3,029 matches
-
5 cm, lț=5,7 cm; tubul de înmănușare - a=3/3,23 cm, b=2,3/2,8cm; greutatea 680 g. Patina de culoare verde închis se păstrează mai ales în interiorul tubului de înmănușare și mai puțin pe corp. Toporul de la Mărăști nu se deosebește de cel de la Scărișoara, amândouă fiind făcute dintrun metal de calitate inferioară, iar înlăturarea muchiilor de turnare s-a făcut prin ciocănire. Toporul din a doua categorie a fost descoperit întâmplător în satul Balaia (comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
păstrează mai ales în interiorul tubului de înmănușare și mai puțin pe corp. Toporul de la Mărăști nu se deosebește de cel de la Scărișoara, amândouă fiind făcute dintrun metal de calitate inferioară, iar înlăturarea muchiilor de turnare s-a făcut prin ciocănire. Toporul din a doua categorie a fost descoperit întâmplător în satul Balaia (comuna Filipeni); are forma zveltă și elegantă, fiind lucrat îngrijit, cu o ornamentație bogată. Manșonul are partea superioară ușor arcuită și prelungită, cu un mic buton pe creastă. Are
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
îngrijit, cu o ornamentație bogată. Manșonul are partea superioară ușor arcuită și prelungită, cu un mic buton pe creastă. Are dimensiunile: î=14,9cm, L=6,58cm, lț=4cm; tubul de înmănușare=2,5/2,4cm; greutatea=325g. Al doilea topor din categoria a doua, descoperit în satul Lunca, are manșonul arcuit foarte puțin, lama aproape dreaptă, cu slabe tendințe de arcuire și lățire spre tăiș, iar marginile tubului și ale lamei sunt puțin ridicate. Muchiile rezultate de la turnare se pot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tendințe de arcuire și lățire spre tăiș, iar marginile tubului și ale lamei sunt puțin ridicate. Muchiile rezultate de la turnare se pot vedea, fiind îndepărtate doar la partea inferioară a lamei. Deși lucrat îngrijit, nu are nici eleganța, nici ornamentația toporului de la Balaia. Patina de culoare verde deschis s-a păstrat în întregime. Are dimensiunile: î=15,6cm, î c=5,5cm, lț=2,8cm, lm=1,9cm; greutatea este de 380g. Descoperirea acestor două topoare are o deosebită importanță cu privire la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
are nici eleganța, nici ornamentația toporului de la Balaia. Patina de culoare verde deschis s-a păstrat în întregime. Are dimensiunile: î=15,6cm, î c=5,5cm, lț=2,8cm, lm=1,9cm; greutatea este de 380g. Descoperirea acestor două topoare are o deosebită importanță cu privire la aria de răspândire a acestora pe teritoriul țării noastre. Acest tip de topoare de luptă cu creastă și ornamentație se întâlnește până la Arcul Carpaților Răsăriteni, dar prin descoperirile acestora și în comuna Filipeni, aria de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Are dimensiunile: î=15,6cm, î c=5,5cm, lț=2,8cm, lm=1,9cm; greutatea este de 380g. Descoperirea acestor două topoare are o deosebită importanță cu privire la aria de răspândire a acestora pe teritoriul țării noastre. Acest tip de topoare de luptă cu creastă și ornamentație se întâlnește până la Arcul Carpaților Răsăriteni, dar prin descoperirile acestora și în comuna Filipeni, aria de răspândire se întinde până în apropierea bazinului Bârladului. Prin analogii, s-a constatat c prototipul toporului de la Lunca este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Acest tip de topoare de luptă cu creastă și ornamentație se întâlnește până la Arcul Carpaților Răsăriteni, dar prin descoperirile acestora și în comuna Filipeni, aria de răspândire se întinde până în apropierea bazinului Bârladului. Prin analogii, s-a constatat c prototipul toporului de la Lunca este cunoscut și în Transilvania, în bazinul Tisei, unde o serie de exemplare descoperite izolat și întâmplător, se află în depozitul de la Hajdu-Samson. Deci, acest topor fiind asociat cu toporul de Hajdu-Samson și cu toporul cu disc și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întinde până în apropierea bazinului Bârladului. Prin analogii, s-a constatat c prototipul toporului de la Lunca este cunoscut și în Transilvania, în bazinul Tisei, unde o serie de exemplare descoperite izolat și întâmplător, se află în depozitul de la Hajdu-Samson. Deci, acest topor fiind asociat cu toporul de Hajdu-Samson și cu toporul cu disc și ceafă, se încadrează în seria cea mai veche a topoarelor cu creastă în perioada bronzului mijlociu. în schimb, toporul de la Balaia se încadrează în seria topoarelor de la Ernei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bârladului. Prin analogii, s-a constatat c prototipul toporului de la Lunca este cunoscut și în Transilvania, în bazinul Tisei, unde o serie de exemplare descoperite izolat și întâmplător, se află în depozitul de la Hajdu-Samson. Deci, acest topor fiind asociat cu toporul de Hajdu-Samson și cu toporul cu disc și ceafă, se încadrează în seria cea mai veche a topoarelor cu creastă în perioada bronzului mijlociu. în schimb, toporul de la Balaia se încadrează în seria topoarelor de la Ernei și Nehoiu, și anume
