2,431 matches
-
început să pară unor gînditori creștini prea perfect. Transcendentul devenise prea vecin cu lumea; era doar concluzia, vîrful ei, garanția ordinii sale. Reacția față de prea apăsata continuitate între sfera creaturii și cea a Creatorului a constat în accentul pus pe transcendența tare a divinului. Pornind de la această temă, se puteau dezvolta mai multe linii de gîndire. Soluția lui Cusanus, de pildă, a mizat pe antinomie, pe coincidența opuselor care se potențează unul pe celălalt. La fel de tare ca separarea este, la Cusanus
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
această temă, se puteau dezvolta mai multe linii de gîndire. Soluția lui Cusanus, de pildă, a mizat pe antinomie, pe coincidența opuselor care se potențează unul pe celălalt. La fel de tare ca separarea este, la Cusanus, uniunea între infinit și finit. Transcendența tare a divinului are o legătură intimă cu entitățile lumii create. Ontologic vorbind, ele constituie, toate, o desfășurare a intențiilor divine, sînt unitatea divină radiind în multiplicitate, etalîndu-și în univers posibilitățile de creație. Lumea e o uriașă (și indefinită) constelație
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Nominalismul și Reforma au exaltat distanța dintre cele două sfere, neasemănarea lor, pe care spiritul omenesc era incapabil să o îmblînzească. Pentru gîndirea de tip nominalist, spectacolul cosmic și social nu mai reflectă atît logosul divin, cît mai degrabă o transcendență care poate transgresa orice ordine și lege, devenind astfel de neînțeles, refuzîndu-se oricărei abordări prin înaintarea continuă a raționamentelor. Omul, ca ființă gînditoare, și Dumnezeu ajung doi parteneri care încep să nu se mai înțeleagă unul pe celălalt și care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
unui Dumnezeu ascuns ori al unui Dumnezeu mort. Dar, în fond, modernitatea nominalistă postulează înainte de toate un Dumnezeu ininteligibil, de care cunoașterea umană se poate dispensa, pe care ea se decide să îl piardă din vedere. După cîteva secole, din transcendența preaseparată de lume a divinului a decurs principiul laicității tari (à la française): Dumnezeu este separatul; el nu se amestecă în treburile politice ale oamenilor. Dar, desigur, în aceste condiții, Dumnezeu a devenit treptat nu doar separatul, ci și absentul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
umane. Divinul își desfășoară manifestarea sau creația ca spectacol paradoxal al alterității în raport cu sine însuși ; dar o alteritate învestită cu realitate numai fiindcă e fața divinului, locul în care El se contemplă ca diferit de sine. Creația e suscitată de transcendența coborîtoare a divinului, prin depășirea plenitudinii lui închise în limitele propriei perfecțiuni. Creația e revărsare sau radiație dincolo de granițele identității Lui compacte. Iar această manifestare în alteritate a divinului poate fi, pentru omul credincios, îndemn la o atitudine complementară, simetrică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pentru a tatona sfera unui Altceva radical, în care identitatea și alteritatea să își afle paradoxala unitate? Libertăți și libertate Libertatea totală a unui subiect limitat : privatizarea religiei Asemenea unui decapant, modernitatea tîrzie a criticat și a erodat caracterul de transcendență obiectivată cu care fuseseră învestite mari instituții ale modernității. Națiunea, statul, binele public au fost recunoscute rînd pe rînd ca avînd un statut secund, derivat, slujitor față de ființa umană, în unicitatea ei concretă. Inversînd complet acest raport, totalitarismele secolului XX
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
comunicare, de cult, de acțiune. Peste conținutul acestei libertăți doar conștiința omului rămîne stăpînă. Elaborarea sensurilor ultime ei îi revine. Religios sau nu, omul modernității tîrzii s-a obișnuit să-și construiască singur imaginea lumii, a destinului propriu, eventual a transcendenței. Supunerea față de o doctrină sau o tradiție, supunerea în genere a devenit o atitudine cel puțin neobișnuită, dacă nu chiar suspectă. Atitudinea critică, liberul examen, alegerea, inventivitatea : iată virtuțile în care se recunoaște sau la care vibrează omul comun al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
presus de tradiție, că el e capabil să își însușească liber tot ceea ce e adevărat într-o tradiție? Cam așa ar părea că se petrec lucrurile astăzi. Pentru a-și alcătui o imagine a lumii, a destinului propriu, eventual a transcendenței, omul occidental fie el credincios, interesat de spiritual sau aflat doar în căutare de repere poate recurge la revelațiile religiei/religiilor, la doctrinele spirituale, la tradițiile moștenite sau cunoscute cultural, Romanato, Biserica și statul laic, în volumul colectiv Religie și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în genere ca pe niște materiale de construcție ; nu se mai raportează la ele ca la niște autorități necondiționate, donatoare ale unui sens ce rămîne de descoperit, de interpretat, de urmat. Dacă libertatea individului prevalează astăzi asupra formelor obiectivate de transcendență, rămîne întrebarea la ce fel de transcendență se raportează omul occidental, care e natura transcendenței pe care el o caută. Specialiștii în științele umane vorbesc în această privință despre o răsturnare copernicană a conștiinței religioase. Căutarea personală, nevoile spirituale ale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
