5,157 matches
-
renunțare sărutând frunze. Lacrimi de cer pe aripi de cocori... e timpul plecărilor. O zare tristă mă învăluie în privirea ei laptoasă, aleea e acoperită de frunze iar pașii mei le strivesc ca pe niște doruri ce le vroiam demult uitate... Mă-ntreb de câte ori mi-au numărat trecerile, copacii ce veghează aleea? De câte ori mi-au numărat venirile și plecările într-un vis fără viitor de care mă agățam cu disperarea unui dependent? Mă întreb de ce am lăsat viața să treacă pe lângă
ZIUA ÎN CARE VOI ÎNVĂȚA SĂ TAC de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381856_a_383185]
-
în turnul unei biserici) poziție ce-i permite panoramarea peisajului, asistă la o descindere in istorie, pe fondul unor culori halucinante folosite în „pictura” sa. Mai exemplific poezia Cu voi , deși este greu să mă opresc: „Mai bine singuratic și uitat, / Pierdut să te retragi nepăsător, / În țara asta plină de umor, / Mai bine singuratic și uitat. // - O, genii întristate care mor / În cerc barbar și fără sentiment,- / Prin asta ești celebră-n Orient, / O, țară tristă, plină de umor...” Singurătatea
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
pe fondul unor culori halucinante folosite în „pictura” sa. Mai exemplific poezia Cu voi , deși este greu să mă opresc: „Mai bine singuratic și uitat, / Pierdut să te retragi nepăsător, / În țara asta plină de umor, / Mai bine singuratic și uitat. // - O, genii întristate care mor / În cerc barbar și fără sentiment,- / Prin asta ești celebră-n Orient, / O, țară tristă, plină de umor...” Singurătatea poetului este undeva dusă până la limita posibilului, încercând să se salveze prin sarcasm, despre care scriitorul
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
într-un proiect de voluntariat, români pasionați de ideea de a face ceva pentru diaspora, declarând că se bazează pe conceptele-cheie: „interacțiune, solidaritate, utilitate, dialog, autenticitate, comuniune și tradiție mobilă”. Cu adevărat, tradițiile, obiceiurile - tezaur al sufletului românesc - nu trebuie uitate, căci „cine uită, nu merită” - spunea Nicolae Iorga -, ci păstrate și făcute cunoscute noilor generații de români, dar și celor din afară, interesați de frumoasele noastre obiceiuri, de cultura noastră în general, de gândirea românească care nu este de neglijat
RADIO PRODIASPORA – ŞAPTE ANI DE EXISTENŢĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381919_a_383248]
-
-a dimineții, zărești doar ceața și absența vieții. Iarbă, ghimpi și mărăcini, singurele care îmbrățișează aceste ruini. Printre șiruri lungi de cruci, cu un suspin adânc te duci, rătăcești în ritm necontenit, știai drumul spre cel odihnit. Pe o cruce uitată, prăbușită, strălucește amintirea spălăcită, aici odihnește o urmă de vietate, care-și ispășește a sale păcate. Spui o rugăciune și pui o lumânare, te întrebi, dacă aude cuvintele tale?.. Ceața se dezleagă în a ta privire, vezi doar câțiva pași
CÂȚIVA PAȘI RĂMAȘI DIN FERICIRE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382044_a_383373]
-
copii trăiesc această traumă condamnabilă oriunde: răpirea de minori. Din nefericire, încă sunt erori legislative grave în ceea ce privește protecția copiilor, cu referire la condițiile scoaterii din țară a minorilor și a stabilirii domiciliului lor în alt stat. Cu privire la acest aspect, nu uitați, dragi cititori, „Deplasarea copiilor în țară și în străinătate se realizează cu înștiințarea și cu acordul ambilor părinți; orice neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acestui acord se soluționează de către instanța judecătorească.” (Legea 272/2004 privind protecția drepturilor copilului, art. 18
REVISTE – IMPACT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380225_a_381554]
-
stand lucrurile, trebuie să realizăm faptul că ispitele și necazurile noastre pot face rugăciunea noastră tot mai curată și mai simțită, spălând-o cu lacrimi. Iar atunci când ne rugăm cu stăruință, nu se poate ca Iisus Hristos să ne lase uitați și întristați, să ne priveze de mângâierea și ușurarea Sa cea blândă. El „Cel ce șterge lacrima de pe obrazul tuturor”, Cel ce șterge suferințele lumii, nu va întârzia la infinit să ne caute. S-ar putea să întârzie, pentru că are
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
se cuibăresc sub un cer tot mai mic Și-ntr-un plic, cuvinte ce nu-și doresc tăcerea. Deși luni de zile-au trecut De când, în secret, am rupt logodna mea cu marea, Cărarea iar mă cheamă să-nvăț pașii uitați... Știați de-atâta vreme cum merg prin umbre dese Culese cu-ndârjire, în șoaptă, la amurg! Dar încă știu cum curg sub pleoape și fericiri și vise Și interzise zboruri ce nu-și doresc căderea. Deși pe alte-alei, parcă-mpietrit
