3,247 matches
-
observe într-o clipită că aveau picioarele - și nu numai picioarele - de lut. Prin urmare, la treizeci și patru de ani, deși înaltă (prea înaltă, își spunea Fran) și subțire, cu părul roșcovan ca un bănuț de aramă și cu ochi gri-verzui, tulburători, Francesca nu trecuse niciodată de pragul magic de șase luni și rămăsese, în chip hotărât, celibatară. Mama ei zicea că era din cauză că nu-și putea ține gura și că bărbaților nu le plac femeile deștepte. Moment în care Fran întâlnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
buzunar, de refugiul unei stații de autobuz din fața clădirii redacției, citind Lancet. Când o văzu pe Fran apărând în prag, zâmbi spășit și nespus de seducător. Uitase, își dădu seama brusc, cât de răvășitor arăta. Cu părul blond și ochii tulburători, îi aminti deodată de un alt Laurence: Laurence al Arabiei. — Francesca... Peter O’Toole însuși nu i-ar fi putut rosti numele cu mai multă emoție, chiar și după nouă halbe de Guinness și un sărut depus pe piatra de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
încordată, cu ochii ațintiți asupra ușii închise a lui Jack, își luă inima în dinți și bătu. Am rămas ultimii, anunță ea. Vii la una mică? O bere, vreau să spun, adăugă ea, flirtând. Stând în prag, cu fața ei tulburătoare în formă de inimă, cu ochii mari și frumusețea ei proaspătă, plină de speranță, Miriam îi aminti deodată, din nou, lui Jack de fosta sa soție, Carrie, așa cum arăta pe vremea când se îndrăgostiseră unul de celălalt. Știa că Miriam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
mai putea suporta starea de tensiune; deși îi spuseseră că s-ar putea să dureze trei săptămâni, trebuia să verifice dacă nu cumva aveau deja rezultatele. Furișându-se într-un loc cu mobilul, formă numărul laboratorului, conștientă de o idee tulburătoare. Până acum câteva săptămâni, fusese sută la sută sigură că își dorea ca tatăl să fie Laurence. Acum simțea o urmă aproape imperceptibilă de îndoială. Rezultatele nu erau încă trecute în computer, dar simțind nota de neliniște din glasul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ce i-a inspirat lui Urmuz «Emil Gayk»”. În continuare, este republicată demonstrativ o notă din Contimporanul, Anul V, No 71, 1926: „Foarte puțini știau că grefierul Demetrescu-Buzău (în articolul original numele e trecut greșit: Vasilescu-Buzău, n.n.) era originalul și tulburătorul Urmuz, autorul lui «Ismail și Turnavitu», revoluționar discret al literaturii românești și precursor ignorat al mișcării de avant-gardă, al prozei și poeziei în contrasens, al umorului nou, al liricei eliberate de logică și anecdotă din lumea întreagă (Urmuz-Dada-Suprarealismul, trei cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
viscol pentru orice aș fi avut nevoie. În a patra zi de boală, când m-am trezit dimineața, am găsit-o pe jos lângă patul meu. Ațipise cu capul rezemat pe mâna mea, istovită. Am fost încercat de un sentiment tulburător și am mângâiat-o pe ceafă. Atunci s-a trezit și s-a uitat la mine mirată. Am tras-o spre mine și i-am sărutat fruntea înghețată. Atunci mi-am dat seama, în cel mai simplu clip, c-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
distrugă. Ieșiră În aleea Buozzi. Era puțin trafic, Roma se trezește târziu. Camilla, care de obicei e tăcută, astăzi e atât de gălăgioasă. Veselia contagioasă a fetiței Îi alunga gustul grețos al unei nopți amare, chinuite de gânduri negre și tulburătoare. Trecură de chioșcul de ziare - Înăuntru vânzătoarea răsfoia curioasă Chi. Atente, se opriră la trecerea de pietoni, oglindindu-se În parbrizul unei mașini În trecere: o fetiță cu codițe, Într-un paltonaș albastru, și o femeie tânără cu o pelerină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
încercat să-i mângâie ființa fără vlagă cu raze slabe, parcă moleșite și ele de tristețea fetei, dorindu-și să-i ofere un îndemn, o încurajare, o urmă de speranță. Vântul șuiera și el pierdut printre florile decolorate și nuanțele tulburător de înfiorătoare ale nopții, iar valurile spumoase ale mării de cleștar nici nu se gândeau să scuipe globul cu plete de aur care strălucea mai devreme pe cerul din lumea copilei. Dar ea nici nu mai era acolo, sufletul ei
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
