2,785 matches
-
ajunge să hotărăsc și să mă hotărăsc ca eu. În spațiul umilinței nu intră decât deciziile ulterioare posibilității mele de a alege, care mă privesc, dar pe care sunt împiedicat să le iau, deși puteam să le iau singur. Ești umilit când altcineva decide pentru tine într-o privință în care se cuvenea și puteai decide singur. În plus, orice umilire autentică trebuie să emane dintr-o sursă identificabilă și să mă vizeze în mod explicit. Afirmația, de pildă, că ai
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ca eu. Eu nu mai sunt eu; eu nu mai sunt, eu nu mai sunt decât umilința mea, felul în care sunt înființat (= hotărât) din afara mea. Eu nu mai sunt astfel decât felul desființării mele. Umilirea este desființare. A fi umilit până la capăt înseamnă a nu mai putea să-ți dai nici un hotar, a nu mai putea să te hotărăști în nici o privință, înseamnă a fi configurat numai prin hotare străine, a fi „hotărât“ de la un cap la altul. „Eu“ nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cele două teritorii și singura modalitate de a feri eul de hipertrofia libertății (excesul orgoliului) și de atrofia ei (excesul umilinței); căci ea repudiază deopotrivă orgoliul și umilința. Pe de-o parte, umilitatea știe că ceea ce este superior nu poate umili. De aceea ea nu intră în conflict nici cu ceea ce premerge cauzal libertății noastre, nici cu ceea ce este înzestrat cu un grad sporit de libertate. Și de aceea ea respinge orgoliul ca formă de neadecvare la superior și ca nerecunoaștere
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
prognoze descurajatoare, pierzând din vedere perspectiva optimista a viitorului elevului. Autoritatea profesorului, bazată pe principiul „magister dixit”, trebuie înlocuită cu una întemeiată pe relații în care profesorul are rol de îndrumător și coordonator al activității elevului. Orice încercare de a umili sau încurca un elev mai ales în prezența colegilor săi va sfârși printr-un rezultat nedorit; elevul ori se retrage în sine, refuzând să mai comunice, ori reacționează violent față de încercarea de a fi încurcat sau umilit. Indiferența față de personalitatea
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
puțin grave pentru a putea fi aplicate când există circumstanțe atenuate). Sancțiunile vor fi destul de severe dar nu exagerate pentru a nu crea resentimente care împiedică schimbarea comportamentului. Profesorul se asigură ca elevul înțelege de ce a fost sancționat. Nu se umilește elevul. Sancțiunea trebuie să schimbe, nu să stârnească dorința de răzbunare. Orice rezolvare a conflictelor implică o mai bună comunicare cu elevii. Cu cât comunicarea este mai bună și mai completă, cu atât crearea unui climat de siguranță fizică și
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
care fac dijmuirea de nesuportat, cât asupra statutului celor două personaje exponențiale. Funcționarul și plătitorul de taxe sunt individualizați pentru a sugera condiția umană, aceea de subiect al unei injustiții sociale eterne. Asemeni plătitorului de taxe, Chiril și Reta sunt umiliți și oprimați de un sistem politic absurd, sunt excluși din partid fără a li se da o explicație. Dincolo de metonimie, o altă strategie la care recurge autorul în această inserție descriptivă este decupajul pe care îl operează în inventarul pânzei
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
jafului și tâlharilor. Biruri, tributuri, impozite... și ăștia care nu prea înțeleg de ce plătesc, dar plătesc, n-au încotro, plătesc cu o umilință prefăcută... (vezi nota 8). Observațiile lui răstoarnă raportul de forțe în favoarea țăranilor. Dacă privirea Rekăi îi descoperea umili, cea a lui Chiril descoperă în gestica lor ipocrizia (plătesc cu o umilință prefăcută) salvatoare. Prefăcătoria lor nu anulează taxele, dar este semnul unei înțelegeri superioare a condiției lor de plătitori de taxe: nu înțeleg rațiunea taxelor, dar înțeleg că
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
acesta îi spune ceva despre propria existență: În centrul romanului de față nu este însă Helgo, spirit cu vocația martirajului, ci destinul unei tinere care eșuează în plan sentimental și încearcă să își înțeleagă, după alte experiențe severe, propria condiție. Umilită de un bărbat slab, ea este împinsă de diabolicul Rafiroiu, directorul întreprinderii în care lucrează (doctor docent în haos), spre un bărbat matur și puternic, Anton Crișan, un tehnocrat cu ambiții ministeriale. Legătura cu el implică o umilință și mai
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