construcție ; nu se mai raportează la ele ca la niște autorități necondiționate, donatoare ale unui sens ce rămîne de descoperit, de interpretat, de urmat. Dacă libertatea individului prevalează astăzi asupra formelor obiectivate de transcendență, rămîne întrebarea la ce fel de transcendență se raportează omul occidental, care e natura transcendenței pe care el o caută. Specialiștii în științele umane vorbesc în această privință despre o răsturnare copernicană a conștiinței religioase. Căutarea personală, nevoile spirituale ale individului au devenit mai importante decît confruntarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
la niște autorități necondiționate, donatoare ale unui sens ce rămîne de descoperit, de interpretat, de urmat. Dacă libertatea individului prevalează astăzi asupra formelor obiectivate de transcendență, rămîne întrebarea la ce fel de transcendență se raportează omul occidental, care e natura transcendenței pe care el o caută. Specialiștii în științele umane vorbesc în această privință despre o răsturnare copernicană a conștiinței religioase. Căutarea personală, nevoile spirituale ale individului au devenit mai importante decît confruntarea lui cu adevărul absolut, vehiculat de doctrinele și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
transmis prin revelație, prin textul sacru, prin tradiție, prin instituții. Erou independent al întreprinderii spirituale, individul își selectează, își organizează și își subordonează în fond materialul religios în vederea unei cît mai reușite realizări de sine de nivel individual. Ocolul prin transcendență e justificat de rezultatul obținut în imanență referința la Dumnezeu permite să se dea versiuni ale vieții bune, superioare celor oferite de sistemele de gîndire care se lipsesc de Dumnezeu. S-ar putea spune că răsturnarea copernicană a conștiinței religioase
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
viziunii divine demonstrează că ea era resimțită ca secundară, în ciuda tuturor eforturilor pioase : adevărata fericire a Paradisului este reunirea cu cei dragi. Erodînd tendința marilor instituții ale modernității de a-și subordona individul, modernitatea tîrzie a curățat mentalul european de transcendențele obiectivate și mai ales de încrederea în asemenea obiectivări. Singura instanță creditată ca purtătoare de transcendență în raport cu socialul și cu istoria rămîne persoana umană. De aceea, libertatea ei este totală. Să fi dispărut însă odată cu transcendențele obiectivate și capacitatea omului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Paradisului este reunirea cu cei dragi. Erodînd tendința marilor instituții ale modernității de a-și subordona individul, modernitatea tîrzie a curățat mentalul european de transcendențele obiectivate și mai ales de încrederea în asemenea obiectivări. Singura instanță creditată ca purtătoare de transcendență în raport cu socialul și cu istoria rămîne persoana umană. De aceea, libertatea ei este totală. Să fi dispărut însă odată cu transcendențele obiectivate și capacitatea omului actual de a-i recunoaște transcendenței veritabile prestigiul nelumesc, caracterul incontestabil, necondiționat, suprem obiectiv? Cum poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
curățat mentalul european de transcendențele obiectivate și mai ales de încrederea în asemenea obiectivări. Singura instanță creditată ca purtătoare de transcendență în raport cu socialul și cu istoria rămîne persoana umană. De aceea, libertatea ei este totală. Să fi dispărut însă odată cu transcendențele obiectivate și capacitatea omului actual de a-i recunoaște transcendenței veritabile prestigiul nelumesc, caracterul incontestabil, necondiționat, suprem obiectiv? Cum poate fi păstrat simțul transcendenței veritabile într-o lume în care obiectivările oricărei transcendențe sînt puse în chestiune, relativizate? Cum poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
încrederea în asemenea obiectivări. Singura instanță creditată ca purtătoare de transcendență în raport cu socialul și cu istoria rămîne persoana umană. De aceea, libertatea ei este totală. Să fi dispărut însă odată cu transcendențele obiectivate și capacitatea omului actual de a-i recunoaște transcendenței veritabile prestigiul nelumesc, caracterul incontestabil, necondiționat, suprem obiectiv? Cum poate fi păstrat simțul transcendenței veritabile într-o lume în care obiectivările oricărei transcendențe sînt puse în chestiune, relativizate? Cum poate fi păstrată conștiința unei transcendențe efectiv transcendente, mobilizatoare? O primă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cu istoria rămîne persoana umană. De aceea, libertatea ei este totală. Să fi dispărut însă odată cu transcendențele obiectivate și capacitatea omului actual de a-i recunoaște transcendenței veritabile prestigiul nelumesc, caracterul incontestabil, necondiționat, suprem obiectiv? Cum poate fi păstrat simțul transcendenței veritabile într-o lume în care obiectivările oricărei transcendențe sînt puse în chestiune, relativizate? Cum poate fi păstrată conștiința unei transcendențe efectiv transcendente, mobilizatoare? O primă linie de răspuns ar privi deosebirea dintre obiectivările de tip ecran (sau idol) și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