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
constatat c prototipul toporului de la Lunca este cunoscut și în Transilvania, în bazinul Tisei, unde o serie de exemplare descoperite izolat și întâmplător, se află în depozitul de la Hajdu-Samson. Deci, acest topor fiind asociat cu toporul de Hajdu-Samson și cu toporul cu disc și ceafă, se încadrează în seria cea mai veche a topoarelor cu creastă în perioada bronzului mijlociu. în schimb, toporul de la Balaia se încadrează în seria topoarelor de la Ernei și Nehoiu, și anume în varianta Tufalău a cărei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Tisei, unde o serie de exemplare descoperite izolat și întâmplător, se află în depozitul de la Hajdu-Samson. Deci, acest topor fiind asociat cu toporul de Hajdu-Samson și cu toporul cu disc și ceafă, se încadrează în seria cea mai veche a topoarelor cu creastă în perioada bronzului mijlociu. în schimb, toporul de la Balaia se încadrează în seria topoarelor de la Ernei și Nehoiu, și anume în varianta Tufalău a cărei limite sunt plasate la sfârșitul celei de-a doua și începutul celei de-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întâmplător, se află în depozitul de la Hajdu-Samson. Deci, acest topor fiind asociat cu toporul de Hajdu-Samson și cu toporul cu disc și ceafă, se încadrează în seria cea mai veche a topoarelor cu creastă în perioada bronzului mijlociu. în schimb, toporul de la Balaia se încadrează în seria topoarelor de la Ernei și Nehoiu, și anume în varianta Tufalău a cărei limite sunt plasate la sfârșitul celei de-a doua și începutul celei de-a treia perioade a bronzului. Studiind cele două topoare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Deci, acest topor fiind asociat cu toporul de Hajdu-Samson și cu toporul cu disc și ceafă, se încadrează în seria cea mai veche a topoarelor cu creastă în perioada bronzului mijlociu. în schimb, toporul de la Balaia se încadrează în seria topoarelor de la Ernei și Nehoiu, și anume în varianta Tufalău a cărei limite sunt plasate la sfârșitul celei de-a doua și începutul celei de-a treia perioade a bronzului. Studiind cele două topoare descoperite la Balaia, cercetătorii de la Muzeul Județean
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
toporul de la Balaia se încadrează în seria topoarelor de la Ernei și Nehoiu, și anume în varianta Tufalău a cărei limite sunt plasate la sfârșitul celei de-a doua și începutul celei de-a treia perioade a bronzului. Studiind cele două topoare descoperite la Balaia, cercetătorii de la Muzeul Județean Bacău au ajuns la concluzia că: „Deși prin descoperirea celor dou topoare de luptă, nu se poate trage o concluzie despre existența metalurgiei în această perioadă, totuși semnalarea topoarelor de aramă în contexte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
limite sunt plasate la sfârșitul celei de-a doua și începutul celei de-a treia perioade a bronzului. Studiind cele două topoare descoperite la Balaia, cercetătorii de la Muzeul Județean Bacău au ajuns la concluzia că: „Deși prin descoperirea celor dou topoare de luptă, nu se poate trage o concluzie despre existența metalurgiei în această perioadă, totuși semnalarea topoarelor de aramă în contexte diferite din punct de vedere arheologic, cât și identificarea pentru prima dată în provincia de la răsărit de Carpați a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bronzului. Studiind cele două topoare descoperite la Balaia, cercetătorii de la Muzeul Județean Bacău au ajuns la concluzia că: „Deși prin descoperirea celor dou topoare de luptă, nu se poate trage o concluzie despre existența metalurgiei în această perioadă, totuși semnalarea topoarelor de aramă în contexte diferite din punct de vedere arheologic, cât și identificarea pentru prima dată în provincia de la răsărit de Carpați a unui topor cu ceafa prelungită și cu creastă, ornamentat, completează repertoriul prototipurilor cunoscute până acum în Moldova
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
