KorAP: Find »[drukola/base=tezaur & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...82 83 84 ...254 >

6,328 matches

Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107

loc aparte îl ocupă colecțiile de numismatică și medalistică, instituția noastră deținând peste 1000 de monede din aur, argint și metal comun, din diverse epoci. În patrimoniul instituției noastre există dovezi ale circulației monetare din Moldova, începând cu epoca dacică (tezaure de monedă macedoneană, grecească, romană și imitații dacice, până în epoca contemporană, pe teritoriul județului Bacău fiind descoperite numeroase tezaure monetare de o valoare deosebită. Acest fapt demonstrează o circulație monetară intensă în teritoriul estcarpatic din cele mai vechi timpuri și

GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
și metal comun, din diverse epoci. În patrimoniul instituției noastre există dovezi ale circulației monetare din Moldova, începând cu epoca dacică (tezaure de monedă macedoneană, grecească, romană și imitații dacice, până în epoca contemporană, pe teritoriul județului Bacău fiind descoperite numeroase tezaure monetare de o valoare deosebită. Acest fapt demonstrează o circulație monetară intensă în teritoriul estcarpatic din cele mai vechi timpuri și până în prezent, precum și importanța economică și comercială a zonei. În ceea ce privește colecția de medalistică, instituția noastră deține un important număr

GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
î.Hr. care reprezintă etapa timpurie a civilizației tracice, este bine documentată de cercetările întreprinse în circa 50 de așezări și necropole, dintre care menționăm Mândrișca Valea Seacă, Răcăciuni, Răcătău, Luizi Călugăra, Itești, Săucești etc. Dintre piesele cele mai importante amintim tezaurul de obiecte de podoabă din aur descoperit la Răcătău, încadrat în cultura Monteoru, epoca bronzului mijlociu, și care a aparținut probabil unui șef de trib. În expoziții sunt prezentate obiecte de ceramică (vase borcan, străchini, unelte și arme din bronz

GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
pumnale, pinteni etc. Alături de ceramica autohtonă, majoritară, sunt expuse și obiecte de ceramică de import grecească și romană (amfore, vase de tip terra sigilattaă, dar și obiecte de podoabă din lumea romană. Un loc aparte îl ocupă în cadrul expozițiilor numeroasele tezaure monetare descoperite pe teritoriul județului: dacice (de la Răcoasaă, grecești (Viișoara-Onești, Grozești Oituz și romane (Răcătău, Ardeoani, Pâncești, Itești, Scorțeni, Tamași, Măgirești, Traian, Blăgești etc. În epoca corespunzătoare stăpânirii unei părți a Daciei, în regiunea est-carpatică sunt atestate triburile carpilor (sec

GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
brățări, apliceă, unelte agricole și meșteșugărești, arme. În aria culturii carpice, aflată permanent sub influența romană, s-au descoperit materiale de factură romană (ceramică, unelte, obiecte de podoabă etc. Un loc aparte îl reprezintă descoperirile monetare, dintre care se detașează tezaurul de monede romane imperiale descoperit întâmplător, în 1977, la Măgura, în perimetrul unei așezări carpice. Tezaurul conține 2830 monede de argint, datate pe o perioadă de aproape trei secole, și este cel mai mare tezaur de monede imperiale din Moldova

GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
s-au descoperit materiale de factură romană (ceramică, unelte, obiecte de podoabă etc. Un loc aparte îl reprezintă descoperirile monetare, dintre care se detașează tezaurul de monede romane imperiale descoperit întâmplător, în 1977, la Măgura, în perimetrul unei așezări carpice. Tezaurul conține 2830 monede de argint, datate pe o perioadă de aproape trei secole, și este cel mai mare tezaur de monede imperiale din Moldova. Urmașii geto dacilor din perioada clasică și a carpilor din sec. II-III au constituit factorul etno-cultural

GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
monetare, dintre care se detașează tezaurul de monede romane imperiale descoperit întâmplător, în 1977, la Măgura, în perimetrul unei așezări carpice. Tezaurul conține 2830 monede de argint, datate pe o perioadă de aproape trei secole, și este cel mai mare tezaur de monede imperiale din Moldova. Urmașii geto dacilor din perioada clasică și a carpilor din sec. II-III au constituit factorul etno-cultural de bază al dezvoltării istorice în epoca etnogenezei românilor. Prezența populației autohtone în secolele IV-V d.Hr. în

GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
smălțuite și nesmălțuite; discuri și triunghiuri ornamentaleă, obiecte de podoabă (inele, cercei, brățări, agrafe etc. obiecte de cult, piese de îmbrăcăminte (nasturi, copci, paftale etcă, arme, unelte de uz gospodăresc. Ca și în perioadele anterioare, un loc aparte îl ocupă tezaurele monetare, deoarece acestea sunt dovezi elocvente pentru dezvoltarea economică a zonei. Este cazul unor tezaure monetare ce conțin piese autohtone, dar și ungurești, turcești, tătărăști, venețiene, olandeze etc., descoperite la Cleja, Măgura, Plopana, Bacău, Traian, Gutinaș-Ștefan cel Mare etc. Atrag

GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
obiecte de cult, piese de îmbrăcăminte (nasturi, copci, paftale etcă, arme, unelte de uz gospodăresc. Ca și în perioadele anterioare, un loc aparte îl ocupă tezaurele monetare, deoarece acestea sunt dovezi elocvente pentru dezvoltarea economică a zonei. Este cazul unor tezaure monetare ce conțin piese autohtone, dar și ungurești, turcești, tătărăști, venețiene, olandeze etc., descoperite la Cleja, Măgura, Plopana, Bacău, Traian, Gutinaș-Ștefan cel Mare etc. Atrag atenția, în mod deosebit, ducații de aur venețieni (sec. XVI-XVIIĂ, precum și talerii olandezi de argint

GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
ce conțin piese autohtone, dar și ungurești, turcești, tătărăști, venețiene, olandeze etc., descoperite la Cleja, Măgura, Plopana, Bacău, Traian, Gutinaș-Ștefan cel Mare etc. Atrag atenția, în mod deosebit, ducații de aur venețieni (sec. XVI-XVIIĂ, precum și talerii olandezi de argint. Varietatea tezaurelor, numărul lor destul de ridicat și distribuția geografică a acestora ne demonstrează că în epoca medievală în această zonă exista o economie destul de dezvoltată, dar și schimburi comerciale intense între Moldova și restul Europei, fapt explicabil de altfel căci prin Moldova

GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
trecea și principalul drum comercial ce lega Marea Baltică cu Marea Neagră (pe valea Siretuluiă, cu ramificații spre Transilvania, prin Pasul Oituz și, pe Valea Trotușului, spre Țara Românească. VI/VII, fibule, cercei descoperite la Traian, dar și în alte localități, precum și tezaurul de monede bizantine descoperit la Horgești și care era depus într-un vas de aramă împreună cu un lanț din bronz; pe monede se observă unele litere care reprezintă inițialele împăraților în timpul domniei cărora au fost emise monedele, cum ar fi

GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
II, Constantin și Mauriciu Tiberiu. În secolele următoare (VIII-IX populația autohtonă străromânească este atestată prin descoperirile de la Berești Bistrița, Faraoani și Izvoare-Bahna (ultimul sit fiind plsat pe teritoriul jud. Neamț. Edificatoare pentru această perioadă sunt descoperirile monetare, între care amintim tezaurul de monede bizantine descoperit la Cleja, format din 38 de monede de bronz și o monedă de argint. Epoca medievală este bine reprezentată în expoziții prin cercetările arheologice întreprinse în așezările urbane de la Bacău, Tg. Trotuș și Adjudul Vechi. Primele

GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
reprezentată în expoziții prin cercetările arheologice întreprinse în așezările urbane de la Bacău, Tg. Trotuș și Adjudul Vechi. Primele două sunt menționate pentru prima dată în privilegiul comercial dat de Alexandru cel Bun, la 6 octombrie 1408, negustorilor lioveni. În expoziția „Tezaur arheologic...” se află o copie a Tetraevanghelului dăruit, la 23 aprilie 1491, de către Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, în calitate de ctitor al Bisericii Precista din Bacău. Acest tetraevanghel a fost realizat (scris și „înfrumusețat” de caligraful Teodor Mărișescu. Originalul, aflat

GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
se află o copie a Tetraevanghelului dăruit, la 23 aprilie 1491, de către Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare, în calitate de ctitor al Bisericii Precista din Bacău. Acest tetraevanghel a fost realizat (scris și „înfrumusețat” de caligraful Teodor Mărișescu. Originalul, aflat în tezaurul României dus în Rusia în timpul primului război mondial, se găsește în prezent la Muzeul de Istorie din Moscova. Alte câteva obiecte de cult întregesc imaginea epocii medievale. Dacă prima dintre expoziții („Civilizația materială și spirituală...” se încheie cu epoca medievală

GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
cu nuiele. Sunt reconstituite locuințele dacice, piața centrală pavată, o locuință de mari dimensiuni („palat princiar”, probabil locuința conducătorului local sau locul de adunare a războinicilor și sanctuarul circular. În malul Siretului este marcat locul în care a fost descoperit tezaurul cucutenian, al doilea ca mărime din aria culturii Cucuteni, ce conținea, printre altele, un colier din 142 canini de cerb, două discuri circulare din aur, un topor votiv și două brățări din aramă, toate piesele fiind depozitate într-un vas

GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
ca mărime din aria culturii Cucuteni, ce conținea, printre altele, un colier din 142 canini de cerb, două discuri circulare din aur, un topor votiv și două brățări din aramă, toate piesele fiind depozitate într-un vas de tip askos. Tezaurul a aparținut, probabil, conducătorului local de trib sau chiar întregii comunități. Macheta a fost realizată cu ajutorul informațiilor oferite de dr. Vasile Ursachi, care a condus cercetările arheologice de la Brad. • Reconstituirea didactică a unei secțiuni arhheologice, pentru a oferi vizitatorului o

GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
Antonescu***, soția lui Iulian Antonescu care de altfel a contribuit împreună cu personalul de specialitate de la Bacău la realizarea expoziției. Ca o răsplată a muncii desfășurate în domeniul cercetării istorice, precum și al dezvoltării unei bogate arheologice sunt prezentate în cadrul expoziției intitulată „Tezaur arheologic și istoric din zona centrală și sud vestică a Moldovei”, aflată la etajul II al corpului A. *** Doamna Eugenia Antonescu a fost unul dintre primii angajați ai muzeisticii băcăune, activând în timp atât în cadrul muzeelor din Bacău (în funcție de modul

GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
permanent: Textile de interior din județul Bacău (1994 1996Ă, Industria casnică țărănească. Textile din interior din județul Bacău (1997 2002Ă și Păstoritul la români (1998-2002Ă. În prezent secția de etnografie are deschise două expoziții permanente:Expoziția permanentă de etnografie Din tezaurul etnografic și de artă populară al județului Bacău care funcționează în clădirea Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Expoziția de artă populară Colecția “Preot Vasile Heisu”, deschisă din anul 1972 la sediul Primăriei comunei Răcăciuni. Din inventarul secției de etnografie fac

GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
anul 1972 la sediul Primăriei comunei Răcăciuni. Din inventarul secției de etnografie fac parte și cele 652 de piese expuse în Muzeul Comănești, deschis în anul 1988 la parterul Palatului Ghica Comănești din orașul Comănești. Expoziția permanentă de etnografie Din tezaurul etnografic și de artă populară al județului Bacău ocupă o suprafață de 630 m.p. și este situată la etajul trei al corpului A din clădirea Complexului Muzeal „ Iulian Antonescu” Bacău. Expoziția a fost deschisă publicului vizitator la 1 decembrie 2005

GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
Mărgineni; Statuete feminine, Fulgeriș;Pintaderă, Fulgeriș Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie Ceramică aparținând epcii eneolitice (cultura Cucuteni Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie. Unelte și arme Epoca eneolitică Epoca bronzului Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Tezaur de obiecte de podoabă, Răcătău (cultura Monteoruă; Vas hallstattian; Obiecte geto-dace, Răcătău: Manșon din os cu reprezentări dionisiace; Vase de libație; Fragment ceramic cu reprezentarea cavalerului trac Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Cataramă din aur, sec. I î.Hr.

GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
de istorie arheologie: Cataramă din aur, sec. I î.Hr.-I d.Hr., Răcătău (tumulul VĂ; Ceramică autohtonă și de import, Răcătău Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Urnă carpică; Fibulă carpică, Dămienești; Tipar cu simboluri paleocreștine, sec. VI, Traian; Tezaur de ducați venețieni, sec. XVI-XVII, Gutinaș-Ștefan cel Mare Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Buzdugan (sec. XV, Rădeni-Vaslui; Săgeți (sec. XV, Borzești-Bacăuă; Armură (sec. XVI, Gâdinți, com. Sagna, jud. Neamț; Cahlă (Tg. Trotuș; Act de danie din perioada lui

GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561

în pagină bogăția concretului fenomenal la fel de fidel ca artele plastice, literatura (artă a cuvântului prin excelență) se vedea sancționată drastic pe motiv că nu e capabilă să exprime, precum muzica, toate nuanțele sufletului omenesc, și cu atât mai puțin inconștientul (tezaur de "imagini ascunse"). În acest context nefavorabil, apariția unui scriitor de talia lui Proust a dovedit la modul eclatant că literatura, ieșind de sub tutela celorlalte arte (pictura, muzica), poate reînvia, uneori, din chiar propria ei cenușă (cuvântul e mai mult

Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
amenajează căminul în felul unei săli de spectacol în care să se joace, din nou, comedia dureroasă a iubirii rănite. Bizu rămâne adânc impresionat de argumentele puse în joc: în apartamentul fostei iubite găsește portretul lui pe birou, cum și "tezaurul de la Pietroasa", o emoționantă colecție de suveniruri (15 mucuri de țigări fumate de Bizu pe vremea când era îndrăgostit, petalele hortensiilor albastre, cartea de la Socec, plină de notele sentimentale ale Dianei pe margine, un nasture de la palton și alte nimicuri

Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
că s-ar fi schimbat în vreun fel, și nici că îndrăgostitul de "icoane" ar fi priceput ceva din lecția dură administrată cu cinism de femeia mult adorată. Așa cum Diana izbutise să-l convingă ușor, recurgând la trucul melodramatic al "tezaurului de la Pietroasa", nici Silvia nu are mult de luptat, atuul ei major fiind că afișează o feminitate frustă, deloc enigmatică, la antipodul Dianei. Niciodată gânditoare sau absentă, ci "pururi prezentă, în căutarea unei situații vesele", fata are inițiativa în toate

Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903

existat”. III.2.2. Metode de comunicare scrisă III.2.2.1. Lectura Privită în perspectiva dinamicii culturii contemporane și a cerințelor educației pe tot parcursul vieții, cartea continuă să întruchipeze ideea de păstrare și transmitere a spiritualității omenești, de tezaur al valorilor culturale ale umanității; ea rămâne un simbol al memoriei vii a omenirii, înregistrând și conservând fapte și idei, simțăminte și atitudini, expresii ale inteligenței și sensibilității geniului uman. Nu există nici un domeniu al cunoașterii și acțiunii omenești care

Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]