că n-avea nici soție, nici copii. Termină uitîndu-se la ea cu un zîmbet foarte blînd. - Te-am Întîlnit prea tîrziu... Marie Își aținti privirea În ochii aceia cenușii, ușor voalați, pe care el nu și-i Întoarse. Un sentiment tulburător, pe care nu-l putu defini, o făcu să tremure. Își adună pletele În mînă și rupse vraja clipei. - Pentru un irlandez, n-ai păstrat nici o urmă de accent... Ryan Începu iar să rîdă, Marie Îl amuza Într-adevăr. - Confidențe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
crab cu maioneză În farfurie? Scriitorul zîmbi ușor. - Nu tocmai. Și Îi povesti rapid episodul cu crabii care fuseseră cît pe ce s-o coste viața pe Marie. - Chiar dacă nu credem În preziceri, trebuie să recunoști că e aici ceva tulburător. Lucas se pregătea să răspundă cînd Îl zări pe Pierric: acesta se apropiase În tăcere și, strîngîndu-și grămada de cîrpe la piept, se proțăpise la cîțiva metri de ei, ațintindu-i cu ochii lui ușor bulbucați. Privirea ciudată a mutului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
lumină de la capătul tunelului, așa cum o descriu cei care au avut parte de o experiență În preajma morții, a near death experience. Fără doar și poate că murise, sau era pe cale să moară, dar totuși creierul Îi funcționa și Înregistra amănunte tulburătoare, cum ar fi bip-bip-ul regulat al unui sonar și frînturi de glasuri care se auzeau Înfundat zicînd: Totul e În ordine... O să-l puteți lua În curînd de aici... Idioții! Trebuia să le spună că nu murise Înainte să apuce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
În plus, se pare că se Îndrăgostise sincer de Marc. Era convinsă că are stofă de mare cineast, ceea ce, de altfel, era probabil adevărat. Lucrând În condițiile reportajului, cu un material de ecleraj ușor, deplasând câteva obiecte, el crea scene tulburătoare, În același timp realiste, calme și profund disperate, ce aminteau de stilul lui Edward Hopper. Marc plimba o privire indiferentă peste celebritățile cu care venea În contact, iar pe Bardot sau pe Sagan le filma cu tot atâta considerație ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
la „legea preriei”. Peste ani, Michel continua să-l considere tipul ideal al eroului kantian, acționând totdeauna „ca și cum ar fi fost, prin maximele sale, un membru legiuitor În regatul universal al scopurilor”. Unele episoade, ca Brățara de piele, cu personajul tulburător al bătrânei căpetenii cheyenne care cerceta stelele, depășeau astfel cadrul cam strâmt al povestirii de aventuri, cufundându-se Într-un climat exclusiv poetic și moral. Televiziunea Îl interesa mai puțin. Urmărea totuși, cu inima strânsă, emisiunea săptămânală Viața animalelor. Gazelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
cunoștea, care nici el n-o cunoștea, dar Împreună cu care Își va trăi viața. Ea va Încerca să-l facă fericit, iar el va Încerca, de asemeni, s-o facă fericită; dar nu știa nimic precis despre el; era destul de tulburător. Într-o scrisoare către Journal de Mickey, o cititoare de vârsta ei Împărtășea aceeași tulburare. Răspunsul se voia liniștitor și se Încheia cu aceste cuvinte: „Nu-ți face griji, micuță Coralie, vei ști să-l recunoști.” Au Început să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
nu anunța Încă șocul dureros al frumuseții fetei, iar mama ei Începu să se teamă. De la tată, de la ramura olandeză a familiei, Annabelle moștenea desigur ochii mari, albaștri, și părul blond, bogat; dar numai o Întâmplare morfogenetică rară putuse zămisli tulburătoarea puritate a chipului ei. Fără frumusețe, tânăra fată este nefericită, căci pierde orice șansă de a fi iubită. Nimeni, la drept vorbind, n-o ia peste picior, nici n-o tratează cu cruzime; dar este ca și transparentă, nici o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mai rău, mă aștepta tot ce era mai rău. Ar fi trebuit să fiu fericit; nu aveam decât douăzeci și opt de ani, dar mă simțeam deja mort. Victor s-a născut În decembrie; Îmi amintesc botezul lui la biserica Saint-Michel, era tulburător. „Cei botezați devin cărămizi vii pentru Înălțarea unui edificiu spiritual, pentru un sfânt sacerdoțiu”, a spus preotul. Victor era roșu și zbârcit În scutecele de dantelă albă. Era un botez colectiv, ca În Biserica primitivă, erau vreo zece familii. „Botezul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Spink. Nu rezist să n-o ridic și să nu mă uit la pozele familiare. Uite și scările pe care le-am urcat zi de zi a vieții mele, vreme de șapte ani. Uite-l pe Guy, care arată la fel de tulburător de chipeș ca întotdeauna. Uite-o și pe fata aia Sarah de la departamentul de Litigii, care aștepta și ea să fie făcută partener. Habar n-am dacă or fi facut-o. — Ce faci ? Melissa a intrat în bucătărie fără s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Nu eram acolo când s-a întâmplat. — Cine crezi că a fost? Învățasem deja că n-avea nici un rost să mă învârt în jurul cozii cu Hazel. Ea nici măcar nu clipi. Nu știu. Dar aș vrea să se termine. E foarte tulburător. Fața ei palidă rămase foarte calmă în timp ce vorbea. Și cum e cu Philip Cantley? am întrebat. Crezi că s-a sinucis? Sau că a omorât-o pe Shirley Lowell? Hazel rămase cu privirea ațintită ferm în ochii mei. Da, cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