luptă, nu se poate trage o concluzie despre existența metalurgiei în această perioadă, totuși semnalarea topoarelor de aramă în contexte diferite din punct de vedere arheologic, cât și identificarea pentru prima dată în provincia de la răsărit de Carpați a unui topor cu ceafa prelungită și cu creastă, ornamentat, completează repertoriul prototipurilor cunoscute până acum în Moldova și permite formularea unor ipoteze a căror verificare se va face prin noi descoperiri și cercetări arheologice.” Folosirea bronzului pentru prelucrarea uneltelor și armelor a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ajunge La Vărzărie (era un mic iaz de acumulat apa, pomi fructiferi, se cultivau varză și zarzavaturi), se urca printr-o pădurice în Poiană, din Poiană în partea stângă dădeai în locul numit Curpeniș și în Curătură (o poiană făcută cu toporul în pădurea verde!) unde creștea viță de vie sălbatică și alte plante cu tulpină tip vrej, care se cățăra pe copaci. Urcând se ajunge la Fântâna lui Dugheanu (un loc de adăpat vitele și oile). Numele nu vine de la cineva
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Hr., atestă existența unei activități economice legată de cultivarea plantelor, creșterea animalelor și practicarea meșteșugurilor. Inventarul locuințelor și mormintelor din perioada amintită care se integrează culturilor materiale Sântana de Mureș, Dridu și Răducăneni este format din fiare de plug, seceri, topoare de fier cu lama îngustă și ușor curbată, cârlige, verigi, catarame, săgeți romboidale, străpungătoare de os, obiecte de podoabă, râșnițe de gresie, fusaiole de diferite forme, fibule de tip romano-bizantin, cercei, inele, paftale (importuri de la Dunărea de Jos), monede emise
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
monede emise pe vremea împăraților Justinian I, Justin al II-lea, tezaure din bronz, folosite în comerțul mărunt, ceramică lucrată la roata rapidă, înceată și cu mâna etc.” în apropierea zonei în care se află comuna Filipeni au fost descoperite topoare de fier la Parincea și Nănești, tezaure din bronz la Cleja - Bacău și în unele localități din județul Vaslui, ceramică (oalăborcan) la Oncești - Bacău. Contrar afirmațiilor tendențioase ale unor istorici străini care neag practicarea agriculturii (cultura plantelor) de către români, până la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
principal din lemnul, fructele și vânatul pădurilor, vegetația poienilor, solurile libere de vegetație arboricolă, angajându-se într-o permanentă luptă cu pădurea, pentru a transforma în terenuri agricole, vii și livezi, solul acoperit de arbori seculari. Pădurea era defrișată cu toporul, după care fie că rădăcinile erau lăsate să putrezească, fie că cioatele erau scoase printr-o muncă istovitoare și terenul nivelat pentru semănat sau plantat. Terenurile astfel obținute se numeau curături (o curătură este deasupra satului Slobozia, era acolo și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
decât foarte târziu, când și-au dat seama cât au pierdut ținându-se numai de coada sapei și a vacii. Românul era prea mândru ca să poată pune mâna pe ciocan, nicovală, forjă, ca să-și ascută sapele, hârlețul, fierul de plug, toporul, fierăria era meserie pentru țigani. Tot așa, deși erau și între români talente și înclinații, era o rușine să cânți la un instrument, să înveți muzică, s-o cânți și s-o compui, fiind considerată tot o treabă lăsată pe seama
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
absenței sau rarității minereurilor, numai că s-au trezit că o practicau alții. Importanța fierarului în cadrul comunității era legată de imposibilitatea de a practica muncile agricole fără uneltele făcute de el: fiare de plug, seceri, lanțuri, cuie pentru construcția casei, topoare, securi, lacăte,alte obiecte pentru uzul casnic: cleștele pentru focul din vatră etc. Tot ei făceau fierul pentru legatul carelor și trăgeau șina de fier pe roată, făceau potcoave pentru boi și cai. Ei își preparau manganul, cărbunele de lemn
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în forjă, a bătut-o pe nicovală, a întins-o pe roată, uimindu-i pe toți cei strânși ca la „fierăria lui Iocan”. Activistul nostru era fierar de meserie.58 în Slobozia era un meșter - moș Vasile Lungu - care ascuțea topoarele, sapele, secerile și fiarele de plug. Apoi prin sate mai veneau meșteri țigani itineranți. Perfecționarea mijloacelor de obținere a celor necesare pentru a produce în agricultură a dusă la dispariția vechilor meserii, dar au apărut altele, moderne, actuale. Meșteșugul olăritului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așeza o structură de lemn, de formă rectangulară (pătrată sau dreptunghiulară). Lemnul era de „pe loc”, adică din locul unde s-a început defrișarea pădurii, era prelucrat sumar, cojit, folosit cât era de lung, iar la capete se decupa cu toporul un loca rotund, până la jumătatea grosimii. În aceste locașuri se așeza lemnul pe laturi și apoi se continua clăditul, lemn peste lemn, avându-se grijă de ușa de la intrare, geamuri (mici, acoperite cu piele, cu bășica animalelor până a se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]