2,111 matches
-
unghi egal cu formula 41 cu perpendiculara liniilor fiecărui model. În plus, spațierea dintre două linii deschise este formula 42, o jumătate a diagonalei mari. The Diagonala mare formula 43 este ipotenuza unui triunghi dreptunghic iar laturile acestuia sunt formula 44 și formula 1. Prin teorema lui Pitagora se obține: și anume prin urmare Atunci când formula 36 este foarte mic (formula 51), pot fi efectuate următoarele aproximații: prin urmare Se poate observa că cu cât este mai mic formula 36, cu atât sunt mai depărtate liniile deschise; când ambele
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
matematician și logician francez, cu contribuții deosebite în domeniul geometriei. Fost ofițer în armata franceză, ulterior a intrat în învățământ și a ocupat funcția de director al École polytechnique. A contribuit la construirea geometriei triunghiului și a cercului prin noile teoreme pe care le-a stabilit (teorema lui Gergonne, punctul lui Gergonne). A arătat că geometria analitică permite rezolvarea problemelor de construcții în mod direct, simplu și elegant. De asemenea, a contribuit și la dezvoltarea geometriei descriptive și a geometriei proiective
Joseph Gergonne () [Corola-website/Science/334238_a_335567]
-
deosebite în domeniul geometriei. Fost ofițer în armata franceză, ulterior a intrat în învățământ și a ocupat funcția de director al École polytechnique. A contribuit la construirea geometriei triunghiului și a cercului prin noile teoreme pe care le-a stabilit (teorema lui Gergonne, punctul lui Gergonne). A arătat că geometria analitică permite rezolvarea problemelor de construcții în mod direct, simplu și elegant. De asemenea, a contribuit și la dezvoltarea geometriei descriptive și a geometriei proiective. În 1820 a studiat minuțios noțiunea
Joseph Gergonne () [Corola-website/Science/334238_a_335567]
-
numit SGM+. Cei 13 loci folosiți în CODIS sunt independenți, în sensul că probabilitatea de a avea un număr de repetiții scurte la un locus nu afectează probabilitatea de a avea alt număr de repetiții scurte la alt locus (vezi teorema lui Bayes, referitoare la probabilitățile condiționate). De aici rezultă că, dacă o persoană are tipul ADN ABC, unde cei trei loci A,B și C sunt independenți, putem spune că probabilitatea de a avea tipul ABC este egală cu probabilitatea
Amprentarea ADN () [Corola-website/Science/334202_a_335531]
-
Matematicianul german Hermann Kober (1888-1973), născut în orașul german Beuthen, actualul oraș Bytom din Polonia, a obținut o primă generalizare a inegalității lui Camille Jordan. Teoremă. Sunt adevărate afirmațiile: a)Dacă formula 1 atunci are loc inegalitate formula 2. b) Dacă formula 3 atunci are loc inegalitatea formula 4. Matematicianul american Raymond Redheffer (1921-2005) a extins la formula 5 inegalitatea lui Camille Jordan. Teoremă. Dacă formula 6 atunci are loc inegalitatea formula 7
Inegalități matematice () [Corola-website/Science/334292_a_335621]
-
primă generalizare a inegalității lui Camille Jordan. Teoremă. Sunt adevărate afirmațiile: a)Dacă formula 1 atunci are loc inegalitate formula 2. b) Dacă formula 3 atunci are loc inegalitatea formula 4. Matematicianul american Raymond Redheffer (1921-2005) a extins la formula 5 inegalitatea lui Camille Jordan. Teoremă. Dacă formula 6 atunci are loc inegalitatea formula 7. Matematicianul elvețian Leonhard Euler (1707-1783) a stabilit o relație remarcabilă între numerele formula 8 și formula 9. Teoremă. Între numerele formula 8 și formula 9 are loc inegalitatea formula 12. Matematicianul german Jakob Steiner (1796-1863) a generalizat inegalitatea
Inegalități matematice () [Corola-website/Science/334292_a_335621]
-
