2,711 matches
-
utilitate publică? După umila mea părere, e cea mai bună întrebuințare ce s-ar putea da forțelor lor. Nu se ivește în toate zilele ocazia de a-ți da sângele pentru țară, dar putem în fiecare moment să-i oferim truda noastră; dacă e o glorie să servești patria, a o curăța nu e mai puțin lăudabil." S-ar putea crede că autorul acestei vorbe de duh a scris o operă de imaginație; dimpotrivă, scrisoarea sa trece sub tăcere multe alte
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
răchită sau de coji, agățat de gâtul lor printr-o curea mare. Dacă țâncul plânge, ele îl aduc la sânul lor cu o singură mișcare a mâinii, îl alăptează și, de îndată ce adoarme, îl reașează pe spinare, apoi își continuă greaua trudă. Bietele creaturi sunt istovite și îmbătrânesc înainte de vreme făcând această muncă zdrobitoare. Câte femei de douăzeci și cinci de ani, încrețite de riduri, ofilite, abătute! Inspiră milă când le vezi, aplecate sub povară, târându-se în fiecare dimineață la piață pentru a
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
istoria plămădită a acestui colț de țară al Vasluiului, dar și să te minunezi în fața unor „bijuterii arhitectonice” religioase ca cele de la Florești, Pârvești, Dragomirești, Moreni, Bujoreni sau Grăjdeni. Iată, deci, o lecție de istorie scrisă de ULICA GHERGHE cu trudă și migală, dar și cu sentimentul datoriei împlinite. Atestarea celor mai vechi urme ale existenței umane pe aceste meleaguri demonstrează nu numai o vechime îndelungată a locurilor, dar și o continuitate de viețuire și creație a populației autohtone de aici
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
într-un anotimp așa de neprielnic. Soliman Pașa țintea spre Suceava, spre cuibul vulturului. De cum a intrat în Moldova, Soliman Pașa a văzut că satele sunt arse, hambarele golite, fântânele astupate ori otrăvite. N-aveau otomanii unde să-și odihnească truda drumurilor, n-aveau unde-și adăpa armăsarii, iar hrană pe sponci, mai ales că era obicei la turci ca armatele să se aprovizioneze din ținuturile străbătute, pe seama locuitorilor întâlniți în cale. Câtă inimă și câtă putere de cuget le-a
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
chestia asta și a rămas literă de lege că așa e, atunci la ce bun să mai faci vreo demonstrație? Era exact ceea ce nu știam și profesorul nostru, cu înfățișarea lui de țigan distins, uita să ne explice. Pe această trudă a mea, ne-am pomenit că ne anunță să ne pregătim pentru teză. Când în ziua respectivă ne-a dictat cele trei probleme pe care trebuia să le rezolvăm, o tăcere îngrozită s-a așternut asupra clasei. Unul din puținii
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Nu pentru persoana care îi stă în față, dezagreabilă, pe care poate s-o arunce pe ușă afară dacă dă cel mai mic semn că viciul, tentația murdară a vieții l-a marcat (pedagogul experimentat știe că în asemenea cazuri truda e zadarnică și că el nu s-a născut să îndrepte ceea ce e iremediabil pierdut de la natură; fie asta pentru idealiștii care recuperează unul în viață și acela îndoielnic, în loc să-și îndrepte efortul spre cei care sunt doar fragili, expuși
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Crainic nu se poartă astfel... Ai ajuns ministru, și la poarta ta stă un țăran, să știe când dormi tu și când te trezești, și noi doi, eu și santinela ta, să credem că ești de-al nostru, ostenit după trudă și să așteptăm să-ți termini somnul, ca să ne auzi vorbind de-ale noastre și să vedem cum îi facem... Tatăl tău a fost găzar și mai degrabă el decât tine o fi avut nostalgia paradisului despre care ai scris
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
și nu înțelegeam de ce ar fi fost atât de pornit împotriva mea), am patru clase normale, am patru clase normale, astea sunt studii? - Sunt, toată familia mea a muncit ca să le urmez, ca să ajung frizer nu era nevoie de atâta trudă. Se mai calmă. Puse mâna pe telefon. - Pavele, zise, vino te rog puțin până la mine. Închise. Urmă o tăcere. Nu-mi spunea să plec, se gândise pesemne la ceva chemîndu-l pe acel Pavel. Tresării. Pavel, ăsta era numele orbului. Cine
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
palme. Aproape mecanic, mișcările lor erau dedespărțite. Neobosit au lucrat până ce a fost întuneric și a fost lumină și a fost ziua a treia. Bătrâna se uita îndelung la munca lor. Privea atentă tot ce era în jur. Trudise și truda nu era în zadar. Trudise, dar nu era obosită. Ca o putere pe care o simți în coaste, Bătrânul se ridică și cu mâna rupse pâsla groasă și neagră de deasupra lor. O lumină albă, galbenă, roșie, albastră, jucăușă îi