ÎNCĂ NU AM UITAT... de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380504_a_381833]
-
Acasă > Stihuri > Imaginație > ÎN PRAG DE TOAMNĂ Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1747 din 13 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului În prag de toamnă unei poete În prag de toamnă se îmbracă cerul Cu irizări, din visele uitate Culorile vor întregi misterul Trăirilor, prin chip, nevinovate Cad frunzele pe lezpezi de tăcere Și-n drumul lor recheamă infinitul Rămân apoi de stana, fără vrere, Cănd “amintirea”-și caută iubitul Ades sub razele ce își măsoară Trecutul, calculat în
ÎN PRAG DE TOAMNĂ de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380620_a_381949]
-
un copil o floare povârnișuri și pietre un ochi lunecos - ca o tremurare de ape - un cântec săltând pe aproape... În adierea toamnei două mâini fluturând o batistă în vale, o pasăre cu aripa frântă un trandafir rătăcit o potcoavă uitată și-un legământ pângărit... În lumina toamnei dragoste și vânt un cerșetor o bucată de pâine uscată și-un hohot de râs ... Citește mai mult În lumina toamneiun copilo floare povârnișuri și pietreun ochi lunecos- ca o tremurare de ape
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
Autorului autor : Lili Negulescu Terasă dragă amintirii mele, Unde-a plecat iubitul ce-ți varsă lumina? Ești astăzi, văd, de lipsa lui străină Și trebuie să plâng cu lacrimi grele. N-ai nici un farmec astfel vai de ele, Cu flori uitate singure-n grădină... Căci ziua-și pierde astrul de lumină, Iar noaptea, fără el, nu are stele. Îl văd în amintire cum, pe seară, Faptura-i blândă lumină pridvorul Și când pe scara-și odihnea piciorul Simțeam din nou a
STING LAMPA AMINTIRII! de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379456_a_380785]
-
asculta chemarea simfoniei de albastru fulger le-ar fi depărtarea ziditori de alabastru templu de ecumenie transformat în cal măiastru inorogulului solie . Îngerul din cer sihastru drum deschide pe câmpia florilor însângerate unde-i dor de veșnicia mirului din lumi uitate. Referință Bibliografică: Simfonie de albastru / Marioara Vișan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2340, Anul VII, 28 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marioara Vișan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SIMFONIE DE ALBASTRU de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379491_a_380820]
-
mai 2017 Toate Articolele Autorului La umbra ta, m-aplec, pădure, Cu osteneala zilelor cu brumă; M-apasă vântul, ploaia mă-ncovoaie, La geamul vieții, ciorile, îmi scurmă. Nu mai sunt copilița alintată, Nici ramu-nmiresmat de Primăvară; Sunt plânsul frunzei, lacrima uitată A unui drum ce duce către seară. Pe fruntea rece, mi se-așează Toamna, Cu norii coborâți peste pământ; Mă doare-nsingurarea și regretul, Mă doare orice vorbă, orice gând. Aud cum vântu-mi șuieră din spate; E ceas târziu, o noapte
ZBUCIUM de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379492_a_380821]
-
2016. autor : Lili Negulescu Terasă dragă amintirii mele, Unde-a plecat iubitul ce-ți varsă lumina? Ești astăzi, văd, de lipsa lui străină Și trebuie să plâng cu lacrimi grele. N-ai nici un farmec astfel vai de ele, Cu flori uitate singure-n grădină... Căci ziua-și pierde astrul de lumină, Iar noaptea, fără el, nu are stele. Îl văd în amintire cum, pe seară, Faptura-i blândă lumină pridvorul Si cand pe scara-și odihnea piciorul Simțeam din nou a
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
Citește mai mult autor : Lili NegulescuTerasă dragă amintirii mele,Unde-a plecat iubitul ce-ți varsă lumina?Ești astăzi, văd, de lipsa lui strainăși trebuie să plâng cu lacrimi grele.N-ai nici un farmec astfel vai de ele,Cu flori uitate singure-n grădină...Căci ziua-și pierde astrul de lumină,Iar noaptea, fără el, nu are stele.Îl văd în amintire cum, pe seară,Faptura-i blândă lumină pridvorulși când pe scara-și odihnea piciorulSimțeam din nou a vietii primăvară
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
miei, Lotuși de vis, în cui de tristețe, Pe colțuri de stele îi spânzură zei. Chipuri de vânt pândesc suspinând, Poem ne-ntâmplat scâncește-n gutui, Ploi de-arabescuri în foșnet de gând Mosc risipește în ochii căprui. În mine uitat, în tine pierdută, Vâltoare de brumă-n amestec de tei, Trestii de jar, în prăpăstii de iută, Ecou prin vitralii de albi porumbei. Tumult și risipă, neliniști de veghe, ... Citește mai mult Ne-mbracă în dor cămașa de frunzeîn toamna
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
de miei,Lotuși de vis, în cui de tristețe,Pe colțuri de stele îi spânzură zei.Chipuri de vânt pândesc suspinând,Poem ne-ntâmplat scâncește-n gutui,Ploi de-arabescuri în foșnet de gândMosc risipește în ochii căprui.În mine uitat, în tine pierdută,Vâltoare de brumă-n amestec de tei,Trestii de jar, în prăpăstii de iută,Ecou prin vitralii de albi porumbei.Tumult și risipă, neliniști de veghe,... IX. PE MII DE HĂRȚI, de Ines Vanda Popa , publicat în