are loc inegalitatea formula 4. Matematicianul american Raymond Redheffer (1921-2005) a extins la formula 5 inegalitatea lui Camille Jordan. Teoremă. Dacă formula 6 atunci are loc inegalitatea formula 7. Matematicianul elvețian Leonhard Euler (1707-1783) a stabilit o relație remarcabilă între numerele formula 8 și formula 9. Teoremă. Între numerele formula 8 și formula 9 are loc inegalitatea formula 12. Matematicianul german Jakob Steiner (1796-1863) a generalizat inegalitatea lui Leonhard Euler. Teoremă. Dacă formula 13, atunci are loc inegalitatea formula 14. Teoremă. Dacă formula 1 atunci are loc următoarea inegalitatea formula 16. 1. A. Vernescu
Inegalități matematice () [Corola-website/Science/334292_a_335621]
-
are loc inegalitatea formula 7. Matematicianul elvețian Leonhard Euler (1707-1783) a stabilit o relație remarcabilă între numerele formula 8 și formula 9. Teoremă. Între numerele formula 8 și formula 9 are loc inegalitatea formula 12. Matematicianul german Jakob Steiner (1796-1863) a generalizat inegalitatea lui Leonhard Euler. Teoremă. Dacă formula 13, atunci are loc inegalitatea formula 14. Teoremă. Dacă formula 1 atunci are loc următoarea inegalitatea formula 16. 1. A. Vernescu, D. Coma, O demonstrație elementară a inegalității lui Jordan, Gazeta matematică-A, Nr. 2/2008, pag. 128-130 2. J. Sándor, Trigonometric
Inegalități matematice () [Corola-website/Science/334292_a_335621]
-
1707-1783) a stabilit o relație remarcabilă între numerele formula 8 și formula 9. Teoremă. Între numerele formula 8 și formula 9 are loc inegalitatea formula 12. Matematicianul german Jakob Steiner (1796-1863) a generalizat inegalitatea lui Leonhard Euler. Teoremă. Dacă formula 13, atunci are loc inegalitatea formula 14. Teoremă. Dacă formula 1 atunci are loc următoarea inegalitatea formula 16. 1. A. Vernescu, D. Coma, O demonstrație elementară a inegalității lui Jordan, Gazeta matematică-A, Nr. 2/2008, pag. 128-130 2. J. Sándor, Trigonometric and hyperbolic inequalities,arXiv:1105.0859v1[math.CA
Inegalități matematice () [Corola-website/Science/334292_a_335621]
-
România. La Institutul de Studii Avansate din Princeton Lusztig a studiat cu Michael Atiyah timp de 2 ani de zile. Și-a luat al doilea titlu, apoi doctoratul în 1971 sub îndrumarea lui William Browder cu o teză în domeniul teoremei indicelui a operatorilor eliptici, intitulată „Novikov's Higher Signature and Families of Elliptic Operators”. Din 1971 a lucrat ca Research Fellow la Universitatea Warwick în Anglia, iar în 1974 a fost numit profesor de matematică la această universitate, funcționând acolo
George Lusztig () [Corola-website/Science/335279_a_336608]
-
o axă principală este o anumită linie într-un spațiu euclidian asociată cu un elipsoid sau hiperboloid, generalizând axele majore și minore ale unei elipse. afirmă că axele principale sunt perpendiculare, și oferă o procedură constructivă pentru identificarea lor. Matematic, teorema axei principale este o generalizare a metodei de completare a pătratului din algebra elementară. În algebra liniară și analiza funcțională, teorema axei principale este o contrapartidă geometrică a teoremei spectrale. Ea are aplicații în statisticile de analiză a componentelor principale
Teorema axei principale () [Corola-website/Science/335351_a_336680]
-
minore ale unei elipse. afirmă că axele principale sunt perpendiculare, și oferă o procedură constructivă pentru identificarea lor. Matematic, teorema axei principale este o generalizare a metodei de completare a pătratului din algebra elementară. În algebra liniară și analiza funcțională, teorema axei principale este o contrapartidă geometrică a teoremei spectrale. Ea are aplicații în statisticile de analiză a componentelor principale și în descompunerea valorii singulare. În fizică , teorema este fundamentală pentru studiul momentului cinetic . Ecuațiile în planul cartezian R: definesc, respectiv
