4,862 matches
-
se pune mai degrabă întrebarea care aspect al UE trebuie studiat? și cum să fie studiat? În studiul Europei patriilor, explicațiile teoretice cheie sînt interesele naționale și suveranitatea, relațiile de putere interstatală, interdependența economică, construcția instituțiilor internaționale și regimurile politice transnaționale. Pentru a examina Europa partidelor, preocuparea ține de elemente explicative ca structura societății, dimensiunile ideologice și conflictele între partide, cadrul instituțional al sistemului politic, comportamentul actorilor politici în sistem și elaborarea politicii publice. Față de analiza lui Hix și Lord, implicațiile
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
a politicilor acestora. Cît despre abordări, ne-am referit la cele instituționale pentru a examina dezvoltarea partidelor europene și a politicilor europene pentru locurile de muncă. Karl-Magnus Johansson este de părere că analiza "procesului prin care actorii naționali devin actori transnaționali și pătrund în societățile naționale construind coaliții peste frontiere poate îmbina două subdiscipline ale științei politice. Distincția artificială între relațiile internaționale (RI) și politicile comparate (PC) este un obstacol în înțelegerea naturii transnaționalizării și integrării. Studiul transnaționalizării partidelor politice îi
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
O dată cu dezvoltarea reuniunilor liderilor, FEP nu mai trebuie studiate numai ca variabile dependente, ci și ca variabile independente în raport cu UE. E vorba de a determina dacă partidele europene influențează UE și contribuie la legitimarea acesteia. Pentru Robert Ladrech, "dezvoltarea partinică transnațională a ajuns într-o etapă în care poate începe să se transforme și să treacă de la o variabilă dependentă la una independentă a integrării europene"746. Analiza actelor I și II a politicii locurilor de muncă a PSE confirmă pertinența
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
și informale. Actorii partinici implicați (sau neimplicați) joacă un rol fundamental prin adoptarea unor atitudini proactive sau reactive. Ei își exprimă (sau nu) pozițiile față de politicile comunitare. Aceste poziții depind inițial de factori variați și de la niveluri multiple (regionali, naționali, transnaționali și internaționali), dar pot fi agregate prin mecanisme verticale și orizontale (centralizate și descentralizate) de interacțiune în cadrul și între organele partidului european. Pot rezulta astfel politici partinice inedite la nivel european. Pentru a explica politicile partidelor europene, am sugerat luarea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
motori Excluderea cetățenilor din politică (Seiler) Instituționalizarea reuniunilor liderilor (Hix) Lunga lipsă a alegerilor europene (Seiler) Apariția unui sistem de partide europene (Hix) Structura instituțională europeană (Hix, Ladrech) Pericole și oportunități (Hix și Lord) Dominanța intereselor naționale (Hix) Strategia coalițiilor transnaționale (Johansson) Sistemele de partide naționale (Hix) Masa critică (Ladrech) Partidele de guvernămînt (Hanley, Kulahci) Evoluția ideologică în cadrul europartidului (Hanley) Rezultatele cercetării de față trec totuși de această sinteză teoretică. Mai mulți factori motori, o dată reuniți, permit, cu siguranță, optimizareea șanselor
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
față de integrarea europeană și gradul de congruență a preferințelor partidelor naționale. În al doilea rînd, vin structura partidului european și, în special, (a) o instituționalizare eficace, (b) resurse politice și (c) capacitatea de a atrage elitele partidelor spre cooperarea partinică transnațională. Al treilea factor motor este constituit de policy-making, compus din următoarele elemente: (a) mecanismele verticale și orizontale; (b) concentrarea pe domenii politice consensuale; (c) recunoașterea raportului de forță politică; (d) logica celui mai mic numitor comun și cea a președinției
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
bugetul europartidelor), contribuțiile partidelor naționale (maxim 45%) și donațiile. În al cincilea rînd, finanțarea de la bugetul european nu va putea fi folosită pentru partidele naționale. În schimb, va putea servi la cheltuielile administrative legate de asistența tehnică, întîlniri, cercetări, evenimente transnaționale, studii, informare și publicare. Această dispoziție le permite europartidelor să devină autonome față de grupul politic din Parlamentul European, să-și consolideze (ba chiar să-și extindă) activitățile de contact și cooperare și, poate, să intensifice alte activități, precum cercetarea și
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
cu ocazia alegerilor europene. Într-o guvernare pe niveluri multiple, eforturile de europenizare de sus în jos prin instituționalizarea partidelor europene nu ar presupune numai dispoziții statutare și financiare, ci s-ar concentra mai mult și pe natura membrilor, structura transnațională, funcțiile europartidelor și sistemul de partide europene, încît să soluționeze substanțial problemele legitimității, democrației și reprezentării la nivelurile european și național. Referințe Documente interne Jean Asselborn, Prise de position luxemborugeoise au sujet de "l'Initiative Emploi", Luxemburg, 10 februarie 1999
