13,026 matches
-
citim valoarea testului t egală cu 1,128 (pe prima linie). Probabilitatea calculată fiind p=0,260, acceptăm ipoteza de nul a egalității celor două medii și concluzionăm că atât bărbații, cât și femeile utilizează la fel de mult e-mailul. Atunci când se testează diferențele între mai mult de două sub-eșantioane, pentru a evita toate combinările posibile, putem utiliza comparația dintre media fiecărui sub-eșantion și media totală. Să presupunem, de exemplu, că vrem să aflăm cum diferă media variabilei discutate anterior în funcție de variabila varcat
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
C ...K și N este suma volumelor celor k eșantioane, ipoteza de nul este următoarea: H0: ma = mb = mc =... = mk =μ, unde μ este media din populație H1: cel puțin o pereche de medii diferă semnificativ între ele. Pentru a testa această ipoteză se calculează statistica: , , , unde k = nr. de grupe, iar N = nr. total de cazuri. SSB este variația între mediile de grupă (variația intergrupală sau 'between groups') care reprezintă suma abaterilor mediilor grupale de la media întregului eșantion. , unde mi
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
modelul explică doar cu cât se abat valorile așteptate de la valorile medii, restul, adică diferența dintre valorile observate și cele așteptate, alcătuind variația neexplicată (VN). VN este calculată ca suma pătratului diferențelor dintre valorile observate și cele așteptate. Pentru a testa semnificația lui R și implicit a gradului în care modelul explică variația dependentei, se folosește testul F. Dacă nivelul de semnificație calculat de SPSS prob(F)<0,05, ipoteza de nul se respinge și se acceptă ipoteza conform căreia modelul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în varianta histogramă (histogram) sau curbă a probabilității (normal probabilty plot) pentru a verifica dacă valorile reziduale au o distribuție normală. 2. Absența fenomenului de autocorelare între valorile reziduale sau termenii eroare se referă la independența observațiilor. Aceasta poate fi testată prin indicele Durbin Watson. În SPSS acesta se calculează selectând ANALYZE/REGRESSION/LINEAR. Se introduce variabila dependentă și cele independente, iar din opțiunea Statistics se selectează Residuals/ Durbin-Watson. Dacă valoarea indicelui Durbin-Watson tinde spre 2, înseamnă că termenii eroare sunt
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cu o probabilitate de 95% în intervalul Y mediu 1,96*53,6. Rezultă deci că predicțiile realizate cu ajutorul acestui model sunt foarte slabe. Valoarea indicelui Durbin-Watson <2 indică faptul că reziduurile sunt independente. Testul F din tabelul de ANOVA testează ipoteza că modelul nu îmbunătățește semnificativ predicția dependentei. Nivelul de semnificație fiind <0,05 respingem această ipoteză. Model Summaryb Model R R Square Adjusted R Square Std. Error of the Estimate Durbin-Watson 1 ,367a ,135 ,131 53,66064 1,583
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
negativ) * exp b=1, raportul de șanse nu se modifică deloc (independență). Limitele intervalului de încredere în care putem încadra coeficientul de regresie logistică cu o probabilitate de 95% sunt date de valoarea coeficientului (eroarea standard a coeficientului). Pentru a testa ipoteza că predictorul x are un impact semnificativ asupra variabilei dependente, se folosește statistica Wald calculată de SPSS. Ipoteza de nul fiind aceea că impactul în populația studiată este zero (nu există asociere între x și y). Se urmărește respingerea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
modelului să fie <0,05 astfel încât să respingem ipoteza de nul, care spune că modelul nu îmbunătățește predicția valorilor dependentei. O metodă alternativă, preferabilă celei anterioare, este testul de concordanță propus de HOSMER și LEMESHOW (Goodness of Fit Test). Acesta testează ipoteză că datele prezise de model se potrivesc cu cele observate. Dacă nivelul de semnificație este >0,05 acceptăm ipoteza de nul, concluzionând că datele estimate de model se potrivesc cu cele observate. 8.2.3. Exemplu de fișier de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
calcularea parametrilor pentru modelul saturat și apoi se elimină progresiv câte un efect de interacțiune până la pragul în care modelul nu mai prezice acceptabil datele observate. Exemplu: Model cu 3 variabile dihotomice rezidență (urban/rural), vârstă, încredere. Mai jos sunt testate ipotezele că toate efectele de ordin k și mai mare sunt 0, iar în continuare ipotezele că efectele de ordin k sunt 0. Primul test pentru k=3 ne arată că putem accepta ipoteza că efectul de ordin 3 este
