190,155 matches
-
cu o partitură grea. Morga personajului său Piotr Nikolaevici, demonstrativ, ca orice acuzator fără substanță, și vulnerabil cît încape, nu-l părăsește pe actor nici o secundă, provocînd un tip de umor de o mare finețe. Două personaje destul de palide în text, fără vînă, Mămica și Tăticul, devin aici sarea și piperul, în doze bine cîntărite, datorită Virginiei Mirea și lui Mihai Constantin, care aduc un anumit soi de sensibilitate și forță, de haz nebun din învîrtitul ochilor sau al sabiei, din
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
unor astfel de roluri cîntate nici nu se simte. Se simte doar bucuria a ceea ce fac, a faptului că sînt împreună și formează o trupă. Care se intuiește, care se simte, care se dăruiește spectacolului acesta puțin obișnuit. Plecînd de la text, la muzică, la miza grea, asumată de compozitoare, de regizor, de scenograf. Ludicul subtil, suprarealist cumva al lui Harms este extraordinar decodat de regizor, amplificat de muzica lui Irinel Anghel, de fabulosul unei scenografii care dezvoltă în valuri rîsul, comicul
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
unidirecționarea de amvon a unor prelați care descind în domeniul literaturii. Nimic stînjenitor-restrictiv în discursul dezinhibat al lui Ioan Pintea, departe de orice incursiune speculativă în teologie, respirînd o deplină normalitate a umanului. Nimic din agasanta poliție a virtuții din textele unor clerici cu păgubos exces de zel. "Ahtiat după valori culturale", pur și simplu "înnebunit" de poezia optzecistă, taxat el însuși, în calitate de poet, de către Laurențiu Ulici drept "un optzecist întîrziat", autorul vădește tactul de-a nu confunda valorile. Realizează, pe
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
Pițu "rîzînd și surîzînd copios", pentru a se amenda de îndată, "dar creștinește". Și a întări: "ortodox". Voluptatea (senzuală) a lecturii apare exorcizată, împinsă spre zona unei purificări: Lectura pornește dintr-o predispoziție amoroasă, în sensul de absolută îndrăgostire de Text, dar care se sfîrșește, așa cum cade bine unui ortodox, în agape, în iubire paulinică pentru Text. Pentru felul în care acesta este scris și exprimat. Și mai ales pentru adevărul conținut". Se întrevede, precum un background, prezența divinului, inepuizabil motiv
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
ortodox". Voluptatea (senzuală) a lecturii apare exorcizată, împinsă spre zona unei purificări: Lectura pornește dintr-o predispoziție amoroasă, în sensul de absolută îndrăgostire de Text, dar care se sfîrșește, așa cum cade bine unui ortodox, în agape, în iubire paulinică pentru Text. Pentru felul în care acesta este scris și exprimat. Și mai ales pentru adevărul conținut". Se întrevede, precum un background, prezența divinului, inepuizabil motiv al unei laude, așa cum afirma Sfîntul Augustin: "Dacă cele create sînt atît de frumoase, cu atît
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
Șora. Iar eu v-o povestesc - scria el cu umor negru, autopersiflant și autoflatant totodată - ca să știți pentru ce salut pe stradă cu mâna (niciodată aplecându-mă) și de ce închei această scrisoare veselă, stând drept, fiindcă...". Subînțelesul, cu detaliile din text, e la îndemâna celui care citește această pagină din Traversarea cortinei, volumul de scrisori publicat de Virgil Nemoianu. în ultimele zile de viață visa cu ochii deschiși, consolator, să-și regăsească râsul curat al prietenilor. Numai că voia să se râdă
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
zilnice. Este radiografiat cu luciditate mecanismul sistemului în care trebuie să te ascunzi ca să poți râde. Or, asta, pentru comunicativul Gary însemna suferință. Lui îi plăcea să-i facă pe alții să râdă, urmându-și vocația de bufon. Scoase din text, observațiile despre râs, de la zâmbet la râsul amar și râsu-plânsu, cu citate alese din Cicero, Gogol, Zarifopol etc., cu trimiteri la interpretarea râsului la diferite popoare, se constituie într-un adevărat studiu. Toate acestea ca să ajungă la concluzia ce-l
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
demonstrat că muierile sînt mai analitice și că mingea intuiției își are domiciliul în terenul bărbaților, o să o iau bătrînește și rațional. Ca și Tristram Shandy: A Cock and Bull Story, pelicula lui Gilliam pornește de la interpretarea (foarte personală) unui text literar, anume Alice in Wonderland, și de la romanul care împarte titlul cu filmul, scris de Mitch Cullin. E deja un truism faptul că în literatura pentru copii - și apoi în desenele animate - mocnește un subconștient extrem de violent, dar povestea lui
TIFF-ul dulce și te duce by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10501_a_11826]
-