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
mijloace financiare pentru finanțarea activităților din fermă. Problema care se pune este: dacă va putea fi rezolvată problema creditelor pentru agricultori prin cooperație. cooperativele agricole se vor confrunta pe piață cu creșterea competiției, inclusiv datorată apariției marilor corporații și companii transnaționale, întrebarea care apare fiind " Cum vor putea ele să concureze eficient cu acestea având în vedere valorile și principiile cooperației?". o altă problemă care se pune este dacă întreprinderile asociative vor putea să acopere cererea de servicii a fermierilor și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
pus capăt brutal mișcării paneuropene, iar Europa a intrat în cel de-al doilea război mondial. Se percepea tot mai mult eroziunea cadrului statului național tradițional. Problemele dezvoltării moderne nu mai puteau fi soluționate în cadrul statului național. Ele cereau soluții transnaționale, de multe ori chiar continentale. S-a apreciat că cel de-al doilea război mondial a fost nu un război între națiunile europene, ci înfruntarea dintre trei ideologii, al căror țel era o Europă unită. Experiența dezastruoasă a național-socialismului a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
la scopurile Comunității, iar deciziile soluționează cazuri determinate. Tratatul de la Roma impune tuturor statelor cooperarea la opera de unificare. Ele trebuie să întreprindă toate măsurile pentru a-și îndeplini datoriile ce rezultă din Tratat sau din acțiunile organelor. O politică transnațională, promovată de la nivelul Comunității Europene, a devenit o condiție a existenței și consolidării ei. Ea este, în cea mai mare măsură, o politică democratică. Uniunea Europeană este incompatibilă cu politici autarhice, deoarece ea presupune acomodări reciproce și împărtășirea de valori și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
care le-a întreprins în Vest se soldează cu o decepție provocată în speță de ceea ce socotea a fi "xenofobismul francez", "suficiența culturală", "penibila autarhie spirituală" a hexagonului. Însingurat, de bună seamă vulnerat prin neputința realizării visului său de glorie transnațional, se lamentează astfel oaspetelui său dintr-o îndepărtată provincie, în termeni ce n-ar fi displăcut regimului ceaușist, tot mai atras de naționalism, dacă ultimul Baconsky ar mai fi fost dispus a-l sluji: "Și Ionescu și Cioran și Beckett
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
11. 2005. l Ordinul nr. 1 188 al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale privind recunoașterea prevederilor Acordului interprofesional pentru sfecla de zahăr: M.O. nr. 1 038/23. 11. 2005. din sălile tribunalului Rețele de traficanți Membrii unei rețele transnaționale de trafic de persoane au fost condamnați de judecătorii de la Tribunalul Timiș. Astfel, Dorel M. va executa șapte ani de închisoare, Leonardo A. va petrece cinci ani după gratii, Marian S. , Sorin C. și Antal D. , au primit câte doi
Agenda2005-49-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/284459_a_285788]
-
moderne în marketing. Codul manierelor elegante este un exercițiu nepotrivit într-o economie reală, unde manierele trebuie să se adapteze la existența unei superoferte de produse, la concentrarea fabricației și capitalului, la dominarea pieței produselor și serviciilor de către mari corporații transnaționale ce dispun de o uriașă forță financiară. Modelele de producție și consum sunt impuse adeseori populației în afara tradițiilor și nevoilor reale ale acesteia: se standardizează internațional producția, calitatea și managementul. Strategiile pentru câștigarea unei piețe mondiale se elaborează cu multă
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
i.e., pre-naționale) și substituire a lor cu identitatea națională s-a petrecut și în cazul românesc. Doar că în spațiul românesc, elementul ce obstacula adoptarea identității naționale era identitatea confesională, în speță cea creștin-ortodoxă, care crea o comunitate de credință transnațională, ce nu ținea cont nici de granițele etnice nici de cele lingvistice. Intelectualii români de la cumpăna secolului al XX-lea, apostoli ai ideii naționale și ai românismului, erau de-a dreptul exasperați de îndărătnicia țăranilor români de a trece în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
va fi victorioasă, tot ei vor suporta costurile victoriei prin plătirea de taxe sporite; c) cealaltă consecință logică este că proletarii au un singur război de purtat: războiul civil prin care să înfăptuiască revoluția socială (ibidem, p. 142). Patria proletară transnațională la care visează socialiștii este prefigurată în sindicalismul antipatriot, întemeiat pe loialitatea clasială triumfătoare chiar și atunci când aceasta se împotrivește intereselor naționale. Hervéismul, cu al său ax ideologic predicând purismul antipatriotic al socialismului, a reprezentat doar un curent intelectual care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