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ce variabile reprezintă fiecare. Sau pentru a ilustra una dintre numeroasele strategii care pot fi folosite, cercetătorul poate utiliza o jumătate din eșantion pentru a explora structura posibilă a coeficienților și apoi să utilizeze cealaltă jumătate din eșantion pentru a testa ipotezele care au fost dezvoltate din examinarea primei jumătăți"25. 8.4.2. Factori și variabile Analiza factorială este bazată pe presupoziția fundamentală că factorii de bază care sunt mai puțin numeroși decât variabilele observate, sunt responsabili de covariația dintre
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de zbor a gâștelor sălbatice, având în frunte gâsca conducătoare (adică țara cea mai dezvoltată), urmată, în ordine, de primul, al doilea, al treilea rând de gâște. Rolul țării aflate în fruntea plutonului este acela de a inova, de a testa noi tehnologii, de a experimenta. După o perioadă de utilizare, țara aflată în fruntea plutonului transferă tehnologiile respective către celelalte țări, dar imediat începe să experimenteze alte tehnologii, să inaugureze alte domenii de interes. Cel puțin din modul în care
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
este un miracol, rezultatul unor însușiri speciale, ci o încoronare: încoronarea unor politici, a unei ample activități de organizare și finanțare a cercetării, de mutare a centrului său de greutate acolo unde putea fi dezvoltată (în universități), unde putea fi testată și aplicată (în companii). Un moment de referință în această privință îl reprezintă raportul lui Vannevar Bush, consilierul pentru știință al lui Franklin D. Roosevelt, raport adresat președintelui Truman și intitulat Science: The Endless Frontier (iulie 1945). De ce insistăm asupra
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
internă; "avantajul său competitiv major este dat nu de diviziunea internațională a muncii (cu alte cuvinte, forța de muncă ieftină), ci de imensa piață internă"255. Din acest punct de vedere, Parcul Z reprezintă un adevărat laborator în care se testează și se perfecționează un sistem de inovare construit pe patru piloni stat, firme locale, multinaționale și institute de cercetare -, având drept miză maturizarea tehnologică a imensei piețe chineze și apoi cucerirea acesteia. Ca un fel de ironie, acest "Silicon Valley
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de acomodare reciprocă, care presupune îndepărtarea de identitățile tradiționale ale populațiilor care locuiesc într-un teritoriu, în tentativa de a modela noi stiluri de viață hrănite de și bazate pe valori împărtășite și/sau acceptate, structurate în jurul toleranței. Timpul va testa asemenea evaluări. Cu toate acestea, când populația californiană va fi în proporție de peste 50% hispanică ceea ce înseamnă nu mai mult de o jumătate de secol -, procesele culturale, politice și sociale pe care le va genera o asemenea realitate demografică vor
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
În cazul de față - este indispensabilă. Japonia Își renovează gestiunea Întreprinderilor pornind de la humusul său cultural, pentru a câștiga timp În fața marilor competitori industriali. Prezenta carte este o invitație la descoperirea valorilor pe care forja japoneză le elaborează și le testează pentru gestionarea organizațiilor din societatea cunoașterii, aplicându-le totodată sieși. Mesajul vizează mai mult decât Întreprinderile, căci revoluția planetară actuală constă Într-o veritabilă bulversare a deprinderilor, a reprezentărilor și a concepțiilor privitoare la acțiunea colectivă sau individuală. Desigur, lumea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
În colaborare. Tinerii ingineri sunt mai reactivi decât cei În vârstă, ei așteaptă mult de la business-ul viitorului, iar relațiile lor cu clienții fac obiectul Întregii atenții a managementului superior. La Hitachi Naka Division, clienții sunt invitați să vină să testeze singuri aparatele de măsurare științifică utilizând eșantioanele proprii. Acest dialog direct se manifestă și cu ocazia vizitării Întreprinderilor și a laboratoarelor Companiei. Inginerii de la Hitachi pot petrece până la șase luni la o Întreprindere clientă. Aceste interacțiuni sunt foarte importante pentru
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Între actori și continuă să evolueze. Astfel, ea urcă la nivelul informalului subiectiv, ce preexistă explicitării cunoștințelor și se focalizează pe producerea de condiții propice existenței sale. Acesta e sensul unui ba, care articulează ceea ce s-a dobândit, s-a testat, s-a verificat și este disponibil, pe de o parte, cu un efort depus pe un front de cunoaștere, În contact cu necunoscutul, pe de altă parte. Odinioară, În Japonia, comunicarea nu avea nevoie de cuvinte. Ea umplea atmosfera, empatia
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
