2,351 matches
-
, revistă umoristică apărută la București, săptămânal, între 29 mai 1866 și mai 1879. Deși la G. numerotarea anilor de apariție o continuă pe aceea de la „Nichipercea”, totuși nu este vorba de o simplă schimbare de titlu. După ultima suprimare a revistei lui
GHIMPELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287266_a_288595]
-
Ghedem), C. Cristescu (a semnat Cocris, Sir Kock, Zaplan), Demetru Constantinescu-Teleor, Constantin Gh. Hristodorescu și, bineînțeles, Caragiale, a cărui colaborare începe în decembrie 1873, cu un sonet dedicat baritonului italian Agostino Mazzoli. Caragiale continuă să scrie în anii următori cronici umoristice și literare, versuri, epigrame, știri și anunțuri; multe texte, nesemnate, nu-i pot fi atribuite cu toată siguranța, scriitorul aflându-se într-o perioadă de formare, de clarificare stilistică. Ultimul text semnat de el (cu pseudonimul Palicari) apare la 15
GHIMPELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287266_a_288595]
-
boemei române”, își pierde treptat, spre bătrânețe, voioșia și nepăsarea, lăsându-se adesea pradă melancoliei și suvenirurilor lui bogate. Este ceva ingrat în existența trepidantă a lui G. Vestita-i cocoașă a fost subiect de batjocură, nu numai în ziarele umoristice ale vremii, dar până și sub pana lui M. Eminescu, I.L. Caragiale, A.I. Odobescu. Se manifesta, poate, iritant, avea agresivități, provoca, scandaliza. Era însă un om fin, cu o considerabilă cultură. A scris enorm: articole politice, studii juridice, cronici literare
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
Val. Maximilian ș.a.; printre acestea și un nume recunoscut în domeniu - Gh. Brăescu (Eseuri). Din galeria de portrete, se distinge cel realizat cu tandră ironie poetului Lucian Blaga (Portretist, Un izolat: poetul Lucian Blaga). Traducerile se rezumă la câteva schițe umoristice ale scriitorului maghiar Molnár Ferenc, transpuse în românește de Porumbița și L.P. Martinescu. Revista este, începând de la copertă, bogat ilustrată, cu desene și mai ales caricaturi, unele reprezentând personalități ale vieții politice și culturale românești și străine (Iuliu Maniu, Ioan
GHIMPELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287265_a_288594]
-
o violență subliminală, nepercepută, în cadrul unor grupuri sociale. Un grup social care tolerează bine violența, în care relațiile violente sunt curente și cotidiene, face în mod inevitabil o lectură distorsionată a exprimărilor verbale sau gestuale ale violenței. Lectura în registru umoristic a unor exprimări sau evenimente violente este frecvent aplicată în cultura noastră. Făcând o confuzie între umor și „ironia romantică”, presa diseminează adesea astfel de interpretări „umoristice”, prezentând violența în relațiile din cuplu, din familie, ca pe un dat inevitabil
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o lectură distorsionată a exprimărilor verbale sau gestuale ale violenței. Lectura în registru umoristic a unor exprimări sau evenimente violente este frecvent aplicată în cultura noastră. Făcând o confuzie între umor și „ironia romantică”, presa diseminează adesea astfel de interpretări „umoristice”, prezentând violența în relațiile din cuplu, din familie, ca pe un dat inevitabil al societății și culturii noastre: „Domnu' de la Ford, v-am dat fabrica, dar vă rog să lăsați niște defecte la noua mașină pentru a menține ceva din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
forma unui bal. Întreaga povestire arată așteptarea invitaților care nu sosesc, bufetul care se răcește și progresia crescândă a dezamăgirii care duce la catastrofă socială, la "dezonoarea" absolută fiindcă recepția nu a fost onorată de nimeni 8. Cealaltă anecdotă este umoristică. Ea este povestită de Th. Bourgeau în cartea sa Les Usages du monde (Paris, 1869) și se referă la domnul Martinville, care este hărțuit de un tip sâcâitor ce vrea cu orice preț să-l invite la el acasă. Domnul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
are mai multe proiecteť cu alde Devin Townsend sau Michael Amott" (muzicisifaze.com). Combinarea lui alde cu un nume propriu străin este desigur intenționată; vorbitorii percep eventualele echivalențe semantice cu unele construcții străine, dar mai ales incompatibilitatea - producătoare de efecte umoristice - a conotațiilor stilistice: Nu se poate traduce totul. Traduci McDonald's cu Alde Donald?" (lumea3w.20m.com). Analiza utilizărilor actuale ale lui alde poate continua; o voi face, sper, în numărul viitor.