care li s-a fixat termen” ( Vintilescu, 1977 p. 72). Dar, motivarea elevilor depinde și de comportamentul educatorului. Adoptând anumite comportamente, institutorul/profesorul poate trezi motivaț ii aversive: a) Dacă profesorul creează o stare de neliniște, de neîncredere, blamează, amenință, umilește, jignește, ignoră, folosește un ton răstit, manifestă proastă dispoziție, atunci motivaț ia elevului va fi dominată de o stare de anxietate b) Atunci când lecția este monotonă, lungă, aridă sau profesorul vorbește prea mult, predă fără entuziasm sau dictează lecția, se
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
reacție din partea profesorului care l-a pus sub presiune. Efectul este același și atunci când elevul atrage atenția profesorilor doar cu ocazia erorilor sau a eșecurilor. Indiferent de vârstă, elevul are sentimentul demnității personale; orice încercare de a-l umili, mai ales în prezența colegilor săi, va sfârși printr-un rezultat nedorit; fie că se retrage în sine, refuzând să mai comunice, fie că reacționează violent la frustrare Jena, rușinea, umilirea, tind să dezorganizeze personalitatea copilului, duc la apariția unor
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
a deveni obedienți absolut omului. A nu se uita că această primă legătură creată Între om și câine va dăinui pentru totdeauna, fiindcă se bazează pe afecțiune, pe credință reciprocă, excluzând trădarea din partea patrupedului. Atunci când este bătut și obidit, se umilește, se lasă pe pământ, la picioarele stăpânului, fără să-l părăsească, oricât de tare ar fi durerea ce i-o pricinuiește. În schimb, unii dintre stăpânii lor sunt În stare să-i părăsească fără să aibă nici cea mai mică
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
un monolit de nedespărțit În momentul În care au decis să moară pe rând pentru neamul și credința lor, iar sacrificiul suprem a reprezentat o victorie a credinței și o victorie Împotriva unui Imperiu ce a crezut că ne poate umilii și Îngenunchea În fața Întregii lumi. Sultanul fiind convins că domnitorul va accepta În ultima clipă lepădarea de credință ca să-și salveze copiii („I-am luat vlaga și acum zace Înaintea mea dezgolit și nenorocit. Nu se poate, nu se poate
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
pe cei păcătoși, dintre care cel dintâi sunt eu” Și apoi îi mai zise: „Eu sunt păcătos, așa că această carte este pentru mine, ca Domnul Iisus să mă ajute să nu mai fiu un păcătos”. Și omul mândru se simți umilit de lecția pe care i-o dădea Dumnezeu, prin glasul unui om păcătos, care s-a întors la credință. 40. Credința și țara Într-o cazarmă un soldat găsi o cruciuliță cu un lanț, desigur pierdute de cineva. Le atârnă
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
spui aceasta și de aceea îți rânduiesc să nu mai vorbești așa. Atunci, tânărul se tulbură și, înroșindu-se de supărare și nemulțumire, se arătă mirat. Călugărul atunci îi spuse cu blândețe: Vezi, dragul meu, tu primești repede să te umilești tu pe tine însuți, dar nu primești tot așa de ușor când altul te umilește pe tine. Adevărata smerenie se cunoaște când ești umilit de altul și mai ales pe nedrept, așa cum ți-am făcut eu acum, ca să te încerc
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
tulbură și, înroșindu-se de supărare și nemulțumire, se arătă mirat. Călugărul atunci îi spuse cu blândețe: Vezi, dragul meu, tu primești repede să te umilești tu pe tine însuți, dar nu primești tot așa de ușor când altul te umilește pe tine. Adevărata smerenie se cunoaște când ești umilit de altul și mai ales pe nedrept, așa cum ți-am făcut eu acum, ca să te încerc. Mergi și săvârșește astfel smerenia, căci altfel, ea nu este smerenie, ci fățărnicie. Numai prin
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
arătă mirat. Călugărul atunci îi spuse cu blândețe: Vezi, dragul meu, tu primești repede să te umilești tu pe tine însuți, dar nu primești tot așa de ușor când altul te umilește pe tine. Adevărata smerenie se cunoaște când ești umilit de altul și mai ales pe nedrept, așa cum ți-am făcut eu acum, ca să te încerc. Mergi și săvârșește astfel smerenia, căci altfel, ea nu este smerenie, ci fățărnicie. Numai prin smerenia adevărată vei dobândi putere mare în sufletul tău
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
fost sincer cu tine? Nu eram, ci râdeam de tine. Celălalt, blajin, cu bunătate privind la el, răspunse: Știam. Îți aduci aminte când îți spuneam că țin la tine? Mințeam. Știam... Când te-am împrumutat am făcut-o ca să te umilesc. Știam... Te-am înșelat când ți-am spus că te admir pentru activitatea și succesul tău. Știam... Cel ce lovea atât de crud într-un suflet de om, se opri dintr-o dată ca fulgerat de o putere nevăzută. Căscând ochii
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