-și lărgească necontenit câmpul de cunoaștere. De aceea, dezvoltarea unor capacități precum acelea de a pune probleme, de a construi ipoteze, de a explora și descoperi lucruri și fenomene ale lumii Înconjurătoare, de a investiga independent, de a inventa și testa, de a observa și explica, de a manipula obiecte ș.a. sunt considerate aspecte ale formației mai utile decât a asimila cunoștințe de-a gata constituite, ori de a ajunge la soluții de-a gata oferite. Se estimează că dezvoltarea proceselor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la diplome fiind una dintre căile de atingere a unui anumit status. 6. Aplicația 1. Cum determină nivelul de instrucție veniturile unei persoane în România?tc "6. Aplicația 1. Cum determină nivelul de instrucție veniturile unei persoane în România?" Putem testa propozițiile de mai sus, care indică impactul nivelului de școlaritate asupra veniturilor unei persoane, cu ajutorul datelor de sondaj. Evidențele empirice permit investigarea determinării veniturilor atât la nivelul familiei, cât și la cel al persoanei. 6.1. Determinarea resurselor monetare ale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
instrucție superioară devine evident destul de repede în viață. Figura 9. Relația dintre venit și vârstă pe niveluri de instrucție Sursa: Barometrul de Opinie Publică, 2002 6.2.2. Modelarea veniturilor persoaneitc "6.2.2. Modelarea veniturilor persoanei" Am integrat și testat afirmațiile de mai sus într-un model de regresie multiplă, al cărui rezultat este prezentat în tabelul de mai jos: Tabelul 5. Model de regresie a veniturilor persoanei Sursa: Barometrul de Opinie Publică, 2002 Modelul de regresie permite o apreciere
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
particulari, ci și pentru societate în ansamblu 1. Expun în continuare rezultatele mai multor cercetări care au implicații contrare, începând cu cele care indică rezultate empirice optimiste privitoare la corelația dintre instrucție și productivitate. A. Într-o cercetare s-a testat corelația dintre PNB/locuitor din 1955 și rata de alfabetizare în 1950 pentru 83 de țări. Pe baza celor două variabile, țările au fost împărțite în trei categorii (Cherkaoui, 1986): 1. 32 de țări cu rate de alfabetizare scăzute și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acestei întrebări analizând sistemul atitudinilor referitoare la învățământul românesc și relația dintre atitudinile exprimate și interacțiunile concrete cu acesta. În paginile care urmează, voi analiza într-o manieră simplă datele referitoare la încrederea în instituții și imaginea educației și voi testa două ipoteze concurente referitoare la sursele încrederii instituționale pentru cazul învățământului. Discutarea rezultatelor va avea în vedere și impactul conduitelor neetice din sistem asupra reprezentării acestuia. Partea empirică va valorifica datele referitoare la reprezentarea sistemului național de educație obținute în cadrul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
specific” este instrumental și direct legat de felul în care performanța răspunde așteptărilor pe termen scurt (vezi Jagodzinski, 1998). 2. Construirea ipotezelor privind încrederea în învățământul românesctc "2. Construirea ipotezelor privind încrederea în învățământul românesc" Ipoteza încrederii difuze poate fi testată prin verificarea relației dintre încrederea în școli și încrederea în alte instituții. Ea este confirmată de un efect semnificativ al încrederii în alte instituții asupra încrederii în învățământ. Ipoteza încrederii specifice poate fi testată prin folosirea unor indicatori indirecți ai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
românesc" Ipoteza încrederii difuze poate fi testată prin verificarea relației dintre încrederea în școli și încrederea în alte instituții. Ea este confirmată de un efect semnificativ al încrederii în alte instituții asupra încrederii în învățământ. Ipoteza încrederii specifice poate fi testată prin folosirea unor indicatori indirecți ai contactului cu instituțiile de învățământ: numărul de copii de vârstă școlară din familie și nivelul de instrucție al subiectului. Voi presupune că numărul de copii de vârstă școlară din familie indică frecvența contactului subiectului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sunt mai degrabă mediocre. În cazul înțelegerii unui text scris, elevii din clasa a IV-a cuprinși în studiul PIRLS au obținut un scor care îi plasează pe locul 22 din 33 de țări participante. La studiile TIMMS, care au testat elevii din clasa a VIII-a la matematică, fizică, chimie, biologie și geografie, scorul mediu al elevilor din România îi plasează pe locul 25 din 38 de țări participante. 5.1. Studiul PISA+ 2000tc "5.1. Studiul PISA+ 2000" Rezultatele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Educației 1. Studiul a inclus elevii cu vârsta cuprinsă între 15 ani și 3 luni și 16 ani și 2 luni la data testării. Aceștia au trebuit să rezolve teste de lectură, matematică și științe. La nivel internațional au fost testați peste 265.000 de elevi din 43 de țări. În România, au fost incluși în studiu 4.831 de elevi din 177 de școli. Pe lângă test, elevii au completat și un chestionar cu întrebări de opinie și factuale, referitoare la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]