Alde noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11369_a_12694]
-
Nichita), marcate colocvial fiind mai ales trunchierile - Stolo, Măgu, Văcă, dar și Pata -, sau tratarea numelui propriu ca nume comun, prin articulare: ,farmecul sobru, justițiar, bine informat al Turcescului" (Academia Cațavencu, 24, 2004, 1). Sigla substantivizată produce un (discret) efect umoristic, prin impresia de confuzie între persoană și o instituție: ,obiectualizarea" obținută prin articulare (specifică numelui comun) consolidează impresia de celebritate. Procedeul creează de altfel - ca în orice limbaj rebusistic, ,cu cheie" - o complicitate între interlocutori. Apariția unor asemenea forme nu
Nume devenite sigle by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11409_a_12734]
-
de câștig, acesta stipendiază înmulțirea salamandrelor pe care le vinde peste tot în lume ca prestatoare de munci grele, convenabile șefilor, pentru că, la început, aceste animale - supranumite ,draci de mare" -, erau mute. Nu articulau sonor decât un simplu ,Ta, ta", umoristic de mult folosit în prima parte a romanului. Acest sistem economic de comunicare îi contaminase și pe oameni. De altfel, în tot romanul ironia și umorul conjugate ies adesea la suprafața tonului și expresiei, dar sunt strunite, având în vedere
Un roman al ecologiei umane by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11418_a_12743]
-
Pavel Șușară Umor și devoțiune Dacă nu uitat cu totul, atunci amintit doar sporadic, în contextul graficii umoristice și al comentariului ilustrativ pe marginea textului literar, Aurel Jiquidi pare să rămînă un episod legat exclusiv de literatura lui Caragiale și de un orizont artistic intrat el însuși în desuetudine. Dar departe de a fi o simplă anexă a
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
cunoscător al vieții intelectuale bucureștene - spunea că, într-un fel, cultura noastră se aseamănă mult cu un cobai condiționat în timp să parcurgă la nesfîrșit același labirint, la capătul căruia nu găsește niciodată bucata de brînză. Iar dincolo de latura ei umoristică, ceva adevărat există în această asociere; cel puțin asta-ți vine în minte citind o carte ca Teatralizarea și reteatralizarea în România (1920-1960) a Mirunei Runcan. Cîndva, pe la sfîrșitul anilor ’30, Mihail Sebastian se plîngea într-unul din cele mai
40 de ani în 300 de pagini by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13107_a_14432]
-
prea așezată. Grație subiectului, Pur și simplu dragoste apare ca o peliculă de divertisment ce nu abandonează realitatea pe care reușește să o privească inocent, cu accente comice uneori, însă fără exagerări. Neverosimilul unor situații este echilibrat tratat în cheie umoristică, în vreme ce dramatismul altor situații este estompat prin aspecte cotidiene fără a contrasta astfel cu tonul general. Autorii accesează fără dificultate bunele sentimente ale fiecăruia dintre spectatori, dorința fiecăruia de a iubi și de a fi iubit. Pe cu totul alte
Trei filme by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/13119_a_14444]
-
la masă cu mitraliera la ceafă în timp ce la ureche li se șoptește mieros: "Psst! Ne-am înțeles? Scrii umor, da, puiuț? Că altfel te papă akaemul". Poate chiar așa se petrec lucrurile și-atunci e explicabil de ce lipsa de har umoristic este suplinită vânjos cu tot felul de trivialități și porcărisme. Dar, biblic vorbind, să-i dăm Cezarului ce i se cade, adică actorii au valoare, dar e greu sau imposibil să facă bici din te miri ce și să și