este totală. Să fi dispărut însă odată cu transcendențele obiectivate și capacitatea omului actual de a-i recunoaște transcendenței veritabile prestigiul nelumesc, caracterul incontestabil, necondiționat, suprem obiectiv? Cum poate fi păstrat simțul transcendenței veritabile într-o lume în care obiectivările oricărei transcendențe sînt puse în chestiune, relativizate? Cum poate fi păstrată conștiința unei transcendențe efectiv transcendente, mobilizatoare? O primă linie de răspuns ar privi deosebirea dintre obiectivările de tip ecran (sau idol) și obiectivările transparente ale transcendenței. Schematic spus, primele își subsumează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
actual de a-i recunoaște transcendenței veritabile prestigiul nelumesc, caracterul incontestabil, necondiționat, suprem obiectiv? Cum poate fi păstrat simțul transcendenței veritabile într-o lume în care obiectivările oricărei transcendențe sînt puse în chestiune, relativizate? Cum poate fi păstrată conștiința unei transcendențe efectiv transcendente, mobilizatoare? O primă linie de răspuns ar privi deosebirea dintre obiectivările de tip ecran (sau idol) și obiectivările transparente ale transcendenței. Schematic spus, primele își subsumează persoana umană și se substituie absolutului, limitîndu le pe amîndouă. Celelalte își
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lume în care obiectivările oricărei transcendențe sînt puse în chestiune, relativizate? Cum poate fi păstrată conștiința unei transcendențe efectiv transcendente, mobilizatoare? O primă linie de răspuns ar privi deosebirea dintre obiectivările de tip ecran (sau idol) și obiectivările transparente ale transcendenței. Schematic spus, primele își subsumează persoana umană și se substituie absolutului, limitîndu le pe amîndouă. Celelalte își recunosc caracterul relativ, își pun în scenă propria depășire, se comportă ca vector spre ținta absolută. Acestea din urmă rămîn oriunde și oricînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
liberale sînt figura unui mers accidentat, dar funcțional, pe orizontala timpului. E o trăsătură care, bine interpretată, interzice sacralizarea socialului și a istoriei, elimină obiectivarea sociomorfică a absolutului, menține distanța dintre imanent și transcendent. Ascunsă în adîncul fiecărui suflet, prezența transcendenței e lăsată mai evident ca oricînd în grija persoanei umane ; se manifestă public prin intermediul persoanei, prin demnitatea ei, ireductibilă la instituții autoritariste sau la proiecte colective. și e de observat că, în ciuda retoricii religioase, regimurile fundamentaliste, precum cel actual din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în grija persoanei umane ; se manifestă public prin intermediul persoanei, prin demnitatea ei, ireductibilă la instituții autoritariste sau la proiecte colective. și e de observat că, în ciuda retoricii religioase, regimurile fundamentaliste, precum cel actual din Iran, interzic orice expresie publică a transcendenței. Spre deosebire de societățile premoderne, ele își pun în scenă nu depășirea, ci ideologia brutală a propriei perfecțiuni. Spre deosebire de societățile liberale, ele nu se întemeiază pe absolutul persoanei umane, ci pe reducerea ei la simplu material de lucru în cadrul unui proiect de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ca pe doi intimi, omul și divinul. E de la sine înțeles că, pentru acest efort, instituțiile religiei își păstrează neștirbite rostul de ghid, autoritatea și prestigiul, în măsura în care se mențin transparente față de adevărul pe care îl proclamă. Nu ca obiectivări ale transcendenței conving ele astăzi, ci ca vectori către ea. O spunea recent, într-un interviu publicat de Dilema veche, filozoful și teologul Jean-Yves Lacoste cînd declara abrupt și expresiv : nu mă interesează creștinismul, ci Christos Riscul tîrziu modern este ca, lăsată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ci ca vectori către ea. O spunea recent, într-un interviu publicat de Dilema veche, filozoful și teologul Jean-Yves Lacoste cînd declara abrupt și expresiv : nu mă interesează creștinismul, ci Christos Riscul tîrziu modern este ca, lăsată în grija persoanei, transcendența să se coloreze relativist, să apară drept chestiune de opinie ori de construcție individuală, subordonată subiectivităților limitate la nivelul lor individual. Cum poate fi semnificată în imaginarul public prezența transcendenței veritabile? Cum poate fi pus în evidență caracterul ei suprem
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Christos Riscul tîrziu modern este ca, lăsată în grija persoanei, transcendența să se coloreze relativist, să apară drept chestiune de opinie ori de construcție individuală, subordonată subiectivităților limitate la nivelul lor individual. Cum poate fi semnificată în imaginarul public prezența transcendenței veritabile? Cum poate fi pus în evidență caracterul ei suprem obiectiv, obligatoriu, absolut, de vreme ce omul tîrziu modern s-a obișnuit să refuze ori să pună în cauză transcendențele obiectivate, absolutul instituționalizat? Jocul dintre obiectivitatea transcendenței și libertatea umană devine, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]