KorAP: Find »[drukola/base=umiditate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...82 83 84 ...332 >

8,280 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

un mucegai pufos, albicios sau gălbui, mucegai ce se poate confunda chiar cu miceliul ciupercii de cultură, căruia îi dă sterilitate. În perioada de sporulare a patogenului, țesuturile capătă o culoare verde-cenușie ca și cocleala. Transmitere-răspândire. Lipsa de aerație și umiditatea excesivă a substratului sunt condiții favorabile instalării și extinderii atacului. Transmiterea sporilor este realizată de curenții de aer și de apa din substrat. Prevenire și combatere. Tratamentele preventive prevăzute pentru putregaiul moale sunt eficace și pentru acest patogen. 8.10

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
4-8) miceliul ia un aspect granulat, capătă culoarea brună, apoi brună roșiatică. Schimbarea culorii petelor din alb în brun, începe din zona centrală a miceliului, în timp ce la Monilia fimicola brunificarea începe de la marginea coloniilor. Transmitere-răspândire. Patogenul apare în condiții de umiditate mare, lipsa aerației și pH alcalin peste 8. Insectele din substrat transportă fragmentele miceliene. Prevenire și combatere. Măsurile prevăzute pentru putregaiul moale sunt eficiente și în acest caz, în plus se impune corectarea pH-ului. 8.10.10. Trufele Pseudobalsamia

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
apar pete negricioase cu aspect umed și picături de lichid bacterian. Fructele se zbârcesc, se înnegresc, cad jos în luna mai sau, rămân mici și atârnă de ramuri chiar și în timpul iernii. Transmitere-răspândire. Factorii climatici care favorizează evoluția bolii sunt, umiditatea și temperatura ridicată. Boala se manifestă puternic în primăvară (mai-iunie) și spre toamnă (septembrie-octombrie), în timp ce în lunile secetoase de vară, evoluția acesteia stagnează. Diferitele răniri mecanice făcute în timpul tăierilor la pomi, cât și atacul unor insecte ca, păduchele lânos sau

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Mutru, Parmain d’or. Ca mijlociu rezistente se manifestă: James Grieve, Goldenspur, Golden delicious, Lord Lambourn, iar ca rezistente s au dovedit: Idared, Ceres, Maunsen etc. Transmitere răspândire. Acest patogen de sol atacă plantele de pe terenurii grele, cu exces de umiditate, pomii care sunt răniți de grindină, de insecte sau prin unele lucrări tehnologice din livezi. Perioada de evoluție activă este mai-septembrie, iar cea de hibernare în restul timpului. În timpul iernii, ciuperca rezistă în țesuturile atacate ca miceliu, sau ca spori

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ca spori de rezistență. Prevenire și combatere La înființarea plantațiilor noi, trebuie să se țină seama de rezistența sau sensibilitatea la fitoftorioză a portaltoilor și a soiurilor; trebuie să se evite plantarea pomilor pe terenuri grele și cu exces de umiditate. Eliminarea din marcotiere, pepiniere și livezile nou înființate a materialului infestat, trebuie să fie o preocupare constantă a pomicultorilor. Trebuie de asemenea, să se evite rănirea coletului prin măsuri tehnologice și să se combată dăunătorii ce dezvoltă larve în sol

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de vegetație. Ei pot germina pe țesuturile vii ale plantei, folosind apa rezultată din transpirație, cu condiția ca temperatura mediului să fie cuprinsă între 10-20șC. Deși boala poate evolua și pe timp de secetă, temperatura ridicată (18-20șC), însoțită de o umiditate a aerului cuprinsă între 80-100 % face ca atacul să ia un caracter foarte grav, în special la soiurile sensibile. În unii ani, miceliul și organele sporifere sunt parazitate de ciuperca Ampelomyces quisqualis De Bary, care micșorează intensitatea bolii, așa cum s-

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în muguri vegetativi și de rod, pot ierna și în primăvara următoare vor produce de asemenea infecții timpurii. Sporii din fructificațiile de rezistență, ajung la maturitate în primăvară, însă eliminarea lor are loc, începând din luna martie până în mai-iunie, în funcție de umiditate și temperatură. Ploile de primăvară umectează aceste fructificații aflate în frunzele căzute pe teren și sporii ies începând de la temperatura de 5șC. Cele mai puternice infecții primăvara sunt produse de către acești spori. După L. Mills și N. Laplante (1951), infecția

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
conțin în interior spori. Eliminarea acestora are loc primăvara pe timp foarte umed (în prezența apei de ploaie), la temperaturi ce sunt cuprinse între 2-35șC. Pentru ca sporii să germineze și să producă infecții pe diferite organe ale plantei gazdă, în afară de umiditatea accentuată, mai este nevoie de o temperatură cuprinsă între 6-26șC, optima fiind de 20șC (Gh. Lefter și M. Minoiu, 1990). Ciuperca mai poate ierna și sub formă de miceliu în scoarța pomilor sau ca miceliu de rezistență în solzii mugurilor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în scoartă poate forma și fructificații de rezistență. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea ciupercii are loc prin fructificațiile din scoarța uscată și prin miceliul din ramurile parțial uscate. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile medii de 1520șC, favorizează eliminarea sporilor și infecțiile ce au loc pe frunze și ramuri. Pătrunderea filamentelor de infecție în scoarța ramurilor este ușurată de rănile provocate de grindină, atacuri de insecte și din alte

