2,094 matches
-
activitate, iar compensațiile sunt absente” [Holtermann, 1972, p. 79]. footnote>. Problema nu ar trebui să fie surprinzătoare, de vreme ce, încă în (1962), Buchanan și Tullock demonstrau că decizia colectivă care nu este produsă printr-o procedură neunanimă produce externalități. Cum în teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian utilizăm două proceduri, una dintre ele limitând domeniul unanimității paretiene, externalitățile pot apărea. Altfel spus, ori de câte ori ne depărtăm de procedura paretiană, permitem apariția externalităților. Același lucru poate fi observat și altfel: dacă nu ar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
perechile în care ceilalți sunt decisivi, și paradoxul nu ar apărea<footnote De asemenea, în (1982), Bernholz demonstra faptul că externalitățile sunt o condiție necesară pentru apariția preferințelor sociale ciclice (mai precis, intranzitive și ciclice) în societăți nedictatoriale. Pentru tratarea teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian din prisma problemei externalităților, a se vedea Bernholz (1974), (1975), Campbell și Kelly (1997), Saari (2006). footnote>. Aceasta ar însemna însă că pe orice pereche de alternative pe care cineva este decisiv, societatea ar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
indiferent dacă o citesc sau nu. De aici preferința socială pe astfel de perechi va fi dată de procedura paretiană tare, i.e. cel puțin un individ exprimă o preferință strictă pentru o alternativă, ceilalți fiind indiferenți. Cum însă în cazul teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian observăm că fiecare are preferințe stricte între alternativele aflate în sfera personală a celuilalt, trebuie să deducem existența efectelor externe. Ceea ce urmează, odată ce am înțeles problema ca fiind una a externalităților, este de a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
inviolabilă și care tratează toate externalitățile create de acțiunile incluse în ea ca irelevante. Aceasta este condiția de fidelitate ideologică. Atâta vreme cât dorim să formalizăm o condiție libertariană, trebuie să recurgem la o ierarhizare etică în favoarea libert arianismului. Orice soluție pentru teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian trebuie să opereze această ierarhizare etică. 6.2.3. Analiza soluțiilor paradoxului Sen pe baza proprietăților (esr) și (fid) Voi lua fiecare soluție în parte și voi discuta modul în care acestea îndeplinesc proprietățile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
folosită pare a fi cea din Sen (1970a), voi considera că soluția Saari nu îndeplinește condiția eficacității pentru societăți reale. La fel stau lucrurile și pentru soluția lui List. d) Soluțiile noi. În acest capitol, am introdus cinci soluții pentru teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian: a) restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari (6.1.1), b) restricționarea domeniului universal prin preferințe liberale slabe (6.1.2), c) amendarea condiției libertariene prin preferințe minmax (6.1.3), d) reformularea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
folosim un sistem consistent de drepturi, aceste soluții funcționează în continuare pentru orice număr de indivizi, strategii, alternative. Așadar, rămânem cu două soluții acceptabile, anume Saari (1997) și List (2003). Concluzii. În acest capitol am prezentat câteva soluții noi pentru teoremele de imposibilitate Sen și Gibbard. Am introdus, de asemenea, două criterii slabe de selecție a soluțiilor pentru paradoxul lui Sen, condiția de eficacitate pentru societăți reale și condiția de fidelitate ideologică. Ambele mi-au servit la restrângerea mulțimii soluțiilor acceptabile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că această condiție echivalează preferința socială cu preferința Pareto slabă dacă este respectată o condiție a numărului indivizilor empatici. i.e. dacă n-1 indivizi sunt empatici în sens tare, atunci toți indivizii vor avea același profil de preferință. În plus, teorema ține doar dacă toți n-1 indivizi iau ca punct de reper al empatiei lor un același individ (și anume al n-lea). Pornind de la aceste idei, voi enunța condiția domeniului restricționat prin empatie în varianta tare, în felul următor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
libertariene minimal-raționale pe x aspectele care îi privesc, atunci x este preferat social lui y. [t.6.1.4.1*]: Există o FDS definită pe U, care îndeplinește L și Pmr,. Demonstrație [t.6.1.4.1*]. Pentru a demonstra teorema, trebuie arătat că soluția prin alterarea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale funcționează pentru: a) doi indivizi și două strategii, b) doi indivizi și trei strategii, c) trei sau mai mulți indivizi și două sau mai multe strategii. Cazul 1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
