206,418 matches
-
Alex. Ștefănescu Am avut norocul să-l văd pe Mircea Dinescu, de-a lungul anilor, în cele mai diferite situații. L-am văzut declamându-și versurile, provocator și melodios, în fața unor mulțimi extaziate. L-am văzut pescuind tot felul de vietăți acvatice ( inclusiv o pisică de mare, monstruoasă, adusă parcă de pe altă planetă). L-am văzut acostat pe stradă de femei mai frumoase decât Claudia Schiffer și Andreea Marin la un loc. L-am văzut pregătind mâncăruri suave
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
noapte furtunoasă a lui Caragiale. La ultimul etaj, într-o încăpere mobilată cu câțiva saci de ciment, mai mulți tineri, fiecare cu farfuria lui, mâncau dintr-o tocană gătită de Mircea Dinescu. Mai aveau la dispoziție vin și țuică produse tot de el, la o fermă de pe malul Dunării. Într-o încăpere alăturată, Mircea Dinescu însuși, cu un teanc de manuscrise în față, vorbea agitat la telemobil. Telemobilul îl ținea cu mâna stângă, iar cu mâna dreaptă corecta expeditiv printuri, manuscrise
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
vieți omenești din Biafra și declanșarea războiului din Vietnam. Începuturile terorismului internațional sunt considerate de unii istorici ca având loc În anii '70 ai secolului trecut și sunt evocate, În acest sens, incidentele criminale de la Mogadiscio, Entebe, München, Dawson Field. Tot În această perioadă au avut loc o serie de acțiuni militare În Irlanda, Împotriva mișcării IRA, luptele fratricide din Bangladesh, războiul de Yom-Kippur, faptele criminale ale dictatorului Idi Amin Dada, cazul Watergate, drama Cambogiei, luptele din Africa de Sud și Sowetto instabilitatea
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
de durată rânduieli. Mai către noi, perioada înfăptuirii Regatului, apoi aceea, interbelică, a României întregite larg respirând între surorile ei europene, au constituit asemenea norocoase răstimpuri de înflorire, ce păreau de asigurată durată și indestructibile și n-au fost. Le tot pomenim, doar scepticii se îndoiesc de ele, cum alții că am trăi în cea mai bună dintre lumile posibile, fie și o singură viață. Și, cine știe, un asemenea fast moment de chiverniseală trăim astăzi pe netedul pământ al patriei
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
apăsa omenirea, firi chinuite, chipuri ale melancoliei, furiei, disperării mai departe își vor clama suferința și vor trebui crezute. Firește, vor fi din ce în ce mai puține... Dar e mare distanța de acolo până în zilele noastre unde un guvern al majorelor responsabilități face tot posibilul, iar din când în când seturi de imposibil, spre a ne mulțumi. Numai că nu găsește pretutindeni înțelegerea meritată. Așa se face că omul de pe stradă, care cunoaște în toată amănunțimea trista stare de a nu avea bani și
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
Europei îmbătrânește și, indelebil semn că Europei aparținem, și populația țărișoarei noastre se rărește văzând cu ochii. Nepoții vor prinde vremuri când se vor striga din măgură în măgură, precum buciumașii unor veacuri de glorie. Supărarea e că, și așa, tot bătrânii vor fi tot mai numeroși. Aici, la porțile Orientului, ei vor să apuce vârste matusalemice și se înfățișează la puținele farmacii care le mai dau doctorii pe rețete compensate încă de la primele ore ale zilei. Câte unul decedează la
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
semn că Europei aparținem, și populația țărișoarei noastre se rărește văzând cu ochii. Nepoții vor prinde vremuri când se vor striga din măgură în măgură, precum buciumașii unor veacuri de glorie. Supărarea e că, și așa, tot bătrânii vor fi tot mai numeroși. Aici, la porțile Orientului, ei vor să apuce vârste matusalemice și se înfățișează la puținele farmacii care le mai dau doctorii pe rețete compensate încă de la primele ore ale zilei. Câte unul decedează la coadă, acoperit pe caldarâm
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
