4,948 matches
-
Cassian analizează cele trei feluri de chemări la mântuire și desăvârșire, dar și cele trei feluri de renunțări sau lepădări din partea ascetului. Chemările sunt: prima vine de la Dumnezeu, a doua e mijlocită de om și a treia are ca izvor trebuința. Efectul chemării este determinat nu de tipul chemării, ci de gradul de istețime al răspunsului pe care îl dă călugărul. Cele trei feluri de renunțări pe care le aflăm în tradiția Părinților și în Sfânta Scriptură de care vorbește Cassian
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mă cobor asemănându-mă cu tine, adause el, secătură ce ești." În aceeași ordine de idei, păianjenul continuă prin a-și exacerba în mod orgolios individualitatea: "Acest castel [...] a fost în întregime durat de mâinile mele, și tot materialul de trebuință l-am scos dinlăuntrul meu." Se exprimă aici, de fapt, o dorință justificată a fiecărei generații noi de a-și contura autonomia, de a-și lăsa o amprentă în cursul istoriei. Pe de altă parte, așa cum am mai afirmat, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
-i acestuia să-l mai studieze pe Boileau!). În alt articol Poezia același Bolliac își revărsa mânia asupra ideii de model concept de bază al doctrinei clasice: "Geniul poetic, care este spiritul universului când binevoiește a se încarna, n-are trebuință de învățător sau de exemple."207 Din partea filoclasicilor ar fi de notat pamfletul lui I.H. Rădulescu Domnul Sarsailă, autorul sau câteva aspecte din articolul lui Odobescu Bazele unei literaturi naționale în care se observă o înfierare satirică a prototipului de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
la volumul Suvenire și impresii. Epistole și fabule, publicat în 1847, Grigore Alexandrescu mărturisea răspicat "căci eu sunt din numărul acelora care cred că poezia, pe lângă neapărata condiție de a plăcea, condiție a existenței sale este datoare și să exprime trebuințele societății și să deștepte sentimente frumoase și nobile care înalță sufletul prin idei morale și divine până în viitorul nemărginit și în anii cei vecinici."212 Este aproape inutil a mai preciza că liniile directoare ale acestui crez artistic reiau semnificația
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
care învață pe om a se purta totdeauna după cuviință, acea mlădioasă armonie a limbei, acea varietate plăcută în idei și-n expresii" După cum sugerează și concluzia articolului citat, observațiile făcute de Al. Odobescu reflectă un spirit lucid, atent la trebuințele unei culturi și la repercusiunile pe care le-ar produce orice schimbare. Textul, în întregul său, este o amplă trecere în revistă a principiilor fundamentale ale clasicismului pliate însă cu mult discernământ pe necesitățile literaturii române de la acel moment. De
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
năravurilor unei nații, nesemnat, publicat în Gazeta Teatrului Național: "...toate clasele societății, toate treptele alerg la teatru ca la o școală de morală, de învățătură și de bună cuviință, unde fiecare poate, desfătându-se să dobândească virtuțile cele mai de trebuință la viețuirea socială."233 Tonul folosit aici este oarecum încărcat de patetism, însă dincolo de aceste accente hipertrofiante date de folosirea adjectivului pronominal toate sau a enumerației, ar fi de remarcat elogiul făcut teatrului și sesizarea aspectelor mai importante în ceea ce privește receptarea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
cel al lui Ion Heliade Rădulescu, intitulat Teatrul Bucureștiului care acordă, de asemenea, un rol fundamental acestui gen literar, fiind considerat un element de manipulare socială: "singurul instrument al stăpânirilor prin care poate să îmblânzească și să deștepte duhurile după trebuință, să dărapine obiceiurile cele ruginite și să insufle virtutea."234 Astfel teatrul, în complexitatea sa și prin contactul direct pe care îl presupune cu publicul, reprezintă cea mai bună modalitate de a impulsiona emanciparea culturală și chiar politică. Justificarea acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
fiecare ar fi lucrat pentru slavă, ca să nu se presupună că e neputincios. Dar a spune că există în zei o slavă deșartă e de asemenea cu totul absurd. Astfel, dacă fiecare era în stare să creeze întregul univers, ce trebuință a fost de mulți, odată ce fiecare a fost suficient pentru a face totul? Apoi ar fi absurd ca opera să fie una, iar înfăptuitorii ei mulți și feluriți, odată ce o lege naturală arată că unul și desăvârșitul e superior celor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
