12,189 matches
-
tradiționale în care se mai obișnuiește și se acceptă destul de ușor ca bărbatul să împartă dreptatea cu pumnul sau cu brutalitatea cuvântului. Legea, adoptată ca și alte acte normative la presiunea Europei, a creat multe speranțe - s-a vorbit despre „toleranță zero față de violența în familie -, dar autoritățile se confruntă cu lipsa resurselor materiale și mai ales umane. Nu avem personal specializat în consilierea și monitorizarea familiilor care au probleme, nu reușim să redăm victimelor poziția normală și să îndepărtăm nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
împărțeau între toți membrii grupului și aveau o dobândă de 100%, astfel că, dacă toți membrii ar fi investit punctele în contul comun fiecăruia îi revenea câte 20 per rundă. Bineînțeles, se putea obține un câștig mai mare bazat pe toleranța celorlalți membrii ai grupului. Astfel, câștigul maxim era de 26 de puncte, fiind obținut de o persoană în situația în care a depus cele 10 puncte în contul personal, iar ceilalți patru membrii, în contul colectiv. Toți subiecții au primit
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
persoană în situația în care a depus cele 10 puncte în contul personal, iar ceilalți patru membrii, în contul colectiv. Toți subiecții au primit un feedback cu privire la punctajul acumulat de fiecare, din patru în patru runde. Concluziile cercetării arătau că toleranța se modifică în timp, ea fiind mai mică în cazul în care aceeași (aceleași) persoane deviază, comportându-se individualist, decât în situația în care persoanele deviante se schimbă de la o rundă la alta. 2.2.4. Simulările experimentale Simulările sunt
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de a asigura, prin efectul de stabilizare și reglementare a comportamentului, supraviețuirea grupului și funcționarea eficientă a acestuia, face ca membri să manifeste în mod constant presiuni spre conformare asupra tendințelor deviante. Intensitatea acestor presiuni depinde și de nivelul de toleranță al grupului de lucru față de încălcarea normelor. Ca regulă generală, cu cât o normă este mai importantă pentru grup, cu atât este mai redusă toleranța membrilor față de încălcarea ei. Succesul presiunilor spre conformare poate fi asigurat de severitatea sancțiunilor asociate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
constant presiuni spre conformare asupra tendințelor deviante. Intensitatea acestor presiuni depinde și de nivelul de toleranță al grupului de lucru față de încălcarea normelor. Ca regulă generală, cu cât o normă este mai importantă pentru grup, cu atât este mai redusă toleranța membrilor față de încălcarea ei. Succesul presiunilor spre conformare poate fi asigurat de severitatea sancțiunilor asociate violării normelor de lucru (cf. McCormick și Ilgen, 1995). Severitatea sancțiunilor variază în funcție de: măsura în care cei ce aderă la normă consideră conformarea la aceasta
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și validitatea normelor pe care le stabilește. De altfel, devianța în grupul de lucru nu are o conotație negativă iar membrii devianți pot constitui o resursă valoroasă pentru inovare și experimentare. Peters și Waterman (1982) (apud Smither, 1988) susțin că toleranța devianței în grup/organizație este o caracteristică a managementului eficient. 13.5. Coeziunea grupului de lucru Fenomenul de coeziune reflectă gradul în care grupul este atractiv pentru membrii săi (i.e. se plac și doresc să rămână membri ai grupului). Membrii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
parte, relaționarea cu exteriorul poate fi mai frecventă și se poate constitui în bază pentru implementarea unor decizii de grup. Literatura privind diversitatea se focalizează și promovează, în general, avantajele acesteia și cele ale unui management bazat nu pe o toleranță pasivă a fenomenului, ci pe capacitatea și pregătirea pentru un suport activ și stimularea creșterii diversității, creând condiții în care fiecare angajat din organizație să aibă posibilitatea exprimării aspectelor relevante ce-l caracterizează (Thomas, 1991, apud. Janssens și Steyaert, 2003
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cu studii gimnaziale. Dintre cei care se roagă lui Dumnezeu rar sau deloc, 55% au prieteni care nu cred în Dumnezeu, față de 36% dintre cei care se roagă zilnic. Familiaritatea cu persoane sceptice religios este asociată cu o mai mare toleranță față de acestea (vezi REF Ref119930096 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 6). Prin urmare, folosind ca un indicator indirect al vizibilității sociale familiaritatea declarată a subiecților cu persoanele care nu cred în Dumnezeu, putem trage câteva concluzii. În primul rând, cvasiunanimitatea credinței declarate
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