In Dictionarul de prihanaliză, Laplache și Pontalis (1994,pp.34) definesc agresivitatea drept “tendința sau ansamblu de tendințe ce se actualizează În conduite reale sau fantasmatice care țintesc să facă rău altuia, să-l distrugă, să-l constrângă, să-l umilească etc. Agresiunea dispune și de alte modalități decât de acțiunea motorie violentă și distructivă; nu există conduită, fie ea negativă (refuzul ajutorului, de pildă), pozitivă, simbolică (ironia, de exemplu) sau efectiv realizată care să nu poată funcționa ca agresiune” Accepția
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
In Dicționarul de prihanaliză, Laplache și Pontalis (1994, pp.34) definesc agresivitatea drept “tendința sau ansamblu de tendințe ce se actualizează În conduite reale sau fantasmatice care țintesc să facă rău altuia, să-l distrugă, să-l constrângă, să-l umilească etc.Agresiunea dispune și de alte modalități decât de acțiunea motorie violentă și distructivă; nu există conduită, fie ea negativă (refuzul ajutorului, de pildăă, pozitivă, simbolică (ironia, de exempluă sau efectiv realizată care să nu poata funcționa ca agresiune” In
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
agresivitatea nu este Îndreptată asupa sursei stării de frustrare, ci este reorientată, redirecționată (displacementă către o țintă mai sigură, În sensul că este foarte puțin probabil ca ea sa se răzbune. Un exemplu Îl constituie anecdota privind omul care, fiind umilit de șef, Își mustruluiește zdravăn soția, care țipă puternic la copil, acesta lovește câinele, care mușcă poștașul. Teoria lui Dollard a fost supusă ulterior unei revizii. Astfel, Leonard Berkowitz, considerând că teoria lui Dollard exagerează legatura dintre frustrare și agresivitate
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
față de soldații mei și de poporul meu, să fac să înceteze aceste stări de fapt și în privința tratamentului soldatului român și în privința comandantului lor. Soldatul român nu poate fi comandat decât de ofițerul și comandantul român. El nu poate fi umilit de un străin, cu atât mai puțin de un camarad de arme, chiar când greșește... Eu sunt dator să vă previn că, dacă nu încetează această atitudine și aceste fapte, voi avea de examinat situația forțelor noastre în cadrul frontului d-
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
celor> fricoși și, îndeosebi, a lui < Urdăreanu>, care în acel moment se făcuseră campionii închinării, de frică, în fața aroganței germane. E adevărat că România ar fi suferit, dar nu mai mult decât acum, dar cel puțin, n-ar fi fost umilită”. În Consiliul de Coroană din 31 august 1940, liderul Partidului Național Țărănesc, Iuliu Maniu, s-a referit la evenimentele din luna iunie: „Cred că cedarea Basarabiei, fără nici un fel de rezistență, a fost o profundă greșeală, ale cărei urmări le
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
sa, în 1955. În 1939 înaintează Președintelui Franklin Roosevelt Proiectul Manhattan de avansare a cercetărilor bombei atomice, pentru a dejuca planul hitlerist care punea omenirea în pericol. Einstein subliniază meritocrația culturii americane și atrage atenția asupra particularității: "Nimeni nu se umilește în fața nimănui". Creierul i-a fost păstrat pentru studii, iar corpul, incinerat. Conferința de la Solvay, Bruxelles (1927), a elitei fizicienilor, cu Albert Einstein în centru. Annus Mirabilis conține patru articole care impun concepția lui Einstein; ele sunt: 1. Efectul fotoelectric
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
adresate direct acestuia, fără să-i dea răgaz să formuleze el însuși vreun răspuns. Verifică în permanență tot ce a făcut copilul și e veșnic neîncrezător în capacitatea acestuia de a face ceva. Aplică deseori pedepse aspre, îl critică, îl umilește, îl cicălește necontenit și nu are niciodată răbdare. Indiferent de vârstă, copilul nu are voie să exprime nicio opinie și nici să ia singur vreo decizie. în ierarhia familiei, copilul ocupă un loc inferior și este tratat ca o ființă
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
boierului Miron Iuga și în împrejurimi, impresia e de cuprindere foarte largă. Esențial, în arta rebreniană este în a surprinde pe viu pătrunderea duhului răscoalei în gloată. În urma unor nedreptăți sociale acumulate în timp, țăranii încep să nu mai fie umilii din Proștii, crâcnesc, primesc sfaturile, propunerile și discursurile proprietarilor și acoliților lor cu câte un rău prevestitor „De!”, încep să amenințe, înjură și în special, vorbesc între ei cu înțelesuri revelatoare. Scriitorul face deosebiri între boieri ca tânărul Grigore Iuga
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]