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
în suflete și în simțire românească tot basarabenii mai nutresc speranța ultimei împliniri. Toți care au fugit din calea urgiei năvălirii muscalilor și-au luat cu ei gândul de întoarcere Acasă: „De te voi uita Basarabie, spune același mare Ierarh, uitată să fie dreapta mea. Așa au cântat și mai cântă basarabenii aflați în refugii. Așa vor fi suspinat cei deportați în Siberia. Așa trebuie să plângem și noi peste amintirea celor deportați: <> Sute de mii au fost martirizați prin foame
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
unii și alții, oriunde, nici dorul doinit nu mai pot să-l ascult În piatră seacă ni s-o stinge neamul, ... Citește mai mult Eu sunt din țara lui Nimănui,pe vremuri, se numea România,acum, umilă, se-închină oricuiși-a uitat, demult, omeniaEu sunt din țara Dorului dorși-n țara asta, a mea și a ta,se trăiește greu, se moare ușorcă ne-a părăsit pe toți Măria Saîn țara mea pierit-a Miorițași pe la colțuri artiștii cerșesc,Dochia, bătrâna, și-a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > ACASĂ... Autor: Nicolae Stancu Publicat în: Ediția nr. 1706 din 02 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Goneam pe-asfaltul umed spre amintiri uitate Și retrăiam alături crâmpeie de demult. Tu, povestea-i de oameni, de locuri și de fapte. Imensă e plăcerea când stau să te-ascult. Sorbind nemărginirea, privirea ta avidă, Căta în depărtare pe strămoșeasca glie, Un petic de uitare, o
ACASĂ... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381067_a_382396]
-
două cucuvele,Ce voia a prinde-n gheare, pe celebrul Mickey Mouse,Care după promenadă, luase-o clipă de repaos.... X. ACASĂ..., de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1706 din 02 septembrie 2015. Goneam pe-asfaltul umed spre amintiri uitate Și retrăiam alături crâmpeie de demult. Tu, povestea-i de oameni, de locuri și de fapte. Imensă e plăcerea când stau să te-ascult. Sorbind nemărginirea, privirea ta avidă, Căta în depărtare pe strămoșeasca glie, Un petic de uitare, o
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
ascunse sunt de tine ideile grăirii parabole de clare neînțelese sorți destine de avânturi cu aripe de îngeri te poartă printre zile ca în banale hărți traiectul tău de ființă eliptică planetă nu e să zaci în carne ca în uitate părți să te ridici prin lacrimi genunchii ne.muririi și să clădești în sine arhitecturi de nopți Cămașa vieții peste tine e adumbrită sfântă din Cel ce reclădește lumina din porunci e noima ce-o să fie în fiece ființă ca
POEM HIERATIC LVII-MIRESME DE ARH.IDEI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381232_a_382561]
-
de timp, trăiri, departe de cele patru zări și anotimpuri, călătorii imaginare, pe faleze inundate de fericire, alături de tine și soare, de tine și... umbre, ploi, frig și ninsori, amintiri coborâte, pe scări ale timpului, asortate vesmintelor colorate de primăverile uitate, surâs ce-aduce sărut, mângâiat de vânt, palme coborâte, pește forme, energie, la limita universului iubirii, pleoape închise, supunându-se clipelor, în șoaptele buzelor fierbinți, iluzia unei nopți prelungite, într-un alt neștiut spațiu, compoziție clasică, portativul perfect al dragostei
ILUZIA UNEI DEZILUZII de COSTI POP în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381341_a_382670]
-
Acasa > Poezie > Imagini > DULCE TÂRG AL IEȘILOR Autor: Steluța Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1926 din 09 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului DULCE TÂRG AL IEȘILOR Îți amintești crâșma din Sărărie Pe o străduță dintr-un Iași uitat, Cu mese-afară-n toamna timpurie, C-o tihnă și-o tăcere din alt veac? Alături sta o casă boierească, Cu geamlâc roșu de-atâtea mușcate, Cu tufănele gata să-nflorească, Cu pomi bătrâni în grădina din spate. Și-n pustia livadă
DULCE TÂRG AL IEȘILOR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381381_a_382710]
-
coroana prunul, În bulgări aurii și amărui Gutuile își rotunjeau parfumul. Prin gardul răsucit în fier forjat Torceau pisicile lungite-n soare, Într-o tăcere de sfârșit de veac, De blândă și cromatică visare. Eram în alte vremi, de mult uitate Păstrate-n acest colț de Iași bătrân; Parc-așteptam birjarii să se-arate Grăbind trăsurile pe caldarâm. Până la noi se auzea pianul Picurând fin picuri de menuet: Se delecta cântând Mihai Codreanu De peste drum, de la vila ,,Sonet’’ La masa de
DULCE TÂRG AL IEȘILOR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381381_a_382710]