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
-i simt neodihna și neîmplinirea la capătul răbdării?) Pășesc atent pe un câmp minat de neîncredere aș vrea întâi să ar, apoi să semăn iubire în pieptul tău firav. Dar mi-e teamă că vine cosașul și-mi cosește toată truda și iar mă întorc de unde mai ieri am plecat... Neînțeleasă Motto: Mi-e teamă că ți-e frig de mine și cuvintele înmuiate în sinceritate scrise pe ultima zăpadă pentru tine s-au topit înainte de a le fi înțeles sensul
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
de șerpi subțiri. Pentru că pictorul iubise doar soarele naturii. Și al artei sale, desigur. Nu știa altceva, așa spusese gazda, în acea jumătate de oră cât rămăseseră, singuri, doar ei doi, pe canapeaua roșie din hol. Nu suporta altceva decât truda lui nebună, frenetică, orb la mizeria și murdăria care îl înconjurau. Singur, ca un călugăr țicnit, nu se mai temea decât de clopote, de carnea animalelor și de foc. Și de arta sa, desigur, repetase, încă o dată, într-un târziu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
vârstele, iubirea, prietenii, fiul fantomă, pe muribundul Poet și pe pictorul florentin și casa care adăpostea atâtea întâmplări de cutezanță și bucurie, îl reîntâlnește uneori și pe bătrânul de 500 de ani, Piero di Lorenzo, ucenicul lui Cosimo, nopțile de trudă și tortură, pecetea pe zidurile umede ale celulei, vulnerabilitatea secretă, depărtarea de semeni și de ea însăși. Dacă fiul ar exista sau dacă există cineva dornic să se considere fiul ei și dacă ar vrea s-o regăsească, s-o
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de mult uitară. {EminescuOpIV 248} MARIA TUDOR De ce cu ochi-ncremeniți sub bolte De marmur - tu-l privești cu spaimă crudă? Pândești ca leii, fruntea ta asudă Și pumnu-ți vra mînia-i s-o desvolte. Secerătorul tău l-ai pus la trudă Și snopi de viețe sunt a lui recolte; Pentru-al lui cap ai înfruntat revolte Și astăzi simți că strângi la piept pe-o Iudă. Te-nnalță-n cer invidia vulgară Căci știi din lorzii jungh ați a face Lui Fabiano a
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Și Vau, Vau, Vau, cel șarlatan Era smerit, cucernic. Dar, ah! acum - sărmanul Tit! La Văcărești el e menit, O! jerum, jerum, jerum, O! quae mutatio rerum! Și-atunci când mare Tit era, Slăvita caracudă La Trei-Sfetite conăcea, Lipsită de-orice trudă. Sărmana Caracudă-acum Cu traista calicește-n drum. O! jerum, jerum, jerum, O! quae mutatio rerum! Porunca de surghiun ș-aman Samson nu vra s-asculte, Dar iată vine Petrovan Din Bolgrad cu insulte; Și lui Samson i-a zis: sictir
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vaca. Marea creație ține de revelații divine ori de alte conjuncturi cosmice. Arta autentică își găsește întotdeauna piața de desfacere. Dar nu neapărat în același secol. Longevitatea operei de artă este hotărâtă de cromozomii talentului. Dar și de cei ai trudei. Singură creația ar mai putea înțepeni clepsidrele. Sfinții pictați de Nicolae Grigorescu par hrăniți cu fripturi în sânge, nu cu ambrozie. Arta este a celor neechipați pentru certitudini. În capodopere vibrează și aerul dintre personaje. Arta și iubirea au aceeași
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
care îl treceau încet, cu teamă, să nu facă balans. Oamenii sunt la fel, aparent liniștiți, dar iuți la treabă, la muncile câmpului și probabil la mânie. Este un sat obișnuit din Ardeal, unde crumpenele se fac, însă cu multa trudă ca de fapt toate roadele câmpului. Se însămânțează grâu să-și facă tot omul o pită în casă, ovăz pentru caii care erau la mare preț, cucuruz sau păpușoi pentru hrana animalelor, însă și pentru mămăliga, ce se fierbea vârtoasă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
el va stăpîni peste tine." 17. Omului i-a zis: Fiindcă ai ascultat de glasul nevestei tale, și ai mîncat din pomul despre care îți poruncisem: "Să nu mănînci deloc din el", blestemat este acum pămîntul din pricina ta. Cu multă trudă să-ți scoți hrana din el în toate zilele vieții tale; 18. spini și pălămidă să-ți dea, și să mănînci iarba de pe cîmp. 19. În sudoarea feței tale să-ți mănînci pîinea, pînă te vei întoarce în pămînt, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