despre candidatul cu care vreți să votați că nu crede în Dumnezeu, ați mai vota cu el sau nu? Răspunsurile negative, în funcție de importanță subiectivă a religiei și de educație Pentru persoanele care acordă o importanță scăzută religiei, educația nu influențează toleranța față de scepticismul religios în viața politică; pentru ceilalți oameni variația în funcție de școlarizare este semnificativă statistic. Observăm, de exemplu, că și dintre persoanele pentru care religia este destul de puțin sau foarte puțin importantă, un sfert ar refuza să mai voteze cu
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
pierdut credința 35,0% 31,2% 28,4% 32,1% Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 6. Coeficienți de corelație Bravais-Pearson între familiarizarea cu persoane sceptice religios (Printre prietenii dvs. există oameni care... declară că nu cred în Dumnezeu?) și indicatori ai toleranței față de alteritatea religioasă Cât de mult v-ar deranja...? Prin următoarele întrebări vrem să vedem cât de confortabil vă simțiți când interacționați cu diverse categorii de persoane. Care este cea mai apropiată relație pe care ați avea-o cu cineva
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Religiozitate obișnuită de spațiu public de spațiu privat Satisfacție față de viață față de locuință/locuire Secularizare Sentiment de insecuritate în locuință în zona rezidențială Socializare modele de de gen Spațiu urban Stereotipuri despre locuri Stratificare socială Străin Străinătate Teamă de infracțiuni Toleranță Urbanizare Venit Victimizare Vot pragmatic partizan teorii despre relația dintre încredere și predictori ai intenției de Zone rezidențiale caracteristici ale etichetarea percepția Pentru setul de date din 2005 KMO = 0,702, factorul explicând 33% din variația variabilelor, saturațiile factorilor fiind
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
lumea, biruința perpetuă (și poate singura) a conștiinței umane. Omul acesta a fost un ostaș al generozității. Ca atare era nu rareori necruțător și violent; aceasta era la el o pornire firească, dar și o atitudine deliberată, fiind convins că toleranța față de felonie și minciună ajunge, cu sau fără voie, să se împotrivească libertății (care pentru el nu era o noțiune abstractă, ci o condiție existențială, un sentiment profund, legat organic de putința de a iubi). Aveam prieteni și cunoștințe comune
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
imperturbabile vechilor lor modele: represiunea se limita să obțină adeziunea lor în cuvinte. Astăzi, dimpotrivă, adeziunea la modelele impuse de Centru este totală și necondiționată. Modelele culturale reale sunt renegate. Abjurarea s-a produs. De aceea, se poate afirma că „toleranța” ideologiei hedoniste dorită de noua putere este cea mai rea dintre represiunile din istoria omenirii. Cum oare a fost posibil să se exercite o atare represiune? Cu ajutorul a două revoluționări, făcute din interiorul burgheziei: cea a infrastructurilor și cea a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
1. faptul că „păturile medii” s-au schimbat radical sau, aș zice, chiar antropologic: valorile lor pozitive nu mai sunt conservatoare și clericale, ci sunt valori (deocamdată numai trăite efectiv, nu și proferate) ale ideologiei hedoniste de consum și ale toleranței moderniste de tip american ce rezultă din această ideologie. Puterea însăși - prin „dezvoltarea” bunurilor inutile, prin impunerea maniei de a consuma, prin modă, informație (cu preponderență televiziunea) - a creat aceste valori, renunțând cu cinism la valorile tradiționale și la instituția
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pe lumpenproletari în mic-burghezi și, mai ales, obsesia sa - cosmică, aș putea spune - de a duce până la capăt „Dezvoltarea”: a produce și a consuma. Portretul-robot al acestui chip încă alb al noii Puteri îi atribuie vag acesteia trăsături „moderne”, datorate toleranței și unei ideologii hedoniste perfect autosuficiente, dar și trăsături feroce și substanțial represive: într-adevăr, toleranța este falsă, pentru că, în realitate, nimeni nu a trebuit să fie vreodată atât de normal și de conformist cum este consumatorul; cât despre hedonism
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
până la capăt „Dezvoltarea”: a produce și a consuma. Portretul-robot al acestui chip încă alb al noii Puteri îi atribuie vag acesteia trăsături „moderne”, datorate toleranței și unei ideologii hedoniste perfect autosuficiente, dar și trăsături feroce și substanțial represive: într-adevăr, toleranța este falsă, pentru că, în realitate, nimeni nu a trebuit să fie vreodată atât de normal și de conformist cum este consumatorul; cât despre hedonism, acesta ascunde în mod evident o determinare de a prestabili totul cu o cruzime nemaiîntâlnită până
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pe care l-a primit în mod inconștient și căruia „trebuie” să i se supună, dacă nu vrea să se simtă diferit. Nicicând a fi altfel decât ceilalți nu a fost o vină mai înspăimântătoare decât în această perioadă de toleranță. Într-adevăr, egalitatea nu a fost cucerită, ci este o „falsă” egalitate primită cadou. (...) O altă caracteristică principală a acestei egalități în modalitatea de a se exprima trăind, în afară de fosilizarea limbajului verbal (elevii vorbesc ca din cărți, copiii din popor