Teorema axei principale () [Corola-website/Science/335351_a_336680]
-
sunt perpendiculare, și oferă o procedură constructivă pentru identificarea lor. Matematic, teorema axei principale este o generalizare a metodei de completare a pătratului din algebra elementară. În algebra liniară și analiza funcțională, teorema axei principale este o contrapartidă geometrică a teoremei spectrale. Ea are aplicații în statisticile de analiză a componentelor principale și în descompunerea valorii singulare. În fizică , teorema este fundamentală pentru studiul momentului cinetic . Ecuațiile în planul cartezian R: definesc, respectiv, o elipsă și o hiperbolă. În fiecare caz
Teorema axei principale () [Corola-website/Science/335351_a_336680]
-
de completare a pătratului din algebra elementară. În algebra liniară și analiza funcțională, teorema axei principale este o contrapartidă geometrică a teoremei spectrale. Ea are aplicații în statisticile de analiză a componentelor principale și în descompunerea valorii singulare. În fizică , teorema este fundamentală pentru studiul momentului cinetic . Ecuațiile în planul cartezian R: definesc, respectiv, o elipsă și o hiperbolă. În fiecare caz, axele x și y sunt axele principale. Acest lucru este ușor de văzut, dat fiind faptul că nu există
Teorema axei principale () [Corola-website/Science/335351_a_336680]
-
care poate fi aplicată tehnica de diagonalizare. Trucul este de a scrie ecuatia în următoarea formă: unde termenul încrucișat a fost împărțit în două părți egale. Matricea A din descompunerea de mai sus este o matrice simetrică. În special, prin teorema spectrală , are valori proprii reale și este diagonalizabilă de o matrice ortogonală (ortogonal diagonalizabilă) . Pentru a diagonaliza ortogonal matricea A, trebuie să găsească mai întâi valorile sale proprii, și apoi o bază ortonormată. Calculul arată că valorile proprii ale lui
Teorema axei principale () [Corola-website/Science/335351_a_336680]
-
este suficient să se demonstreze că acesta este ortogonal pe vectorii unei baze a subspațiului. "Propoziție". Fie "W" un subspațiu vectorial al spațiului vectorial "V", formula 1 o bază a lui "W" și x un vector oarecare din "V". Atunci: "Demonstrație". Teoremă. Fie "V" un spațiu euclidian și "W" un subspațiu finit dimensional al acestuia. Atunci formula 13 "Demonstrație". Se arată că orice vector formula 14 se scrie în mod unic sub forma formula 15 cu formula 16 și formula 17 Subspațiul "W" fiind finit dimensional, se
Subspațiu ortogonal () [Corola-website/Science/332702_a_334031]
-
Mari gânditori precum Pitagora, Thales din Milet, Eratostene au susținut acest lucru. Thales din Milet (640 î.Hr. - 550 î.Hr.) a fost un filozof grec, care a contribuit la dezvoltarea matematicii, astronomiei, filozofiei. Este considerat părintele științelor. Lui îi sunt atribuite teoremele geometrice: cercul este împărțit în două de diametrul său, unghiurile opuse la vârf ale unor drepte care se intersectează sunt egale, unghiurile de bază ale unui triunghi isoscel sunt egale, unghiul periferic într-un semicerc este un unghi drept. Thales
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
pământul plutește pe un ocean infinit, fiind ținut în spațiu de presiunea aerului. Pitagora din Samos (580 î.Hr. - 495 î.Hr.) a fost un filosof și matematician grec, întemeietorul pitagorismului, care punea la baza întregii realități teoria numerelor și a armoniei. Teorema care îi poarta numele, „teorema lui Pitagora”, spune că într-un triunghi dreptunghic suma pătratului catetelor este egal cu pătratul ipotenuzei: Acestea sunt cele mai vechi cunoștinte de geometrie ale omenirii. Pe tăblițele cuneiforme din Babilon (2000-1500 î.Hr.) se găsesc