care constituie realitatea specială este acela de Fiu, iar cel de Hristos îl are comun cu noi. Căci este Hristos fiindcă a fost uns, întrucât S-a făcut om22. Deci, dacă faptul că a fost uns îl vom vedea răspunzând trebuinței omenești, numele Hristos se înțelege prin asemănare cu noi, însă nu cum se înțelege numele de Fiu”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Patra, Cap. 4, în PSB, vol. 41, p. 446) „... Fiul lui Dumnezeu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 27) „Dar ce să spun, ce să grăiesc? Văd pe teslar și ieslea, văd pe prunc și scutecele, văd nașterea Fecioarei lipsită de cele de trebuință. Toate încărcate de sărăcie, toate pline de lipsă. Iată, bogăție în mare sărăcie! Cum a sărăcit pentru noi, când era bogat? Cum n-a avut nici pat, nici așternut, ci a fost aruncat în ieslea goală? O, sărăcie, izvor de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
spus: Nu M-ați cercetat și: N-ați venit la Mine. Nici când le-a poruncit sa-L hrănească pe când era flămând, porunca Lui n-a fost împovărătoare. Nu le cerea masă bogată și scumpă, ci atât cât era de trebuință, hrana cea de nevoie; și le-o cerea în haină de cerșetor. Deci toate sunt în stare să-i pedepsească. Era puțin ce le cerea. O pâine. De plâns era cel ce cerea. Un sărac. Spre milă îi împingea firea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
toate, încât nu poate fi una fără alta, ci cel ce a tăgăduit numai o parte din toate, nu-i mai folosește la nimic să le creadă pe celelalte toate. Dacă tăgăduiești că Domnul Iisus Hristos este Dumnezeu, este de trebuință ca, tăgăduind pe Fiul lui Dumnezeu, să-l tăgăduiești și pe Tatăl, fiindcă, după cum spune Dumnezeu Însuși, Oricine tăgăduiește pe Fiul nu are nici pe Tatăl; cine mărturisește pe Fiul are și pe Tatăl (I In. 2, 28). Tăgăduind astfel
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în Duh și Adevăr, cartea a noua, în PSB, vol. 38, p. 285) 118 „Nu trebuie să ne așteptăm că obișnuințele veacului acestuia vor fi și după înviere, ci să ne reprezentăm viața în veacul viitor ca îngerească și fără trebuință”. (Sf. Vasile cel Mare, Regulile morale, Reg. 68, în PSB, vol. 18, p. 162) „Acesta este veacul pocăinței, acela al răsplătirii, acesta al răbdării, acela al mângâierii. Acum Dumnezeu este ajutător celor care se întorc din calea cea rea, atunci
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
au arătat că sunt maltratați" (de el). Mizeria era mai mare, încă, noaptea. Pentru "luminarisire au arătat bolnavii că pentru 4 zile li se dă o lumânare, încât neajungându-le cele mai multe ori rămân pe întuneric noaptea, se bat sau având trebuință a se scula se lovesc". Catargi cerea Comitetului Sănătății să ia măsuri severe pe care "să le puie grabnic introducerea întru împlinirea acestor nevoi și suferințe ale pătimașilor", îndepărtând totodată pe îngrijitorul asupra căruia "din partea bolnavilor s-au arătat mai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
atingătoare de serviciul lor". Medicul primar răspunde de disciplina din serviciul pe care-l conduce. În ceea ce privește statistica, tot medicul primar este cel care va raporta, lunar și la sfârșitul anului, "un tabel statistic despre serviciul anual și arată direcției spitalului trebuințele serviciului medical ce s-ar ivi în cursul anului, spre a se lua în privire la definitivarea bugetului". În fiecare zi, psihiatrul primar va da și consultații gratuite în dispensarul spitalului. Medicii secundari ("ajutori ai spitalelor") au atribuțiunile care le
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ajutor la cazuri extraordinare să se țină permanent în perfectă stare" și în tot timpul serviciului de gardă de "a vizita ziua și noaptea sălile bolnavilor, spre a regula cele de cuviință pentru bolnavii nou-sosiți sau cei care ar avea trebuință de ajutorul medical, precum și a observa dacă se păzesc acolo regulele prescrise"84. Internii sunt salariați pentru "a se obișnui în cursul stagiului... cu practica medicală". "Veghetorii" sunt o verigă intermediară, similari cu infirmierele medicale de astăzi. Munca de îngrijire
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
regelui Carol I, el laudă acum prevederea acestuia de a crea "această oștire disciplinată și ecuipată, pe atâta pe cât l-au iertat starea noastră înapoiată în cultură și calamitățile economice", în pofida intereselor "păturii superpuse", cea care credea că n-avem trebuință de tunuri și de baionete. Eminescu răspunde și jubilației presei austro-ungare față de știrea că neutralitatea României este inexistentă, acuzându-ne, totodată, de "rusofilie" și cum că am fi "reprezentanți ai politicii slave". Poetul caută cauzele aceste trădări din partea Occidentului în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