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
delicious. Se apreciază că acestă ciupercă este un parazit de "rană" sau de "debilitare" atacul manifestându-se numai pe ramurile debilitate, atacate de insecte, rapăn, ger etc. Prevenire și combatere. Amplasarea livezilor se va face pe terenuri fără exces de umiditate și se vor evita văile cu curenți reci ce predispun pomii la atac. Se recomandă măsuri de igienă culturală în livezi, curățirea pomilor de uscături și tăierea ramurilor canceroase. Suprafața de secțiune a ramurilor tăiate, cât și rănile provocate se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
vegetației de spori, iar transmiterea de la un an la altul se face prin miceliul de rezistență din scoarță, ce va forma fructificații de rezistență cu spori. Prevenire și combatere. Amplasarea livezilor trebuie să se facă pe terenuri fără exces de umiditate. Efectuarea de tratamente chimice în repausul vegetativ prin îmbăierea trunchiului și a ramurilor de schelet este obligatorie. Igiena culturilor prin tăierea și arderea ramurilor atacate, limitează atacul. În perioada de vegetație tratamentele aplicate pentru celelalte ciuperci, asociate cu măsurile de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
90 z.); Konker-0,125 % (t.p 21 z.). O atenție deosebită se acordă recoltării și manipulării fructelor, pentru a se evita rănirile mecanice, precum și pregătirii și dezinfectării silozurilor de fructe, menținerii unei temperaturi cât mai apropiate de 1-3șC și a umidității între 80-90 %. După depozitare, fructele pot fi stropite cu Magnate 50 ECNA0,09 %, pentru a stopa evoluția ciupercii în depozite. 9.1.20. Pătarea albă a frunzelor de păr sau septorioza Mycosphaerella sentina Septorioza părului este o boală răspândită și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și diferențierea celulelor, cu apariția de vase conducătoare; 4) perioada îmbătrânirii și brunificării tumorilor. Apariția și creșterea tumorilor este dependentă și de alți factori ca specia, gazda, vârsta plantei și condițiile climatice. Temperatura optimă pentru bacterie este de 22-30șC, iar umiditatea de 80 %, lumina în general având un efect inhibitor. Boala poate fi favorizată de solurile umede și compacte, de excesul îngrășămintelor azotate, precum și de grindină, atacul unor nematozi, efectul gerului etc. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire sunt singurele care

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
timpul, se brunifică și putrezesc. Transmitere-răspândire. Din germinarea sporilor ce se formează pe frunze rezultă un miceliu care iernează în scoarța ramurilor sau sub solzii mugurilor. Infecțiile cu acest miceliu se fac în primăvară, în momentul dezmuguririi, în condiții de umiditate ridicată și temperaturi mai scăzute (7 20șC). Prevenire și combatere. Piersicii vor fi stropiți în timpul repausului vegetativ cu sulfat de cupru 2 % . În timpul primăverii, după crăparea mugurilor, se pot face stropiri cu produse din grupele: Gr.C: Dithane 75 WG-0

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
brunifică, crapă și încep să putrezească. Transmitere-răspândire. Iernarea parazitului are loc sub formă de miceliu în muguri sau sub formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), din care apar sporii ce produc infecții în primăvară. Temperaturile peste 10șC cu optimum 20șC, umiditatea relativă a aerului ridicată și îngrășămintele cu azot în exces favorizează evoluția bolii, înregistrându-se pagube considerabile ce se răsfrâng și asupra producției din anul următor. După Al. Alexandri și I. Filip (1977), în condițiile de la Murfatlar, următoarele soiuri și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
173). Pe frunzele căzute, începând din toamnă, apar peritecii (fructificații de rezistență prevăzute cu un gât lung, ce conțin în interior spori ce ajung la maturitate în primăvara următoare, producând infecții pe frunze. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în frunzele căzute și umiditatea atmosferică ridicată din primăvară ajută la maturarea și eliminarea sporilor ce determină infecțiile puternice pe frunzele ce cireș. Prevenire și combatere. Se recomandă aplicarea măsurilor de igienă culturală și combaterea chimică, prin tratamente cu zeamă bordoleză 1 %, Mancozeb 80-0,2

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
lichidul cu bacterii ce se găsește pe partea inferioară a frunzelor sau pe scoarța ramurilor. Bacteriile pătrund în frunze prin stomate (deschideri naturale) sau prin diferite rupturi mecanice ce le prezintă scoarța ramurilor; infecțiile sunt favorizate de temperaturi coborâte și umiditate ridicată, condiții ce se realizează primăvara și toamna. Viermii de mătase nu pot fi hrăniți cu frunze de dud parazitate și nici cu cele tratate. Bacteriile iernează în scoarța ramurilor infectate sau pe sol, în frunzele căzute. Prevenire și combatere