Cu umorul stăm prost... by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14364_a_15689]
-
Simona Galațchi De ceva timp, TVR2 a preluat de la BBC un serial umoristic pentru programul de sfîrșit de săptămînă, probabil în continuarea acelorași disperate încercări ale mai tuturor televiziunilor noastre de a ne binedispune (a fost doar vremea sărbătorilor, nu-i așa?) și de a promova cît mai multă cultură de masă (cultură
Umor indian by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15559_a_16884]
-
să vedem pe un post românesc cinci episoade de umor specific unei comunități etnice destul de numeroase și relativ eterogene în Marea Britanie, comunitatea indiană. Și ne-am întrebat, firesc, ce priză la public ar putea avea la noi astfel de scenete umoristice fără înțelegerea trăsăturilor și realităților specifice acelei comunități? Fiind (din fericire, ar părea să lase impresia acest serial) destul de puțin numeroși, emigranții indieni de la noi interacționează nesemnificativ, mai ales la nivel cultural, cu societatea noastră. Mai mult decît atît, în lipsa
Umor indian by Simona Galațchi () [Corola-journal/Journalistic/15559_a_16884]
-
și spectaculoasă. N-am nimic împotrivă dacă va părea și chiar va fi kitsch, numai să-și facă efectul. Nepăsător la asemenea fleacuri, Caragiale a lăsat cîteva lecții pentru atragerea marelui public - una dintre ele a fost Moftul Român, publicație umoristică al cărei mare ghinion a fost că majoritatea celor cărora li se adresa stăteau mai bine cu auzitul decît cu cititul. Poate că din acest motiv, același Caragiale spunea undeva că preferă un spectacol cinstit cu Vasilache și Măriuca unor
De la un an Caragiale la altul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15599_a_16924]
-
plicurile ilustrate, pentru prima emisiune, lipsite de timbre poștale (vezi și partea D) din Note explicative de la poziția nr. 97.04). 10) Autocolantele imprimate destinate să fie utilizate, de exemplu, în scopuri publicitare sau pentru simplă decorare, de exemplu "autocolante umoristice" și "autocolante pentru ferestre". 11) Bilete de loterie, "bilete de răzuit" și bilete de tombola. Poziția exclude: a) Negativele sau pozitivele fotografice pe pelicule sau pe plăci (poziția nr. 37.05). ... b) Articolele de la pozițiile nr. 39.18, 39.19
ANEXĂ nr. 49 din 5 ianuarie 2000 CARTI, ZIARE, ILUSTRATE IMPRIMATE ŞI ALTE PRODUSE ALE INDUSTRIEI DE IMPRIMARE; MANUSCRISE, TEXTE DACTILOGRAFIATE ŞI SCHITE SAU PLANURI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166791_a_168120]
-
croșete sau alte mijloace de fixare, dar ranforsate, cu metal sau alte materiale. Ele pot fi perforate, prezentate în foi sau strânse în caiete. Autocolantele imprimate, destinate a fi utilizate, de exemplu, în scopuri publicitare sau pentru scopuri decorative, "autocolantele umoristice" și "autocolantele pentru ferestre", sunt excluse (poziția nr. 49.11). Poziția exclude etichetele care constau dintr-o foaie destul de solidă din metal comun, îmbrăcată pe una sau pe ambele fete cu o foaie subțire imprimata sau nu (pozițiile nr. 73
ANEXĂ nr. 48 din 5 ianuarie 2000 HARTIE ŞI CARTON; ARTICOLE DIN PASTA DE CELULOZA, DIN HARTIE SAU DIN CARTON. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166790_a_168119]
-