am ținut, cu mare plăcere, cont. Am început să urăsc romanul acesta și mi-e frică. Sunt bolnav. Mi-e groază. Mihail Bulgakov - Maestrul și Margareta Partea întâi Un scriitor, ploaia și caruselul gândurilor Ploua. Mocănește. O ploaie insistentă, obsedantă, tulburătoare, din aceea care se infiltrează până în creier, îți lasă mintea murată și induce frisoane. Nici nu mai știa de câte zile ploua, se plictisise să asculte buletinul meteo și se mulțumea să tragă din când în când draperia pentru a
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
de unde știi că este vorba despre ore, domnule? -, însă respectiva stare nu era indusă de cantitatea de alcool îngurgitată până atunci. Era convins de asta. Se așeză în balansoarul pe care îl cumpărase cu ani în urmă - un verde închis, tulburător - și lăsă privirea să alunece prin curtea lovită de stropii mari. În timp ce se legăna, lua câte o gură din pahar, apoi înghițea lichidul și vedea cum coboară de-a lungul gâtului pentru a exploda - da, acesta era termenul cel mai
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
nu încerci niciodată să răspunzi singur la ele? Aruncă ziarul în ploaie, iar fotografia detectivului ucis dispăru, înecată. Privi câteva minute foile umezite, lovite de picăturile mari de ploaie. Îi veni să plângă... 3 Ploua. Mocănește. O ploaie insistentă, obsedantă, tulburătoare, din aceea care se infiltrează până în creier, îți lasă mintea murată și induce frisoane. Nici nu mai știa de câte zile ploua, se plictisise să asculte buletinul meteo și se mulțumea să tragă din când în când draperia pentru a
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
pe care au dat-o în calitate de creaturi suprimate de ura și de răutatea umană. Această mărturie se transformă în rugăciune: „Până când, Doamne?” (Ap 6,10) și are capacitatea de a schimba evenimentele. În al șaselea sigiliu sunt prezentate evenimentele cosmice tulburătoare: cutremurul, întunecarea soarelui, luna asemenea sângelui, căderea stelelor, închiderea cerului asemenea unui sul, clătinarea munților și a insulelor. Aceste imagini apocaliptice vorbesc despre intervenția puternică și suverană a lui Dumnezeu în istorie (Os 10,8). Al șaptelea sigiliu atestă liniștea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
am mare lucru de dăruit, în afară de dragostea mea, pe care timpul n-o va sterge!” si-l îmbrățisa cu ochii în lacrimi, întizându-i buzele ei de trandafir. Oare, la al câtelea pahar erau... le pierduse socoteala. Era târziu... ”Prietenul” trasmitea, tulburătoarea piesă muzicală, ”Te așteaptă un om ”. Te-așteaptă un om, un suflet curat, Ai spus că-l iubești și-ai să vii, dar l-ai uitat Dintr-un simplu joc, inima lui s-a aprins, Credeai că stinge la loc
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
adresă mulțimii de credincioși. Apoi, preoții, dascălii și mulțimea de credincioși, într-un glas, au înălțat. ”Hristos a înviat din morți, cu moartea pre moarte călcând, si celor din mormânturi viață dăruindu-le..!” Cânta mulțimea în cor cu preoții. era tulburător pentru sufletul omenesc. In același timp, dangătul clopotelor, cu dangăt de biruință, dădea de știre lumii întregi, învierea Domnului. Iisus Hristos a înviat, fiindcă la flacăra învățăturilor Lui se topiră din sufletul nostru toate simțămintele pătimașe, care îl fac pe
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
tinerețe legionară”. Fiecare vers și slovă sunt Înălțătoare, de neuitat, Însă pe mine m-au impresionat cel mai puternic aceste două perechi lexicale din refren: „Garda Căpitanul” și „Țara Căpitanul”. Tot atunci, În 1940, primul care mi-a răspuns la tulburătoarea interogație „Cine-i Căpitanul?” a fost regretatul meu tată. Părintele meu nu dobândise prea multe cunoștințe În istorie, nici În politică, dar știa destule lucruri ca să-mi astâmpere curiozitatea de copil. Însă cel ce avea să mă lumineze deplin asupra
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]