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
infinit, fiind ținut în spațiu de presiunea aerului. Pitagora din Samos (580 î.Hr. - 495 î.Hr.) a fost un filosof și matematician grec, întemeietorul pitagorismului, care punea la baza întregii realități teoria numerelor și a armoniei. Teorema care îi poarta numele, „teorema lui Pitagora”, spune că într-un triunghi dreptunghic suma pătratului catetelor este egal cu pătratul ipotenuzei: Acestea sunt cele mai vechi cunoștinte de geometrie ale omenirii. Pe tăblițele cuneiforme din Babilon (2000-1500 î.Hr.) se găsesc tabele cu tripleta pitagoreică (a
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
matematică din lume. Timp de mai mult de 2000 de ani a fost baza pentru învățarea matematicii. Pe la anul 1200 a fost tradusă din arabă, iar în anul 1483 a fost tipărită. După Biblie, a fost cea mai răspândită carte. Teorema lui Euclid sau teorema catetelor spune că în orice triunghi dreptunghic, pătratul unei catete este egal cu produsul dintre ipotenuză și proiecția catetei pe ipotenuză: Aristarh din Samos (310 î.Hr. - 230 î.Hr.) astronom grec, a observat primul că Pământul și
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
de mai mult de 2000 de ani a fost baza pentru învățarea matematicii. Pe la anul 1200 a fost tradusă din arabă, iar în anul 1483 a fost tipărită. După Biblie, a fost cea mai răspândită carte. Teorema lui Euclid sau teorema catetelor spune că în orice triunghi dreptunghic, pătratul unei catete este egal cu produsul dintre ipotenuză și proiecția catetei pe ipotenuză: Aristarh din Samos (310 î.Hr. - 230 î.Hr.) astronom grec, a observat primul că Pământul și celelalte cinci planete cunoscute
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
"Pentru o teoremă omonimă din geometrie, vezi Teorema lui Varignon (geometrie)." În mecanica solidului rigid, teorema lui Varignon susține că momentul în raport cu un punct al rezultantei unui sistem de forțe concurente este egal cu suma algebrică a momentelor forțelor componente în raport cu același punct
Teorema lui Varignon (mecanică) () [Corola-website/Science/333258_a_334587]
-
"Pentru o teoremă omonimă din geometrie, vezi Teorema lui Varignon (geometrie)." În mecanica solidului rigid, teorema lui Varignon susține că momentul în raport cu un punct al rezultantei unui sistem de forțe concurente este egal cu suma algebrică a momentelor forțelor componente în raport cu același punct: A fost descoperită de către Pierre
Teorema lui Varignon (mecanică) () [Corola-website/Science/333258_a_334587]
-
"Pentru o teoremă omonimă din geometrie, vezi Teorema lui Varignon (geometrie)." În mecanica solidului rigid, teorema lui Varignon susține că momentul în raport cu un punct al rezultantei unui sistem de forțe concurente este egal cu suma algebrică a momentelor forțelor componente în raport cu același punct: A fost descoperită de către Pierre Varignon și expusă în "Projet d' unè nouvelle
Teorema lui Varignon (mecanică) () [Corola-website/Science/333258_a_334587]
-
momentul în raport cu un punct al rezultantei unui sistem de forțe concurente este egal cu suma algebrică a momentelor forțelor componente în raport cu același punct: A fost descoperită de către Pierre Varignon și expusă în "Projet d' unè nouvelle mèchanique", apărută în 1687. Teorema este valabilă numai pentru sisteme de forțe care admit o rezultantă unică nenulă: forțe concurente, forțe paralele, forțe coplanare etc. Fie un sistem de "n" vectori formula 2 care sunt concurente în punctul "O". Rezultanta este: formula 3 Momentul fiecărui vector este
Teorema lui Varignon (mecanică) () [Corola-website/Science/333258_a_334587]