nouă sute șaizeci și nouă de ani; apoi a murit. 28. La vîrsta de o sută optzeci și doi de ani, Lameh a născut un fiu. 29. El i-a pus numele Noe, zicînd: "Acesta ne va mîngîia pentru osteneala și truda mîinilor noastre, care vin din acest pămînt, pe care l-a blestemat Domnul." 30. După nașterea lui Noe, Lameh a mai trăit cinci sute nouăzeci și cinci de ani; și a născut fii și fiice. 31. Toate zilele lui Lameh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
propria familie, pâinea a continuat să fie un bun prețuit și respectat. De aceea risipa, disprețul față de pâine, întâlnite la fiecare pas, îmi provoacă un sentiment de mâhnire și de revoltă. Numai cine nu a muncit și nu știe câtă trudă și transpirație sunt încorporate în fiecare fărâmă de pâine poate să o arunce în pubelele pentru gunoi sau, pur și simplu, pe stradă. Cei care săvârșesc asemenea fapte reprobabile, disprețuiesc o componentă vitală a existenței noastre, disprețuiesc o lume, lumea
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
dori să se înțeleagă că voința este factorul esențial în evitarea și debarasarea de un anumit viciu. Persoanele lipsite de voință cedează ușor falselor plăceri ale viciului periclitându-și sănătatea, sau, în unele cazuri, viața, irosindu-și banii câștigați cu trudă. Un fapt, la care am fost martor, m-a uimit și indignat. O tânără mamă a venit la chioșcul din fața blocului în care locuia, de mână cu fetița de 3-4 ani și a dat, fără nici o ezitare 18.000 de
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
televiziune și în presă, în fața națiunii, cei mai străluciți cărturari români au fost umiliți de o persoană urcată mult mai sus decât îi este locul și folosită ca o rangă de metal rece pentru demolarea unor edificii culturale ridicate cu trudă și inteligență. Pentru că în acest moment nu există în România o putere capabilă 296 să se opună noului vandalism, echivalent al demolării bisericilor în epoca ceaușistă, singura soluție pentru stoparea nesăbuinței și cinismului actual de partid și de stat este
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
pomii dădeau rod de două ori în fiecare an. Munții trimiteau în văi ape tămăduitoare de boli și ape fierbinți în care se putea face baie liniștitoare, trupului obosit. Marea insulă atlantă își făcea viața mai bună storcîndu-și bucuriile din truda câtorva sute de mii de robi. Și cine putea ști ce-i va mai aduce acestei Atlantide viitorul... Gândurile lui Auta fură întrerupte de venirea Marelui Preot. Bătrânul se așeză în jilțul său obișnuit. Auta, la picioarele lui, după ce-i
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
secolul al XV-lea: Leipzig, Rostock, Louvain, Catania, Glasgow, Trier, Freiburg, Praga, Saragozza, Copenhaga, Tübingen, Uppsala. Înflorirea centrelor universitare răspundea unor schimbări pe care, mai departe, le adînceau chiar mediile universitare. Ducerea la capăt a studiilor a necesitat În totdeauna trudă și bani: cîștigurile sigure și prestigiul social reprezentau Însă o răsplată pe măsură. În lumea modernă, pare greu de imaginat o socie tate avansată din punct de vedere cultural care să nu aibă un sistem universitar. Și totuși, au existat
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
se regăsesc acum în utilizarea amenințării cu "moartea". Desigur că, pentru a fi fost cu adevărat explicit, Dumnezeu ar fi trebuit să utilizeze expresii denotative precum: dacă vei greși, vei fi alungat din rai, vei fi blestemat să muncești cu trudă pămîntul, pălămida îți va înțepa palmele etc. Ce relevanță ar fi avut pentru Adam utilizarea acestor avertismente, cîtă vreme el le ignora total manifestarea concretă, este greu de spus. La fel de greu, probabil, ca și înțelegerea semnificației ideii de moarte, a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
printre altele, și responsabilitatea faptelor Evei. Pentru Adam, consecințele blestemului vizează relația sa cu pămîntul, obiect al unei simbolice simbioze, căci: în locul minimului efort de a supraveghea grădina Edenului, lucrul pămîntului se va constitui pentru omul căzut într-o permanentă trudă, în urma căreia roadele vor fi adesea doar spini și pălămidă; simbolic, pămîntul va înșela așteptările omului, tot așa cum el le-a înșelat pe cele ale lui Dumnezeu; în locul plăcerii de a avea traiul fără de grijă asigurat, pîinea pe care o
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]