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
este ea definită eufemist și aproape cu umor. Prin urmare, toate „valorile” reale (populare și burgheze) pe care se bazaseră puterile statale anterioare s-au prăbușit, angrenând în căderea lor „falsele” valori ale acelor puteri. Noile valori consumiste prevăd laicismul (?), toleranța (?) și hedonismul cel mai sălbatic, ajungând să ridiculizeze economia, prevederea, respectabilitatea, pudoarea, reținerea; într-un cuvânt, toate „bunele sentimente” de odinioară. Așa se manifestă prăbușirea politicii creștin-democrate, a cărei criză constă pur și simplu în necesitatea de a se debarasa
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
institui un fel de stat în stat, iar cu aceasta contribuind - neintenționat, dat fiind că statul „roșu” se află în Nord, cu capitala probabil la Bologna - la marginalizarea ulterioară a Sudului tot mai degradat). 19 ianuarie 1975. Copularea, avortul, falsa toleranță a puterii, conformismul progresiștilor 1tc "19 ianuarie 1975. Copularea, avortul, falsa toleranță a puterii, conformismul progresiștilor1" Eu sunt pentru cele opt referendumuri ale partidului radical și aș fi dispus chiar la o campanie imediată în favoarea lor. Împărtășesc cu acest partid
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
dat fiind că statul „roșu” se află în Nord, cu capitala probabil la Bologna - la marginalizarea ulterioară a Sudului tot mai degradat). 19 ianuarie 1975. Copularea, avortul, falsa toleranță a puterii, conformismul progresiștilor 1tc "19 ianuarie 1975. Copularea, avortul, falsa toleranță a puterii, conformismul progresiștilor1" Eu sunt pentru cele opt referendumuri ale partidului radical și aș fi dispus chiar la o campanie imediată în favoarea lor. Împărtășesc cu acest partid nerăbdarea ratificării, adică nerăbdarea de a conferi formă realităților deja existente, principiul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o enormă facilitate pentru majoritate. Aceasta mai ales pentru că ar înlesni și mai mult copularea - împreunarea heterosexuală -, în fața căreia n-ar mai exista, practic, obstacole. Dar această libertate a copulării în „cuplu”, așa cum este el conceput de către majoritate - această miraculoasă toleranță față de cuplu -, oare de către cine a fost dorită în mod tacit, promulgată în mod tacit și tot în mod tacit primită fără cale de întoarcere în rândul obișnuințelor? De către puterea consumului, de către noul fascism. El a pus stăpânire pe exigențele
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
aceea din vremurile sărăciei. Și, într-adevăr, în primul rând, rezultatul unei libertăți sexuale „făcute cadou” de către putere este o adevărată nevroză generală. Facilitatea a dat naștere la obsesie, pentru că este o facilitate „induse” și impusă, derivând din faptul că toleranța puterii se referă doar la exigența sexuală exprimată de conformismul majorității. Protejează numai cuplul (desigur, nu doar cel matrimonial); și astfel, perechea a ajuns să devină o condiție paroxistică, în loc să devină semn de libertate și fericire (așa cum era în speranțele
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Și aceasta cu o violență asemănătoare doar aceleia naziste din lagăre (desigur, nimeni nu-și mai amintește că cei cu identitate sexuală diferită au sfârșit acolo). E adevărat; dacă e să spunem lucrurilor pe nume, noua putere își extinde falsa toleranță și asupra minorităților. Și nu este deloc exclus ca, mai devreme sau mai târziu, la televiziune, să se vorbească public despre acest lucru. De altfel, elitele sunt mult mai tolerante față de minoritățile sexuale acum decât înainte, și aceasta în mod
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
violentă și infamă, cum nu s-a mai petrecut niciodată în istoria Italiei. S-a observat în acești ani, din punct de vedere antropologic, un extins fenomen de abjurare: alături de sărăcie, poporul italian refuză să-și mai amintească și de toleranța sa „reală”; așadar, nu mai dorește să-și aducă aminte de cele două fenomene care au caracterizat cel mai bine întreaga sa istorie, o istorie pe care noua putere dorește s-o vadă încheiată pentru totdeauna. Iar această masă (dispusă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
vedea aceleași semne și în precedentul său imediat, ba chiar în „cauza sa”, respectiv în copulare. În ziua de azi, copularea devine, din punct de vedere politic, foarte diferită de cea de ieri. Contextul politic actual este deja cel al toleranței (deci copularea este o obligație socială), în timp ce contextul politic de ieri era cel al represiunii (prin urmare, copularea în afara căsătoriei era socotită scandaloasă). Iată așadar o primă eroare de Realpolitik, de compromis cu bunul-simț, pe care o observ în acțiunea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]