3,826 matches
-
autorevelatori. Suporturile pedagogice suplinesc funcția de transmitere a cunoștințelor. Ceea ce se primește prin suportul de curs este nu atât un cumul cognitiv, ci mai mult un fundal și un fundament de îmbogățire a ceea ce individul are deja datorită unor experiențe trăite. Se învață cu ceea ce se știe deja (cu aceleași proceduri sau instrumente culturale achiziționate cândva de individ). Numeroase demersuri de instruire prin această formă încearcă să transpună în formula „la distanță” schema raportului pedagogic profesor-educat, ca actualitate, prin ingenioase artificii
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
aprecierea situației, detectarea diferențelor, recunoașterea acțiunilor pentru a le adapta la aceste diferențe. Pentru ca automodificarea conduitelor motorii, printr-o mai bună adaptare la calitățile personale să fie posibilă, subiectul trebuie să fi realizat o analiză și o sinteză a experiențelor trăite, în funcție de succesele sau insuccesele sale. Guilford a stabilit un paralelism între activitatea cognitivă și activitatea psihomotorie. În domeniul cognitiv, individul adună în memorie informații privitoare la activitatea sa motrică ( ce știe și ce nu știe să facă). În puține cuvinte
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
actual situate” care compun formele cotidiene de manifestare și acțiune ale oricărei organizații. Etnografiile vor fi necesare pentru a putea descoperi viața reală, dar ascunsă a indivizilor și a organizațiilor, inaccesibilă teoriilor rațional-formale moderne. Cunoașterea este orientată aici de experiențele trăite, și nu de imperativul respectării unui set formalizat de norme. e) Critica postmodernă de tip cultural își propune atacarea „discursurilor hegemonice”, demontarea marilor metanarațiuni („narațiunea despre emancipare”, „narațiunea enciclopedistă”); acest fapt ar duce mai întâi la o disoluție a sistemului
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cantonată În spațiul catolic. Așa cum voi Încerca să arăt la sfârșit, efectele sale pozitive se pot Întinde și asupra ortodoxiei, dacă ortodoxia va ști să discearnă cu maturitate, evitând, pe de o parte, imitația pavloviană (care ar duce la dramele trăite deja de Occident), iar pe de altă parte, hipercriticismul infantil (care ar echivala, În ultimă instanță, cu baterea pasului pe loc). Dincolo de teza principală a textului, Îmi propun să schițez, pentru cititorul mai puțin familiarizat, o scurtă istorie a „disidenței
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
relevă un cititor original, pasionat și activ, un spirit analitic pătrunzător. Unele confesiuni și precizări cuprinse în corespondență vin să sugereze elemente ale unei posibile estetici suprarealiste. „Irealitatea și ilogismul vieții” nu sunt pentru el speculații intelectuale, ci „evenimente fantastice” trăite. Aspirația lui ar fi să transpună în literatură înalta tensiune („demența aceea rece”) din pictura lui Salvador Dali. Tălmăcirile de versuri, publicate în „Frize” (din G. Apollinaire, Pierre Unik, Langston Hugues, Shane Leslie, Richard Aldington), conturează mai concret aria interesului
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
din 1971), se revine la relatarea directă, dar pe un ton sensibil schimbat, mai patetic și cu o anume grabă în scriitură. Subintitulată „jurnal de sanatoriu”, narațiunea este o continuare a firului epic din Inimi..., sub forma rememorării unor evenimente trăite sau visate. Spațiu interior, „vizuina luminată” semnifică ultima realitate a ființei. Aici se produce sinteza dintre real și imaginar. Tensiunile declanșate de incongruențele eu - lume se atenuează, înlocuite fiind cu o stare de halucinație lucidă. Dezlegat de obișnuințe, privitorul are
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
un remarcabil povestitor. Paginile în care se evocă anii copilăriei și tinereții, ca și itinerariile actoricești, sunt antrenante datorită naturaleței și umorului, episoadelor pitorești și anecdotelor din lumea rampei. Chiar opiniile asupra meșteșugului scenic nu distonează, ci au aspectul lucrului trăit. Modest și bonom, autorul a realizat o frescă documentară, dar și povestea vieții unui om. SCRIERI: Gheorghiță, București, 1930; Victoria, București, 1941; Treizeci de ani în teatru, București, 1941; ed. (O viață de actor), București, 1965. Repere bibliografice: I. B.
BREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285880_a_287209]
-
o unitate tematică la limita monotoniei. Natura „neurastenizată”, cerul de „cenușă”, asocierea frecventă toamnă-moarte, „paloarea ftiziei în frunze” compun un arsenal poetic previzibil. În noaptea „lichidă” se strecoară nota funebră a unui „timp bolnav”. Plânsul interior, mai mult enunțat decât trăit, tristețea („culoarea iubită îmi e cenușiul”) alunecă în stări evanescente. Mai rar, O noapte de vară citadină aduce acorduri de jazz și frenezia orașului cosmopolit. În poezia peisajului și a anotimpurilor se strecoară meditația trecerii timpului, dar, depășit de rigorile
BARBULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285633_a_286962]
-
reuși să ajungă la vreo concluzie cu valoare de idee polarizantă. Încercarea de a epuiza sursele e lăudabilă, însă celor mai multe comentarii din volum le lipsește substanța, pagina fiind mai degrabă un soi de contabilizare searbădă. Demostene Botez - viața ca roman trăit (1983) este un tip de monografie la modă în epocă, tratând viața și opera unui scriitor. Analiza pleacă programatic de la relația fapt de viață-reflectare în operă. Convins de valoarea scriitorului analizat, B. intenționează o „lucrare de restaurație”, iar efortul lui
BARBULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285634_a_286963]
-
universului estetic și etic, căutându-se nuclee de semnificații majore. B. a îngrijit ediții din opera lui Simion Stolnicu, scriitor căruia îi consacră și o încercare critică apărută în 2002. SCRIERI: Comentarii critice, București, 1969; Demostene Botez - viața ca roman trăit, București, 1983; Profiluri literare contemporane, București, 1987; De la Eminescu la Emil Cioran, Pitești, 1996; Chemarea străjerilor, Cerașu-Prahova, 1996; Marea iubire (Mărturisirile lui Adrian Doinaru), Pitești, 1997; Cuvinte nemuritoare. Sublima eschivă a limbajului revelat, Cerașu-Prahova, 1999; Simion Stolnicu sau Despre tentația
BARBULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285634_a_286963]
-
drept al omului, București, 1993; San Juan de la Cruz, Poeme mistice-Canticos espirituales, ed. bilingvă, Brașov, 1996; Bahya Ibn Paquda, Opera poetică, Cerașu-Prahova, 2003. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, Simion Bărbulescu, „Comentarii critice”, RL, 1969, 38; Ovidiu Moceanu, Viața ca roman trăit, AST, 1983, 7; Aurel Ion Brumaru, Un mod al criticii, AST, 1988, 7; Bogdan Crețu, Neajunsurile unei monografii, CL, 2002, 6; Ștefan Ion Ghilimescu, Datoriile criticului, „Litere” (Găești), 2003, 4; Maria Irod, „Ca o barcă împinsă de vânt”, LCF, 2003
BARBULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285634_a_286963]
-
o resimt În mod dureros, ca pe o ruptură dată de despărțirea definitivă de celălalt. În cazul acesta, timpul interior comun, cel care unifica existența noastră, s-a rupt și el definitiv, iar eu rămân singur. Dorul este un sentiment trăit, o funcție sau o experiență sufletească raportată la transcendență. El aduce În planul duratei temporale limitate, planul sau nevoia eternității. Dorul este unificator și consolator, asigurând În felul acesta stabilitatea, integritatea, echilibrul și forța interioară a persoanei umane. Problematica persoanei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mea nu este permanent aceeași. Ea nu este egală nici cu ea Însăși, ci se poate Înfățișa, sub aspecte dintre cele mai variate, În raport cu starea sa de dispoziție emoțională, activitate, reacții și conduite, dar și În funcție de situațiile imprevizibile ale vieții trăite. În egală măsură, eu mă schimb odată cu vârsta, cu circumstanțele vieții, În raport cu interesele mele și cu situațiile accidentale sau neprevăzute ale vieții (boală, accident, schimbări de locuință, de mod de viață, de profesiune, nivel de cultură, situație economică, statut marital
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În primul rând, o opțiune a persoanei, ca un act de refuz al vieții proprii. Este o decizie deliberată, În cazul lui Faust, și un gest al disperării omului modern, care se Întreabă dacă viața merită sau nu să fie trăită (A. Camusă. În fiecare gest suicidar trebuie să vedem persoana și motivele care au dus la acesta. Istoria suicidului este intim legată de istoria omului și poate fi considerat, În multe privințe, un indicator prețios al vieții individuale, sufletești, morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
procesul de formare al personalității. Adeziunea pentru unul sau altul dintre aceste modele, ca direcție de orientare a persoanei respective, va fi determinată, pe lângă factorii mai sus menționați, și de evenimentele vieții cu care individul vine În contact. Evenimentele vieții trăite reprezintă totalitatea situațiilor, previzibile și imprevizibile, cu care persoana este direct confruntată pe tot parcursul vieții mele. Ele vor constitui veritabile experiențe, ale căror urmări se vor vedea În schimbările produse asupra persoanei, prin asimilarea lor de către aceasta. Notăm astfel
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Notăm astfel următoarele situații: aă Întâlnirea cu situații pozitive, situații deschise de viață, cu caracter stimulant pentru individ; bă contactul cu situații negative, de tipul situațiilor Închise de viață, contrariante, conflictuale, tensionale, generatoare de traume psihice pentru individ. Evenimentele vieții trăite sunt asimilate de către individ indiferent de voința sa. Ele lasă Întotdeauna urme adânci În viața persoanei. Efectul lor de schimbare a individului poate fi pozitiv, de progres, sau negativ, de regresiune sau de pervertire morală. Care este consecința interiorizării valorilor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