e.g. Este valabil pentru toate perechile. Cazul 3 se discută în aceeași logică: indiferent de numărul indivizilor și numărul alternativelor, mulțimile de alegere individuale se reunesc și dau alternativa selectată social, deoarece nu există opoziție (indiferență generală pe decisivitățile celuilalt). Teorema este așadar demonstrată: dacă fiecare individ are o relație de preferință care generează o mulțime de alegere nevidă pe mulțimea aspectelor ce-l privesc, atunci mulțimea de alegere socială este nevidă, și este egală, pentru fiecare (pe x-aspecte), cu mulțimea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cadrului informațional TAS. Prezint: 1) diferența dintre funcția de bunăstare economică Bergson (1938), (1948) - Samuelson (1947) și funcția de bunăstare Arrow (1951, 1963); 2) categoria de funcționali de bunăstare socială introdusă de Sen (1970a); 3) problema welfarismului; analizez informațional: 1) teorema Arrow; 2) teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian. Argumentez că: 1) teorema Arrow și teorema Sen sunt produse de anumite proprietăți de invarianță pe care le au condițiile folosite de aceștia; 2) aceste proprietăți de invarianță sunt relaționate cu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Prezint: 1) diferența dintre funcția de bunăstare economică Bergson (1938), (1948) - Samuelson (1947) și funcția de bunăstare Arrow (1951, 1963); 2) categoria de funcționali de bunăstare socială introdusă de Sen (1970a); 3) problema welfarismului; analizez informațional: 1) teorema Arrow; 2) teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian. Argumentez că: 1) teorema Arrow și teorema Sen sunt produse de anumite proprietăți de invarianță pe care le au condițiile folosite de aceștia; 2) aceste proprietăți de invarianță sunt relaționate cu problema welfarismului. De
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1948) - Samuelson (1947) și funcția de bunăstare Arrow (1951, 1963); 2) categoria de funcționali de bunăstare socială introdusă de Sen (1970a); 3) problema welfarismului; analizez informațional: 1) teorema Arrow; 2) teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian. Argumentez că: 1) teorema Arrow și teorema Sen sunt produse de anumite proprietăți de invarianță pe care le au condițiile folosite de aceștia; 2) aceste proprietăți de invarianță sunt relaționate cu problema welfarismului. De asemenea, discut: 1) rolul condiției de nonimpunere în apariția inconsistenței
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și funcția de bunăstare Arrow (1951, 1963); 2) categoria de funcționali de bunăstare socială introdusă de Sen (1970a); 3) problema welfarismului; analizez informațional: 1) teorema Arrow; 2) teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian. Argumentez că: 1) teorema Arrow și teorema Sen sunt produse de anumite proprietăți de invarianță pe care le au condițiile folosite de aceștia; 2) aceste proprietăți de invarianță sunt relaționate cu problema welfarismului. De asemenea, discut: 1) rolul condiției de nonimpunere în apariția inconsistenței descoperite de Sen
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
invarianță sunt relaționate cu problema welfarismului. De asemenea, discut: 1) rolul condiției de nonimpunere în apariția inconsistenței descoperite de Sen; 2) rolul proprietăților de independență în apariția aceluiași rezultat; 3) importanța epidemiei paretiene și a epidemiei de nonimpunere. Demonstrez: 1) teorema welfarismului tare și a welfarismului strict; 2) teorema epidemiei paretiene; 3) teoremele Xu (1990); 4) teoremele Kelsey (1984). Cuvinte-cheie: funcționali de bunăstare socială, welfarism, funcții de bunăstare socială, funcții de decizie socială, proprietăți de invarianță, analiză informațională, condiția de nonimpunere
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
discut: 1) rolul condiției de nonimpunere în apariția inconsistenței descoperite de Sen; 2) rolul proprietăților de independență în apariția aceluiași rezultat; 3) importanța epidemiei paretiene și a epidemiei de nonimpunere. Demonstrez: 1) teorema welfarismului tare și a welfarismului strict; 2) teorema epidemiei paretiene; 3) teoremele Xu (1990); 4) teoremele Kelsey (1984). Cuvinte-cheie: funcționali de bunăstare socială, welfarism, funcții de bunăstare socială, funcții de decizie socială, proprietăți de invarianță, analiză informațională, condiția de nonimpunere. Considerații preliminare. Propozițiile pe care le formulăm frecvent
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de nonimpunere în apariția inconsistenței descoperite de Sen; 2) rolul proprietăților de independență în apariția aceluiași rezultat; 3) importanța epidemiei paretiene și a epidemiei de nonimpunere. Demonstrez: 1) teorema welfarismului tare și a welfarismului strict; 2) teorema epidemiei paretiene; 3) teoremele Xu (1990); 4) teoremele Kelsey (1984). Cuvinte-cheie: funcționali de bunăstare socială, welfarism, funcții de bunăstare socială, funcții de decizie socială, proprietăți de invarianță, analiză informațională, condiția de nonimpunere. Considerații preliminare. Propozițiile pe care le formulăm frecvent pentru a descrie realitatea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
