine este pe câte două tendoane ale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
oblicitatea tendonului mușchiului lung flexor al degetelor. Inervația provine din nervul plantar medial. MU {CHII LOMBRICALI (musculi lombricales) Mușchii lombricali sunt patru mușchi alungiți care ocupă partea anterioară a planului mijlociu al regiunii. Inserția de origine este pe câte două tendoane ale flexorului lung ( cu exepți MUȘCHII INTEROSOȘI (musculi interossei) Mușchii interosoși sunt în număr de 7: trei plantari și patru dorsali. Mușchii interosoși plantari se formează pe partea medială a metatarsienelor lll-IV și se întind până la baza primei falange a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
spre profunzime două septuri musculare: unul anterior și altul posterior ceea ce face posibilă formarea a trei loje musculare: una anterioară, una posterioară și una externă. RETINACULELE GÂTULUI PICIORULUI Retinaculele gâtului piciorului sunt îngroșări ale fasciei crurale la nivelul la care tendoanele își schimbă direcția în traiectul descendent spre picior și au rol important în menținerea în poziția anatomică a acestor tendoane. în traiectul descendent pe care-l urmează trec peste o serie de șanțuri osoase determinând astfel formarea unor culise osteotendinoase
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
una posterioară și una externă. RETINACULELE GÂTULUI PICIORULUI Retinaculele gâtului piciorului sunt îngroșări ale fasciei crurale la nivelul la care tendoanele își schimbă direcția în traiectul descendent spre picior și au rol important în menținerea în poziția anatomică a acestor tendoane. în traiectul descendent pe care-l urmează trec peste o serie de șanțuri osoase determinând astfel formarea unor culise osteotendinoase prin a căror dedublare se formesză culisele fibroase. După mușchii care trec pe sub ele se descriu: - retinaculul inferior al extensorilor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
dorsali. BURSELE ȘI TECILE SINOVIALE ALE PLANTEI Bursele sinoviale ( bursae synoviales) ale plantei sunt în număr de 28 și sunt indepentente în majoritatea cazurilor. Tecile sinoviale (vaginae synoviales) sunt așezate în culisele fibroase respectiv osteofibroase cu rolul de a proteja tendoanele mușchilor gambei în porțiunea în care acestea își schimbă direcția. Tecile sinoviale sunt structuri anatomice lungi, care depășesc în sus și în jos retinaculele pe sub care trec
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în urma practicării sistematice a activităților sportive în mod organizat, timp îndelungat. Odată cu începerea efortului, în organism se produc modificări fiziologice, rezultate în urma acțiunii adrenalinei din sânge pe cale reflexă într-o cantitate sporită, precum și datorită excitațiilor venite de la proprioceptorii din mușchi, tendoane și articulații. Modificările imediate au loc - în timpul efortului sau imediat după terminarea acestuia. Ele depind de intensitatea și durata efortului ca și de gradul de antrenament al organismului. La organismele bine antrenate modificările survenite se datorează unor mecanisme reflex condiționate
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
imunitar. Dintre activitățile evidențiate, cele cardiace și respiratorii sunt dintre cele mai puternic „afectate” pozitiv de practicarea joggingului. „De ce?” ar fi o întrebare justificată. Pentru simplu motiv că indiferent cât de dezvoltată este musculatura, cât de puternice sunt ligamentele și tendoanele, cât de rezistente sunt oasele sau cât de bine se realizează excreția, nimic nu se poate compara cu un sistem cardio respirator puternic și eficient. Ce ar însemna o definire perfectă a grupelor musculare, o masă musculară mare, dacă funcția
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
din organism. 1.1.5. Efectele joggingului asupra aparatului locomotor Principalele efecte ale activităților fizice sportive, cum este și joggingul, asupra aparatului locomotor se rezumă, în principal, la creșterea rezistenței oaselor, la întărirea articulațiilor, la creșterea / menținerea elasticității ligamentelor și tendoanelor, la îmbunătățirea contracțiilor musculare prin îmbunătățirea elasticității musculare. Din punct de vedere al fiziologiei sportului, joggingul (ca de altfel, orice activitate fizică sportivă, regulat și corect aplicată) Dan Iulian Alexe 18 determină la nivelul aparatului locomotor și următoarele modificări: hipertrofia
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