aspecte. Trebuie să facem de la Început diferența Între biografie și existență. Biografia este un „inventar” al vieții individuale, prezentat În ordinea cronologică a desfășurării evenimentelor care constituie viața persoanei respective. Ea are un caracter de „istorie individuală”. Existența este „biografia trăită”, viața propriu-zisă a individului. Ea are un caracter complex, la care distingem două aspecte principale. Pe de o parte, viața ca existență a individului În lume, iar pe de altă parte, viața ca existență În planul conștiinței individului respectiv. Existența
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
aceste situații. În această privință menționăm În continuare următoarele tipuri de atitudini: aă Atitudinea indiferentă față de dificultățile altora, nepăsarea, ignorarea acestor situații și persoane; bă Ignorarea dificultăților altuia, fie că ele sunt neînțelese pentru că nu au mai fost Întâlnite sau trăite anterior de către individ, fie că acesta consideră că persoanele aflate În dificultate nu merită să li se acorde ajutorul; că Refuzul de a acorda ajutor persoanelor aflate În situații dificile, de impas, este adesea motivat sau justificat de către cei care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În care, după comiterea unui prejudiciu, de diferite forme, agresorul conștientizează gravitatea și malignitatea actului său, dorind În mod sincer să plătească pentru cele făcute. Ilustrativ În sensul acesta este cazul lui Raskolnikov, eroul lui F.M. Dostoievski. Aceleași situații, dar trăite Într-o altă dimensiune culturală și morală, le Întâlnim la Manon Lescaut, sau la Sivio Pellico. În cazurile la care ne referim, și În special la Raskolnikov, pedeapsa este asociată cu mântuirea. Ea va avea semnificația unei acțiuni de purificare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
regret este raportat la o acțiune trecută a unei persoane. Regretul este un sentiment moral și sufletesc, legat de o acțiune anterioară nereușită sau neefectuată de către individ, sau de o acțiune negativă. Regretul ne apare ca fiind o impresie penibilă, trăită afectiv și reflectată În planul conștiinței morale sub diferite forme de raportare ale Eului: fie că este impresia penibilă că ai pierdut ceva, că-ți lipsește ceva, fie că ai făcut ceva reprobabil, care ar fi putut dăuna altora sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și anticipează viitorul va dezvolta atitudini specific diferențiate față de aceste două etape ale vieții persoanei pe care o reprezintă. Acestea vor fi manifestate, În primul rând, prin sentimente sufletești și morale. Trecutul, cu evenimentele sale, Încarcă persoana. Aceasta interiorizează evenimentele trăite și semnificațiile lor. Din natura acestor evenimente se vor dezvolta amintiri, impresii, idei, dar mai ales sentimente. Fiecare individ va reacționa față de propriul său trecut În raport cu semnificația afectivă și morală a evenimentelor trăite. Acest aspect este atât de important, Încât
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
evenimentele sale, Încarcă persoana. Aceasta interiorizează evenimentele trăite și semnificațiile lor. Din natura acestor evenimente se vor dezvolta amintiri, impresii, idei, dar mai ales sentimente. Fiecare individ va reacționa față de propriul său trecut În raport cu semnificația afectivă și morală a evenimentelor trăite. Acest aspect este atât de important, Încât se poate spune, fără să greșim prea mult, că fiecare persoană este așa cum a fost construită de propriul său trecut. Individul simte adesea nevoia de a se Întoarce asupra propriului său trecut. Actualizarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a fost construită de propriul său trecut. Individul simte adesea nevoia de a se Întoarce asupra propriului său trecut. Actualizarea trecutului este un proces psihologic prin care acesta caută să se desprindă sau să se descarce. Dar nu toate evenimentele trăite În trecut au semnificație pentru individ. Ele sunt selecționate. În primul rând, după criterii subiective, de ordin afectiv. Cele care au exercitat cea mai mare presiune afectivă revin mai des, făcând ca multe alte evenimente să fie neglijate sau chiar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
fac o confesiune dar, În același timp, este și un act de evaluare. În felul acesta, regretul este o mărturisire care deschide calea unei dorințe de reparație. Pot oare să intervin asupra trecutului meu? Teoretic nu, cel puțin ca evenimente trăite anterior. A. Schopenhauer spune că singura etapă a vieții noastre asupra căreia nu mai putem interveni cu nimic este trecutul. Cu toate acestea, există o cale de reparație. Și anume proiecția mea către viitor. Viitorul este perspectiva orizontică a vieții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
nedemn În trecutul său. În sensul acesta, viitorul, ca spațiu proiectiv al speranțelor mele, este, În primul rând, un câmp al valorilor În care vreau să intru și cu care doresc să mă identific. Trecutul este cert, prin evenimentele vieții trăite, iar semnificația pe care o atribui eu acestora este de ordin subiectiv. Eu doresc ca viitorul să-mi aducă evenimente care să corespundă cu aspirațiile, idealurile și valorile către care tind. Iată, prin urmare, că Eul se află permanent Între
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]