inconsistenței descoperite de Sen; 2) rolul proprietăților de independență în apariția aceluiași rezultat; 3) importanța epidemiei paretiene și a epidemiei de nonimpunere. Demonstrez: 1) teorema welfarismului tare și a welfarismului strict; 2) teorema epidemiei paretiene; 3) teoremele Xu (1990); 4) teoremele Kelsey (1984). Cuvinte-cheie: funcționali de bunăstare socială, welfarism, funcții de bunăstare socială, funcții de decizie socială, proprietăți de invarianță, analiză informațională, condiția de nonimpunere. Considerații preliminare. Propozițiile pe care le formulăm frecvent pentru a descrie realitatea ori pentru a enunța
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternative (o ordine pentru fiecare individ), produce o ordine socială corespunzătoare a stărilor sociale alternative, R” [Arrow, 1951, 1963, p. 23]. Diferențele dintre cele două funcții de bunăstare socială sunt importante deoarece de ele depinde modul în care interpretăm domeniul teoremei generale de posibilitate Arrow (1951, 1963). Așa cum subliniam în prima parte a cărții, după publicarea acestui rezultat au apărut câteva replici, dintre care voi menționa doar trei. Prima îi aparține lui Little (1952), cea de-a doua, lui Bergson (1954
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
publicarea acestui rezultat au apărut câteva replici, dintre care voi menționa doar trei. Prima îi aparține lui Little (1952), cea de-a doua, lui Bergson (1954) și ultima, lui Samuelson (1967), (1977). Ideea comună celor trei autori este aceea că teorema lui Arrow nu are niciun efect în domeniul economiei bunăstării. În cuvintele lui Little (1952): „trebuie să concluzionăm că lucrarea lui Arrow nu este relaționată cu economia bunăstării” [Little, 1952, p. 425], deoarece, de această dată în termenii lui Samuelson
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu una care să afecteze cu ceva existența unei funcții de bunăstare economică. Acest punct de vedere a fost reafirmat de Samuelson în (1967). În replică, și în mod independent, Parks (1976) și Ng și Kemp (1976) au demonstrat că teorema generală de posibilitate Arrow se aplică și așa-ziselor funcții de bunăstare economică Bergson-Samuelson. Noile rezultate depindeau de ceea ce Fishburn (1973) numea condiții intraprofil. Acestea sunt reformulări în cadrul aceluiași profil ale condițiilor arrowiene care, în termenii aceluiași autor, trebuie gândite
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Bergson-Samuelson. Noile rezultate depindeau de ceea ce Fishburn (1973) numea condiții intraprofil. Acestea sunt reformulări în cadrul aceluiași profil ale condițiilor arrowiene care, în termenii aceluiași autor, trebuie gândite ca fiind condiții interprofil. În lumina acestor descoperiri, devenise incontestabil faptul că domeniul teoremei Arrow este mult mai larg decât se credea anterior. Motivul pentru care inconsistența apare, atât în cazul funcțiilor de bunăstare economică, dar și în al celor de bunăstare socială, este legat de informațiile pe care le admitem ca relevante și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de funcțional de bunăstare socială - faptul că funcția este cardinală sau ordinală, sau comparabilă ori incomparabilă interpersonal -, cât și diferitele restricții care pot fi impuse anumitor funcții de bunăstare socială. Pentru a înțelege mai bine această idee, să luăm cazul teoremei Arrow și o metaforă. Să presupunem că dorim să udăm o grădină cu un furtun de grădină. Debitul și presiunea apei sunt în funcție de modul în care este fabricat furtunul și în funcție de presiunea externă asupra furtunului. În cazul de față, furtunul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
toate au sfârșit prin a negocia cu adversarii lor, În speranța că Își vor atinge măcar parțial obiectivele. Dar În cealaltă serie de confruntări violente din epocă, protagoniștii erau animați de cu totul alte obiective. În mai toată Europa Occidentală, teoremele radicale fanteziste din anii ’60 s-au risipit fără urmări grave. Numai În două țări ele s-au metamorfozat Într-o psihoză de agresiune autojustificatoare. O minoritate infimă de foști studenți radicali, intoxicați de propria versiune a dialecticii marxiste, au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să treacă precaut la dezafectarea sau vânzarea sectoarelor disfuncționale ale „economiei planificate”, conservând În paralel, cât mai mult timp posibil, caracteristicile care contau cel mai mult pentru populație: chirii ieftine, slujbe garantate, servicii sociale gratuite. Prima strategie era conformă cu teoremele pieței libere, dragi noii generații de economiști și oameni de afaceri postcomuniști. A doua era mai prudentă din punct de vedere politic. Problema era că ambele metode urmau să provoace suferințe și pierderi Însemnate pe termen scurt (și, probabil, și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
școala gazetăriei. Tușeul original al prozatorului - pregnant și în scrierile următoare - rezultă din capacitatea sa, puțin obișnuită, de a stăpâni cu mână fermă registre eterogene ca apartenență, într-o structură de orientare centrifugă, care funcțional rămâne coerentă, fiindcă servește o teoremă unică. C. își compune povestirile în mai multe registre distincte. Unul este realismul de tip behaviorist, înregistrând atitudini, gesturi, dicții și repertorii lexicale, cu meticulozitate de contabil și cu acuratețe de magnetofon HF. La antipod, un altul reunește o serie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]