critic anti-autoritarian și responsabilitatea socială promovate de noul ethos democratic au condus ineluctabil înspre o radicală reconstrucție identitară a cărei victimă colaterală este tocmai identificarea exclusivă a individului cu statul națiune. Idealul de democrație deliberativă cosmopolită încarnat în comunitatea politică transnațională a Uniunii Europene favorizează un simț identitar postnațional, dizolvând relația ombilicală care îl lega biologic pe individ de națiunea sa de apartenență definită în termeni precumpănitori etnici. Finalitatea educativă a manualelor de cultură civică este crearea "cetățeanului postnațional" (Szakács, 2013
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al XIX-lea, într-un context marcat de o acerbă competiție interstatală, pedagogii națiunii au denunțat în termeni apodictici ethosul umanitarianist ca un atentat la adresa ființării statului- națiune românesc. Chiar și pedagogia comunistă, în pofida retoricii "internaționalismului proletar" și a solidarității transnaționale a oamenilor muncii, dădea glas unui limbaj dublu orwellian, întrucât a continuat să mențină și chiar să întărească granițele naționale. Doar odată cu intrarea în noul mileniu, literatura didactică începe să promoveze masiv un umanitarianism postnațional, care elasticizează solidaritatea și identificarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ibidem). Totodată, manualele de cultură civică denunță în cor "alterările patriotismului" sub forma naționalismului, xenofobiei și șovinismului, insistând în același timp asupra compatibilității dintre loialitatea patriotică, identitatea națională și specificul românesc pe de o parte și integrarea europeană și identitatea transnațională pe de altă parte. În fapt, literatura civică încearcă să îl disloce pe individ din exclusivismul național în care a fost închistat, propunând ca alternativă o stratificare identitară făcută posibilă prin subordonarea și supraordonarea identității naționale (prin introducerea identității local-regionale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Pe de altă parte, datorită dezvoltării posibilităților tehnice, au fost puse la Îndemâna omului modalități eficiente de exploatare a resurselor naturale În folosul său exclusiv, dar cu impact distructiv și poluant pentru mediul Înconjurător. Mai mult ca atât, astăzi există companii transnaționale a căror obiect de activitate este exploatarea resurselor naturale ale subsolului mai ales În țările sărace, utilizând mijloace tehnice ce pot distruge ireversibil relieful, pânza freatică, habitatul florei și faunei, cu rezultatul deșertizării și creșterii riscului catastrofelor locale sau regionale
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
dar mai ales cu înalte figuri din armata americană au făcut ca personajul să înceapă să piardă din credibilitate. MCDONALDIZATION În cartea sa, McDonaldizarea societății, sociologul George Ritzer nu vorbește despre cucerirea pieții mondiale de fast food de către faimoasa companie transnațională (și, citind cartea lui Marling vezi GLOBALIZATION și bibliografia, găsești dovezi că McDonalds nu e chiar atât de pătrunzător pe piețele globale, doar că, atunci când cauți reclama arcurilor aurite printre sute de catarge de toate culorile, o găsești) ci de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mobile urban professionals", un termen inventat de sociologi în anii optzeci pentru a defini tineri cu înaltă calificare, de obicei din clasa mijlocie superioară, ariviști, materialiști, ambițioși și cinici, locuind în metropole, asociați cu bursa, marea finanță, justiția și companiile transnaționale. În general, au atitudini liberale în ceea ce privește problematica socială (legalizarea prostituției, avort, consumul de droguri) și conservatoare în ceea ce privește problematica economică (în favoarea liberalizării piețelor și pentru reducerea impozitelor). Ei cheltuie mult și în mod ostentativ (vezi CONSPICUOUS CONSUMPTION) pentru a-și consolida
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Corporațiile transnaționale șicapitalismul global tc "" Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt introductiv 7 Capitolul 1. Globalizarea și corporațiile transnaționale 9 1.1. Globalizare și capitalism global 9 1.2. Investiții străine directe 14 1.3. Corporația transnațională 15 1.4. Cât de transnaționale sunt corporațiile
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Corporațiile transnaționale șicapitalismul global tc "" Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt introductiv 7 Capitolul 1. Globalizarea și corporațiile transnaționale 9 1.1. Globalizare și capitalism global 9 1.2. Investiții străine directe 14 1.3. Corporația transnațională 15 1.4. Cât de transnaționale sunt corporațiile transnaționale? 21 Capitolul 2. Transnaționalizarea firmei: motivații și etape 31 2.1. De ce vor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Corporațiile transnaționale șicapitalismul global tc "" Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt introductiv 7 Capitolul 1. Globalizarea și corporațiile transnaționale 9 1.1. Globalizare și capitalism global 9 1.2. Investiții străine directe 14 1.3. Corporația transnațională 15 1.4. Cât de transnaționale sunt corporațiile transnaționale? 21 Capitolul 2. Transnaționalizarea firmei: motivații și etape 31 2.1. De ce vor firmele să devină transnaționale? 31 2.2. Modelul de la Uppsala 36 2.3. Modalități de intrare pe piață
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]