altuia partitura protagonistului. Cred că autorul a găsit tonul potrivit pentru o astfel de scriitură și asta i-a atras un număr mare de cititori, cerința pentru noi tiraje. Emoționant este faptul că pe toate treptele de receptare existente în text, vulnerabilitatea, îndoiala, frica, spaimele, neliniștile, neîmplinirile inevitabile nu sînt ocultate, sînt prezente. Autocenzura a funcționat în a găsi tonul, cum spuneam, în a-și tempera pulsiunile structurale și nu în a truca mărturisirile de om și creator pe care a
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
impune ca țară de cultură. în ultimii ani au apărut la noi numeroase articole și cărți, unele din ele au primit prestigioase premii naționale, despre importante probleme mult dezbătute de cercetătorii umaniști europeni, au fost publicate numeroase traduceri noi de texte filozofice, cum sunt Plotin sau Aristotel cu studii introductive ample; ba chiar am asistat, fapt îmbucurător, la polemici academice între diferiți comentatori și traducători. Și îmi pun întrebarea de ce acești autori care discută atât de doct despre spinoase probleme de
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
sunt Plotin sau Aristotel cu studii introductive ample; ba chiar am asistat, fapt îmbucurător, la polemici academice între diferiți comentatori și traducători. Și îmi pun întrebarea de ce acești autori care discută atât de doct despre spinoase probleme de critică de text la Platon și Plotin nu își publică ipotezele și comentariile și în revistele consacrate occidentale sau măcar în publicațiile academice românești într-o limbă de largă circulație? Ar fi benefic pentru prestigiul culturii românești dacă lumea savantă europeană ar omologa
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
academice românești într-o limbă de largă circulație? Ar fi benefic pentru prestigiul culturii românești dacă lumea savantă europeană ar omologa conjecturile și interpretările exegeților noștri. Dar nu numai asemenea chestiuni. Am dat acest exemplu, deoarece probleme de critică de text pentru autorii greci și latini constituie un domeniu în care cercetătorii noștri n-au excelat niciodată până acum. Cât de important ar fi ca un cercetător din România să publice o ediție din Plotin sau Republica lui Platon în colecții
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
greci și latini constituie un domeniu în care cercetătorii noștri n-au excelat niciodată până acum. Cât de important ar fi ca un cercetător din România să publice o ediție din Plotin sau Republica lui Platon în colecții celebre de texte clasice, cum sunt Teubner, Oxford, Guillaume Bude! La fel de bine pot fi, mai bine spus trebuie publicate interpretările filozofice ale exegeților români la textele dialogurilor lui Platon, de pildă, sau dezvoltările teoretice care au ca punct de plecare gândul unui autor
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
cercetător din România să publice o ediție din Plotin sau Republica lui Platon în colecții celebre de texte clasice, cum sunt Teubner, Oxford, Guillaume Bude! La fel de bine pot fi, mai bine spus trebuie publicate interpretările filozofice ale exegeților români la textele dialogurilor lui Platon, de pildă, sau dezvoltările teoretice care au ca punct de plecare gândul unui autor din vechime sau din epoca modernă. Paleta publicațiilor academice este foarte largă și cu cât mai mulți oameni de cultură de la noi vor
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
Dar, faptul că avem un handicap serios în această privință nu trebuie să ne împiedice să contribuim la adâncirea unor chestiuni care preocupă lumea savantă de multă vreme. Dacă avem idei și rigoare în dezvoltările intelectuale, dacă stăpânim cu adevărat textele autorilor pe care-i interpretăm, atunci vom găsi mijloacele prin care să depășim handicapul pe care-l avem mai ales în ceea ce privește literatura secundară. In timpul stăpânirii comuniste documentarea se făcea cu și mai mari dificultăți decât azi și cu toate
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
alte origini au o poziție mai curând marginală în câmpul semantic al viei: din grecește avem timpuria aguridă sau tîrzia stafidă, ca și aracul; podgoria și teascul sunt slave. Vinul, via și vița sunt cuvinte atestate în cele mai vechi texte românești: în primul rînd pentru că sunt simboluri religioase prezente în Biblie - atît în Vechiul, cît și în Noul Testament - și în scrierile Bisericii; apar așadar în repetate rînduri și în primele noastre traduceri din Psalmi, în Codicele Voronețean, în tipăriturile lui
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