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
fructe este asemănător cu cel de pe lăstari. Fructele tinere se înnegresc și se zbârcesc; fructele mai evoluate prezintă pete pâsloase albicioase, apoi cenușii-brunii, în dreptul cărora țesuturile se necrozează și întreg fructul este cuprins de un putregai uscat sau umed (în funcție de umiditatea atmosferică). În timpul verii (iulie-august), pâslele miceliene albicioase și capătă o colorație, o nuanță, cenușie brunie, datorită formării unui număr mare de fructificații de rezistență (cleistotecii) cu spori (fig. 180). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc prin miceliul de rezistență localizat în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cenușie brunie, datorită formării unui număr mare de fructificații de rezistență (cleistotecii) cu spori (fig. 180). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc prin miceliul de rezistență localizat în lăstari și muguri sau prin cleistotecii. Boala este mult favorizată de excesul de umiditate și de prezența sporilor duși de către vânt. Prevenire și combatere. În plantații se recomandă tăierea lăstarilor atacați și arderea lor, precum și îngroparea frunzelor atacate sub brazdă, prin arături adânci. Se vor cultiva numai soiuri rezistente, între care amintim: Kantata, Black

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
luând un aspect uscat (stadiul de arsuri pe frunze). Pe partea inferioară a frunzei în dreptul acestor pete galbene-untdelemnii, se constată prezența unui puf albicios, alcătuit din miceliul și sporii ciupercii. În funcție de condițiile climatice (temperatură ridicată în jur de 20-22șC și umiditate accentuată), ce determină o evoluție rapidă, faza de "pete untdelemnii" nu mai apare, iar frunzele nu mai prezintă pe fața inferioară acel puf albicios, caracteristic. La soiurile cu struguri roșii sau negri, petele de mană sunt înconjurate de un inel

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și cad cu ușurință. Acest aspect parazitar întâlnit pe bobițele mai dezvoltate, care ating aproximativ 2/3 din dimensiunea lor normală, poartă numele "putregai brun" . Formarea miceliului și a sporilor are loc într-un timp relativ scurt (6-10 ore), dacă umiditatea atmosferică este ridicată (95-100 %) și temperatura este cuprinsă între 18-24șC. Către toamnă, în frunzele mozaicate, ciuperca formează organele de rezistență și de iernare. Aceștia sunt sferici, bruni, prevăzuți cu un perete gros. Numărul lor variază în funcție de sensibilitatea soiurilor de viță

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
proiectați pe partea inferioară a frunzelor, produc filamente de infecție ce pătrund în țesuturile plantei-gazdă prin stomate. Acest proces poartă numele de contaminare primară. Deoarece sporii de rezistență germinează în mod eșalonat (pe măsură ce aceștia ajung la suprafața solului și în funcție de umiditate) infecțiile primare au loc din luna aprilie până în luna iunie. Uneori, sporii de rezistență pot germina de timpuriu, înainte ca vița de vie să intre în vegetație și în acest caz, infecția primară nu poate avea loc decât după ce apar

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de temperaturi mai ridicate, în jur de 20-25șC, când perioada de incubație (hrănire) este de 7-10 zile, situație des întâlnită în verile secetoase. După ce infecțiile s-au produs, evoluția bolii este favorizată de temperaturi cuprinse între 18-25șC și de o umiditate relativă moderată a aerului (50-80 %), când atacul pe ciorchini și boabe produce pagube deosebit de mari. Sporii nu germinează în picăturile de apă, iar ploile abundente împiedică evoluția bolii cât și efectuarea de noi infecții prin spălarea sporilor. Soiurile de viță

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sistemul radicular, se constată că, la nivelul scoarței, ciuperca formează un miceliu albicios sub forma unor cordoane subțiri, ce poartă numele de rizomorfe. Acestea pătrund în profunzime, ajung la lemn, iar scoarța putrezește și se cojește. Uneori, în condiții de umiditate ridicată, ciuperca atacă și lemnul; acesta ia un aspect buretos și capătă o culoare brună. Prin intermediul cordoanelor de miceliu ciuperca trece de la o plantă la alta, iar focarele inițiale se extind ocupând suprafețe din ce în ce mai mari. Pe scoarța atacată sau în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mierea, cu ușoară nuanță cafenie. Butucii de viță de vie cât și pomii fructiferi mor în decurs de 2-5 ani de la efectuarea primelor infecții. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol sub formă de rizomorfe. Extinderea rizomorfelor în sol este favorizată de umiditatea ridicată a acestuia, cât și de temperatura cuprinsă între 18-24șC. Sporii formați pe fructificații asigură răspândirea ciupercii în plantații. Prevenire și combatere. Se vor lua măsuri ca pepinierele viticole și pomicole să fie amplasate pe terenuri bine drenate. Materialul săditor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]