având ca rezultat creșterea calității vieții și depășirea mai ușoară a acestei perioade „agitate”; joggingul practicat anterior de femei facilitează travaliul la naștere (cazul femeilor însărcinate; joggingul protejează coloana vertebrală. Joggingul, prin efectele sale, întreține activitatea optimă a mușchilor, ligamentelor, tendoanelor, fasciilor care susțin coloana vertebrală, îmbunătățește mobilitatea discurilor vertebrale și previne apariția durerilor de spate; joggingul stimulează memoria de lungă durată, prin acțiunea directă asupra neurotransmițătorilor care fac legăturile dintre neuroni; joggingul contribuie la reducerea numărului accidentelor de muncă. Sunt
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
mișcare; centrul de greutate la femeie este cu 0,6% mai jos decât la bărbat, jucând un rol important în funcția echilibrului, favorizând stabilitatea corpului, dar îngreuind anumite mișcări (Ifrim, M., 1986). în opinia exprimată de specialiști în medicină sportivă, tendonul lui Achile, important în alergare, ar fi mai scurt la femei, capacitatea vitală mai mică (2500 - 3000ml față de 3500 4000 la bărbați), frecvența respiratorie mai mare (16-18/minut față de 1214/minut, la bărbați), debitul cardiac mai mic (3,1 l
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
neantrenați; având o laxitate mai mare a ligamentelor, comparativ cu a bărbaților, femeile ar fi avantajate mai mult în practicarea anumitor sporturi, precum baletul, gimnastica, aceștia din urmă fiind superiori în activitățile sportive terestre, cum este alergarea, unde, solicitările asupra tendoanelor și ligamentelor sunt mai mari, motiv pentru care afecțiunile acestor structuri sunt mai evidente la femeile care aleargă, comparativ cu bărbații; în efort, frecvența cardiacă a femeii care depune un efort sistematic de rezistență ar înregistra o tendință scădere în
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
acestuia pe perioade mari (conform literaturii din medicină sportivă, perturbările hormonale cauzate în timpul unei Jogging de la A la Z II 107 practici sportive dispar în următoarele luni de la încetarea sau reducerea activității); scăderea umidității vaginale și dureri articulare și de tendoane (De Souza, M.J., & al. 1990); pe plan psihic și fiziologic, practicarea empirică și „după auzite” a joggingului poate duce la suprasolicitări care vor determina efecte negative; în cazul pasionatelor de jogging (mai ales a celor are vor să participe și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
durere în cadrul proceselor de recuperare complexe. Conform literaturii de specialitate din domeniul biomecanici, ale natației și al fiziologiei sportive, beneficiile hidroterapiei s-ar datora: efectelor determinate de plutirea corpului (greutatea corpului în apă nu mai exercită presiune asupra articulațiilor, mușchilor, tendoanelor și ligamentelor; plutirea datorată imersiei în apă reduce efectul gravitației asupra corpului, detensionarea musculaturii fiind accentuată de senzația unui corp ușor); efectelor determinate de presiunea hidrostatică (acționează direct asupra masei musculare și vaselor de sânge, efectele fiind foarte asemănătoare masajului
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
Danowscki, 1999). Adoptarea unui program de recondiționare a proprioceptorilor poate preveni reapariția accidentărilor. Proprioceptorii sunt receptori ce identifică și transmit informații despre poziția corpului sau a segmentelor sale și calitatea mișcării. Sunt localizați la nivelul mușchilor, pielii, articulațiilor, ligamentelor și tendoanelor. Simțul poziției a balansului și a echilibrului sunt identificate prin canal vizual și vestibular. Când are loc o mișcare, există trei etape principale de funcționare a proprioceptorilor. Mai întâi identifică poziția actuală și determină mișcările pregătitoare a următoarei mișcări. Apoi
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
pacientul cu SM urmează probabil să devină progresiv mai dependent de suportul membrelor superioare pentru a-și menține mobilitatea. În cele din urmă, pacienții care se bazează pe suportul membrelor superioare pentru mobilitate sunt adesea predispuși spre leziuni ale mușchilor, tendoanelor și ligamentelor, mai ales ale umerilor. Astfel de leziuni trebuie activ testate de fizioterapeut când sunt în fază acută, dezvoltarea leziunilor cronice trebuind evitată pe cât posibil. Datorită naturii fluctuante și progresive a bolii, tipul ajutorului de mers pus în circulație
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]