le încincesc costul. E clar, nu e nimic de făcut. După cum le va fi norocul, bătrânii vor înghiți cu apă de proveniență locală, pilulele de fabricație națională, până când, ținând seama că și acestea au la bază saci de prafuri aduse tot din străinătăți, și ele se vor scumpi. Cum vom avea un pat de spital la un milion de locuitori, bătrânii vor putea sta pe băncile din fața stabilimentului dacă între timp nu vor fi fost vandalizate. Dar, poate, atunci, ei nu
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
se dezice de optzecism". Aci introducem o paranteză. Într-adevăr optzecismul a devenit pentru unii un "criteriu de valoare" ( ca să glumim, un fel de ecuson al blugilor specifici, pentru a le evidenția calitatea de lux). Așa cum a devenit, în chip tot atît de intempestiv, și postmodernismul Aflăm de la Mircea A. Diaconu: "Ștefan Stoenescu demonstrează convingător, de exemplu, că doar un mănunchi de poeme de Bacovia sau Blaga ar răspunde definiției modernismului în termeni anglo-saxoni". E oare un fapt relevant? După cum Mircea
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
registru și anumitor contexte, pe care folosirea sa le evocă printr-un efect de sens. În fond, analizate unul cîte unul, contextele indică în genere fie sensurile lui în, fie pe cele ale lui pentru. Închiderea care se deschide și tot restul modelului noician nu sînt trăsături semantice ale lui întru, ci mai curînd proprietăți ale obiectului pe care prepoziția îl introduce în contextul care a devenit pentru vorbitorii de azi prototipic: cel al discursului religios. Productivitatea unui model paradoxal nu
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
O piatră mare albă. Piatra de hotar. Limita țarinei, a proprietății. Înțelegem asta. Piatra din care se face altarul, căminul și hotarul. Uneori și mormântul pentru cei care pot." După cum se va vedea, reconstituirea "jurnalului" și publicarea sa într-un tot bine închegat și pus la punct se traduce printr-o imensă ispită și definește o teribilă încercare. Este vorba, în fond, de textul unei femei cerebrale, inițiate în arta războiului sau mai curând a ițelor de interese, integrate acestei inițieri
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
Rodica Zafiu Au apărut recent două volume de mare interes pentru lingviști. În ultimele decenii, pragmatica și analiza conversației au atras tot mai multe cercetări, în lume și la noi. Se știe însă că, dincolo de teoretizări, în aceste domenii e importantă cunoașterea comunicării reale, integrate în contextul ei situațional, a fenomenelor autentice de oralitate. Or, pentru limba română cercetătorii dispuneau pînă acum
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
și orientate către descoperirea particularităților de pronunție, a trăsăturilor gramaticale și lexicale regionale. Interesante erau și unele înregistrări fidele de texte folclorice, mai ales antologia de proză populară epică a lui Ov. Bîrlea, din 1966, în care totuși textele erau tot de tip monologic: narațiuni bine constituite, destinate producerii repetate, depărtate deci de oralitatea dialogului spontan. S-au mai publicat în ultimii ani, dar nu cu destinație lingvistică, unele texte-document, oricum modificate și simplificate prin eliminarea unor ezitări sau repetiții ( stenograme
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
Viva"), frecvența conectorului pragmatic păi și a adverbului așa ca mijloc fatic. Destul de surprinzătoare mi se pare răspîndirea muntenismelor dă și pă în diferite situații de comunicare. Izbitoare e și amploarea exprimării vagi, a aproximării și atenuării ( "oameni d-ăștia, tot felul de lingviști", "o grămadă de chestii", "mă gîndesc eventual dacă aș putea cumva... cam asta îmi umbla mie prin minte", "să încheie un contract, nu știu ce..." , "să nu-ntrebuințăm nu știu ce, că nu știu ce se-ntîmplă").
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
este una moștenită prin tradiție, ci o cale, o finalitate a experienței religioase. Este conștient de numărul mic al celor care pot căpăta "această stare de spirit care este ortodoxia." De aici mai este un singur pas până la afirmația că tot creștinismul rural est-european are un substrat păgân, un pas pe care l-a făcut.