referire legată de viața privată a părții vătămate, doamna R.M., ceea ce demonstrează buna lor credință, reclamanții susțin că acea caricatură despre care au fost acuzați că aduce atingere vieții private a fostei juriste de la primărie nu reprezintă decât o satiră umoristică și că, în aceste condiții, exagerarea anumitor trăsături caracteristice ale persoanelor și circumstanțelor trebuie tolerată. În opinia lor, doar imaginația bogată a doamnei R.M. a putut conduce la considerarea caricaturii în speță ca fiind o insinuare cu privire la relațiile intime pe
HOTĂRÂRE din 17 decembrie 2004 în cauza Cumpănă şi Mazăre împotriva României (Cererea nr. 33.348/96). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168134_a_169463]
-
simțit și îl simt ca pe cel mai acasă loc în care am stat, deși mă duceam la Ploiești cam o dată la 10 zile, că eram la limită cu banii. Aici m-am apucat de fumat și de show-uri umoristice englezești. Aici am primit cel mai mișto cadou de la prietena mea de-atunci, Istoria ideilor politice a lui Olivier Nay, ascunsă într-un ghiozdan de laptop. Aici am avut primul <i>get-together</i> „la mine acasă.”. Aici dormeam cu un
Cartierul București-Ploiești-Cluj și retur () [Corola-website/Science/296003_a_297332]
-
23 august 1924, Budapesta - d. 29 ianuarie 2005 Meistersrüte (Appenzell Innerrhoden), Elveția) a fost un prozator umorist și dramaturg israelian de limbă ebraică, originar din Ungaria. A fost totodată regizor de cinema și de teatru, scenarist si artist plastic. Schițele umoristice, scrise în tradiția umorului din Ungaria (a lui Ferenc Karinthy ș.a.) și Europa centrală, s-au bucurat de un succes mare în Israel și în Europa îndeosebi în țările germanofone (în traducere). Spre sfârșitul vieții, scriitorul a locuit preponderent în
Ephraim Kishon () [Corola-website/Science/300030_a_301359]
-
și înregistrat în 1990, a fost și este în continuare proprietatea Editurii Cassandra. Titlul „Academia Cațavencu”, înregistrat în 1991, a fost adjudecat în licitație publică de Dan Grigore Adamescu, prin împuterniciți, și aparține editorului România liberă. Stilul este variat: ironic, umoristic, elitist, obiectiv. Se apelează atît la ironia fină, livrescă uneori, cît și la un tip de ironie voit argotic (dar acest al doilea stil este ironizat prin chiar folosirea lui, ziariștii de la "Academia Cațavencu" pozînd în infractori, adică autoironizîndu-se, spre
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
cuplul având cinci copii. Felix era și un bun acuarelist, iar bogata sa corespondență dovedește că ar fi putut deveni și un scriitor plin de spirit (atât în germană cât și în engleză) adesea scrisorile sale fiind însoțite de schițe umoristice și de caricaturi, intercalate în text. În ultimii ani de viață, Mendelssohn a avut o sănătate șubredă, agravată de probleme nervoase și de extenuare datorită excesului de muncă. A fost puternic afectat de moartea surorii sale Fanny, în mai 1847
Felix Mendelssohn Bartholdy () [Corola-website/Science/300090_a_301419]
-
ani în "Plicul". A avut șansa de a lucra cu mari regizori, precum: Sanda Manu, Ion Cojar, Lucian Giurchescu, Valeriu Moisescu. Între anii 1971 și 1979 face cuplul, pe scenă și la televiziune, cu Ștefan Bănică. Cât despre longevivul cuplu umoristic Stela - Alexandru Arșinel, care a început în 1979, acesta a fost garanția umorului de calitate și în prezent, dar și în trecut, când textele scenetelor erau semnate Mihai Maximilian. În 1958, debutează în cinematografie în pelicula "Alo? Ați greșit numărul
Stela Popescu () [Corola-website/Science/300124_a_301453]