ale vieții cotidiene; astfel, într-un inventar redactat în română de la 1588 aflăm că Mănăstirea Galata avea 5 falce de vie, iar în pivnițe - 28 de buți de vin de la Cotnari. Interesante sunt și referirile la vie din primele noastre texte juridice: în Pravili se spune, de pildă, că "acela ce va tăia via roditoare (...) să-i taie mănule"; din fericire, pe de altă parte, "ceia ce vor întra în vie (...) pentru șcaț să mănînce numai poame, să nu se certe
Vinul,vița, via by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10517_a_11842]
-
jubilația înscrierii celui mai excentric eveniment într-un sens al devenirii culturale (dacă nu artistice) însuflețesc paginile autentice de istorie literară: ușor de recunoscut, la lectură, indiferent dacă ele fac parte din mari sinteze sau din antologii și culegeri de texte. Grila istorică este imediat detectabilă în Literatură și biografie, volumul de studii, eseuri, comunicări academice și articole semnat de Mircea Anghelescu. Nu e vorba numai despre faptul că autorul, remarcabil cunoscător și comentator al literaturii române de secol 19, specialist
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
cunoscător și comentator al literaturii române de secol 19, specialist în Heliade-Rădulescu și în problematica exilului - de la cel postpașoptist la cel postbelic -, își introduce și aici subiectele și temele preferate, abordându-le cu aceeași siguranță și cu noi nuanțe. Un text (o comunicare la Academie) se intitulează Heliade și personalitatea lui, conturând un portret frumos și exact al scriitorului în mantie albă împărțit între antiteze și aspirând la armonioasa lor echilibrare. O secțiune întreagă, apoi, din volum e dedicată exilului literar
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
2005), poezia nu trebuie să devină atît de facilă, iar "prietenoasă" nu înseamnă "ușuratică". Compromisul necesar comunicării sigure, univoce e un act disperat și nicidecum o cale de revitalizare a discursului poetic. Preluînd aberantele teorii urmanoviene, Diana Geacăr scrie în textul din antologia Colocviului tinerilor scriitori despre limbajul simplificat, de apropierea de cititor, de sensibilizarea lui, de evitarea imaginilor violente... Însă explicitul este una din caracteristicile limbajului violent, iar tînăra poetă rezistă cu greu unui exhibiționism care cînd nu e fumat
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
versuri memorabile (,cînd toată istoria omenirii de dinaintea ta/ nu-i decît o lungă clipă de reculegere"), dar e ca și cum ai căuta o stafidă în bolul cu fluide mizerabile. Deocamdată n-o pot lua în serios pe Diana Geacăr ca poetă. Textele ei sînt prea subțiri, iar eu-l liric doar o altă gagică literară pentru ale cărei probleme cititorul ceva mai educat nu are nici vină, nici interes. ?și artista mecanomorfă De o cu totul altă factură este poezia celeilalte premiante
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
Cronicar Moravuri intelectuale De mult nu a mai scris Mircea Martin un text atît de viu ca cel din ultimul număr al revistei Cuvîntul (15 iunie-14 iulie 2006). Îl citești cu plăcerea celui care simte că verva cuvintelor este dublată de adevărul incontestabil pe care tot ele îl înfățișează: e vorba de portretul
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10528_a_11853]
-
efort. Apariția ideii constituie, pentru mine, un fenomen inexplicabil, cel mai adesea îndatorat hazardului. Bunăoară recitirea poeziilor lui Eminescu în ediția Murărașu, care nu mai separă postumele de antume, mi-a revelat pe neașteptate recurența cîtorva termeni, prezenți în cvasitotalitatea textelor. Și cred că nu ajunsesem cu lectura departe cînd acest adevăr mi s-a impus cu stringență, oferind busola viitorului studiu. în cazul lui Pygmanolion, ideea s-a născut în parcul Zăvoi din Rîmnicu-Vîlcea, privind monumentul închinat lui Barbu Știrbei
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
să fie redactate în ordinea finală. Tot ce ni se prezintă ca idee fertilă trebuie notat și dezvoltat pe loc. Există momente de inspirație, care se cer pîndite și valorificate optim. Produsul final va dobîndi mai multă prospețime decît un text scris da capo al fine. Iar presupusul "plan" va fi gata numai odată cu terminarea lucrării. G. R.: Iată că ne apropiem și noi de sfîrșit. Există vreo întrebare pe care ai fi vrut să ți-o pun și pe care
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
propriile cadavre îmbălsămate". Alteori însă apar exagerări, suspicionîndu-se prezența unor cadavre acolo unde nu se află decît o inflamare a disputei ce s-ar cuveni a-și efectua propria corecție de orbită. Oricît de controversabil în unele din numeroasele-i texte întinse pe aproape o jumătate de veac, Nicolae Manolescu nu ni se pare în nici un caz că ar putea fi taxat drept "un post-călinescian întîrziat ce uzitează fastidios un neoimpresionism critic debusolat, pasabil numai cînd se aplică asupra fondului metafizic
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]