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
Nicola, George Georgescu etc. -, pe Marțian Negrea, al cărui discipol (la armonie), devine la vârsta de 12 ani. Concomitent primește lecții particulare de compoziție și forme muzicale de la Mihail Jora - pe atunci epurat politic din rândul cadrelor didactice ale Conservatorului. Tot atunci este acceptat cu dispensă de vârstă la Conservatorul bucureștean. Ulterior își perfecționează știința muzicală la Conservatorul Național de Muzică din Paris cu Pierre Schaeffer și Henri Pousseur, deși "părintele" lui "spiritual" va rămâne John Cage. La finele anilor ’60
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
luptă a Bagdadului. Impresia produsă de trupurile sfîrtecate sau aruncate în gropi comune a fost atît de puternică, încît faptul că în proporție de 99 bombardamentele ( care le-au depășit de cîteva sute de ori în intensitate pe cele din tot războiul al doilea mondial) au lovit ținte militare, precis alese, nici n-a mai contat. După o săptămînă de bombardamente înspăimîntătoare, capitala Irakului era luminată ca pe timp de pace, automobilele goneau pe străzi și populația își vedea de treabă
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
primitivi, inapți pentru libertate. Se cade așadar ca americanii s-o lase mai moale cu exportul de democrație pe calea armelor. Iar cînd bieții oameni au început să arunce cu pietre în portretele lui Saddam și să-i dărîme monumentele, tot așa cum se întîmplase și în 1958, după asasinarea regelui Feisal, analiștii au făcut încă un pariu în rasismul lor: cum că mulțimea care năvălise pe străzi nu se compunea din cetățeni conștienți, ci din niște golani, aceiași care devastau palatele
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
din naționalism. "Țărișoara mea", exclamă cu gura plină liderii de la Paris sau Ankara. Turcii au devenit brusc îngrijorați de marșul kurzilor spre Kirkuk. După ce n-au permis trupelor americane să le tranziteze țara, spre a ajunge în nordul Irakului, acum, tot ei amenință cu intervenția militară și cer kurzilor să stea în banca lor. Parisul, Berlinul și Moscova vor să participe la reconstrucția Irakului sub umbrela ONU, după ce au folosit aceeași umbrelă ca să împiedice înlăturarea regimului lui Saddam. Toată lumea vrea să
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
cămăși fistichii, oricînd dispus să-și pună în evidență bicepșii, posesorul unui umor inepuizabil, stîrnește hohote de rîs la fiecare replică pe care o rostește. Nu cred să fi întîlnit în viață un om mai tonic decît Ioan T. Morar, tot timpul bine dispus, mereu cu o replică bine țintită pe limbă, mereu gata să producă și să emită umor de cea mai bună calitate. Îl cunosc pe Ioan T. Morar de mai bine de douăzeci de ani și nu-mi
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
sub pavăza carnetului de donator/ în încăperi albe/ sîngele tău se adună/ în vase străine/ pentru ca mai tîrziu/ să trăiască în alții// va aduce cu sine paloarea?/ fierbințeala nopților lungi,/ tremurul mîinilor mele/ cînd îți trec prin păr/ gustul cenușii tot mai apropiat/ vor fi acolo?/ Să supraviețuiești altfel:/ în trup de împrumut să te ascunzi/ și inimă de împrumut/ să-ți pompeze sîngele/ «abia atunci te vei cunoaște»// Sărman donator de sînge:/ Vei muri cu fiecare în parte" ( Sangria, pp.
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
la încheierea conflictului, acuzații c-a fost un "război nelegal" și că americanii n-au vrut decât să pună mâna pe sondele de țiței ale lui Saddam. O fi hoțul din Bagdad o creație a Hollywoodului, dar e prea de tot să dăm vina pe judecător c-a luat-o cu o clipă înaintea legii: e ca și cum un asasin văzut de toată lumea nu poate fi pedepsit pentru că un parlament leneș, corupt și cu musca pe căciulă el însuși n a votat
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
început cu arhitectura palatului, spre exemplu prin loggia lui dinspre lac. Astfel dubla galerie cu coloane de la Vila d^Elchingen a fost făcută după modelul mănăstirii Comana, iar scara care duce la cerdacul din curte, după scările de la Mănăstirea Hurez. Tot astfel, pridvorul și turla cu luminator a cuhniei au fost reconstruite având ca model pe cele de la Mănăstirea Antim. Alte componente ale unor clădiri vechi au fost înglobate ansamblului brâncovenesc, precum grupul statuar cu zeița Minerva, pus deasupra porții de
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
Rupolo, iar ușile loggiei sunt inspirate de vechi modele de la portalul din San Marco, grilajul de fier forjat fiind lucrat în atelierele lui Umberto Belloto, sub îndrumarea lui Domenico Rupolo. Stofele și mătăsurile pentru interioare erau alese de Martha Bibescu tot din ateliere venețiene. Era perioada ei de glorie cum ne arată textele expoziției: "Se îmbrăca la Doucet, Giovanni Boldini îi picta portretele, Hachette îi publica romanele". Aceeași grijă a existat însă, chiar de la prima fază de construcție a Curții Domnești
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
presă, dar uită să și înceapă acest război. Președintele Iliescu aruncă, din cînd în cînd cîte o petardă, de care nu se mai sperie nimeni. Parchetul General se ocupă de mărunțișuri, Parchetul lui Amarie se ocupă de boschetarii corupției e tot mai limpede că P.N.A.-ul e o instituție avortată. Luați cu grijile războiului din Irak și pătrunși de importanța lor planetară, puternicii României s-au rățoit la Raportul Departamentului de Stat american despre cum se respectă drepturile omului în România
Corupția după Guest by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13997_a_15322]