aprilie 1879. Iată o parte a mesajului cinic din scrisoarea lui Warszawski: "Acum repetez plecata și serioasa mea rugăciune pentru înlesnire mie bani. Aveți în vedere că toată reușirea depandă de la aceasta. Eu oi avea oricâte căruțe va fi de trebuință pentru oricât transport și oriunde veți voi a transporta, măcar că până acum cărăușii de bună voie tocmiți nu voiau a merge decât la Șiștov; acum însă s-a schimbat chestia și merg siliți oriunde vreau. Astfel vedeți că neapărat trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
tătarii sunt în cea mai mare parte emigrați din stepele Cubanului, adică din Rusia, și sunt agricultori, care chiar din epoca așezării lor produceau însemnate cantități de grâu pentru export, ceea ce dovedește o regulată muncă agricolă, ce întrece cu mult trebuințele zilnice. Cine lucrează însă pentru export și devine producător și consumator în economia întreagă a Europei nu poate fi numit sălbatec."156 Cu acești "sălbatici", zice ironic jurnalistul, s-a construit calea ferată de la Cernavodă la Kiustengé și s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
acestuia sau se opun eventualelor respingeri. Adesea, dorim să ne apropiem de anturaj, să ne integrăm Într-un grup pentru a comunica, dar experiența ne Învață că nu e suficient să fim unii cu alții pentru a Împărtăși dorințele și trebuințele grupului; de cele mai multe ori, În sânul unei mulțimi, individul se simte singur și părăsit. Aceste constatări atrag atenția asupra complexității conceptului de grup, mult utilizat, chiar suprasolicitat În literatura sociologică și psihologică din ultimele decenii. În sociologie, termenul de grup
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
subgrupe. Psihologii francezi D. Anzieu și J.Y.Martin(1968 disting următoarele categorii de grupuri umane: a Mulțimea cuprinde un număr mai mare de persoane care se reunesc mai mult sau mai puțin Întâmplător și care caută o satisfacere a trebuințelor, dorințelor individuale. Mulțimea este aglomerația de pe un peron de gară, un număr mare de persoane adunate În jurul unei mașini accidentate, publicul unui spectacol, participanții la o demonstrație sau la manifestări sportive. b Ceata sau banda se caracterizează printr-un grad
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Metoda aprecierii obiective a personalității are numeroase avantaje deoarece contribuie la: - educarea elevului În cunoașterea de sine și a semenilor; - perfecționarea cadrelor didactice În cunoașterea și aprecierea justă a elevilor; - orientarea profesională care este posibilă numai În școală prin cunoașterea trebuințelor, aptitudinilor, năzuințelor elevului și sunt În același timp reclamate de cerințele societații; - selecția școlară și profesională care are la bază aceleași principii ca și orientarea profesională. 6. Proba "Ghici, cine?" Cunașterea fiecărei personalități din grup și, pe acastă bază a
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
de oricâte sacrificii pentru binele acestora. Dragostea părintească și ambianța familială favorabilă reprezintă coordonatele principale pentru construcția personalității viitorului adult. În unele familii, însă, se produc grave erori. Pentru a dobândi dragostea copiilor, pe care părinții o resimt ca o trebuință afectivă, aceștia (părinții) le oferă, în schimb, o tutelare sufocantă, le satisfac, la cote maxime, toate dorințele și capriciile, manifestă toleranță față de modul în care copiii își îndeplinesc obligațiile familiale și școlare, acceptă adesea un comportament libertin și chiar un
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
din acest unghi, dragostea părinților față de copii este o expresie a egoismului, evidențiat de faptul că lor (părinților) le face plăcere: să scutească pe copii de orice efort, de orice confruntare cu activități și situații dificile; să satisfacă nu numai trebuințele materiale și afective absolut necesare, dar și pretențiile exagerate, uneori aberante, ale copiilor; să tolereze și să ierte greșelile, necuviințele, ieșirile comportamentale inadmisibile ale copiilor; să le ceară iertare și să compenseze, material și afectiv, orice manifestare mai aspră sau
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
care au un singur copil) este sufocarea acestuia cu o dragoste nemăsurată. Intensitatea acesteia crește direct proporțional cu dorința egoistă a părinților de a obține măcar o picătură de dragoste din partea copilului. Întrebarea obsedantă pe cine iubești? survine ca o trebuință afectivă din partea părinților. Cucerirea acestei mici redute pentru obținerea dovezilor de iubire se face prin săvârșirea unei suite de greșeli: asaltarea cu daruri, acceptarea unor manifestări nepotrivite, considerate drăgălășenii nevinovate sau chiar dovezi de genialitate precoce, toleranță nelimitată. Nevinovățiile infantile
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]