6,447 matches
-
interzicerea bătăii, instituirea unui regim penitenciar civilizat, desființarea titlurilor nejustificate de funcții. În Transilvania obiectivul major al luptei revoluționare este conservarea ființei naționale. În vederea realizării lui se impune obținerea pentru români a egalității în drepturi cu așa-zisele „națiuni politice”: ungurii, secuii și sașii. Obstacolul major în această direcție fiind, în 1848, proiectul de integrare a „mare principatului Transilvaniei” în Ungaria, ideea structurantă a tuturor documentelor revoluționare va fi necesitatea împiedicării cu orice preț a acestei uniri forțate. Literar, p. este
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
în legătură cu o legendă despre satul și pădurea Cobia, cuib al haiducilor legendari. Acțiunea baladei evoluează în majoritatea variantelor în același sens. Tema este cea a luptei dintre doi voinici, Miu Cobiul (sau Mihu Copilul, Miul Zglobiul) și Ianoș (sau Ianuș) ungurul. În miez de noapte prin codru trece călare Miu cântând din cobuz. Cântecul său de dor se aude până în tabăra lui Ianoș, căpetenia unei cete vestite de haiduci. Presimțind o primejdie, calul se poticnește sau se abate din drum. Miu
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
asociază cu un sentiment de insecuritate referitor la o serie de aspecte importante din punctul lor de vedere - percepția creșterii prețurilor, nivelul pensiilor, nivelul impozitelor: „Spun că dacă intrăm în UE o să o ducem mai bine. Dar o să fie greu, ungurii o duc greu acum; o să fie greu cu alimentele, cu pensiile” - bărbat, 78 de ani, pensionar). Ponderea mare a acestor temeri o regăsim în rândul persoanelor de vârsta a treia. I. Aici și acolo - reprezentări asupra mentalităților În discursurile lor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
discută că ar fi bine să nu intrăm în UE, doar vedeți ce costuri sunt. Nu cred că suntem încă pregătiți, cel puțin la țară (...) ne sufocă cu prețul... că sprijin din partea statului prea puțin... După câte am auzit că ungurii sunt înaintea noastră, la ei prețurile au crescut cu nu știu cât... Pentru țăranul individual nu o să fie mai bine. Pentru cei cu ferme, pentru marii moșieri... acolo subvenția e de 65-70%. Nu ne putem pune cu ei. La noi încearcă să
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nu o să intrăm în 2007, mai mult ca sigur nu o să intrăm (...) Dar dacă intrăm, o să fie rău, că nu o să avem bani să ne plătim consumurile... O să fie cu mult mai mari plățile la curent, la gaze, la toate... Ungurii vin în România să își facă cumpărăturile și să își alimenteze mașinile cu carburanți” (lider local). „Am rezerve. Am rezerve în privința asta. Nu cred că suntem total pregătiți pentru treaba asta (...) La ce gândiți când spuneți aceasta? La mentalități. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în genul trupelor de dans, al formațiilor de muzică, al corului, însă oamenii își amintesc cu plăcere de existența lor în căminul cultural din sat: „Acum nu-i inițiativă. Mai demult o fost... Piese de teatru, dansuri populare cu instructor ungur... Am adus muzica de la Făget... Deplasări la județ, o mers treaba” (pensionar, 55 de ani). Preotul satului ne-a vorbit despre obstacolele pe care le-a întâmpinat în inițiativa personală de a înființa un cor bisericesc: „Chiar am încercat să
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pe drum” (Șerban Foarță, Mica Țiganiadă). Se prea poate ca țiganii lăutari, chemați la atâtea nunți domnești, să fi predat românilor într-un potop de sunete lecția unei înțelepciuni ancestrale. Sunt multe zilele în care, prin muzică, românii - alături de confrații unguri sau țigani - au deprins gustul petrecerii. De la Romica Puceanu (1928-1996), Toni Iordache (1942-1987) sau Johnny Răducanu (n. 1931), judecați ca artiști individuali, până la formații unice precum Fanfara Ciocârlia sau Taraful Haiducii, țiganii au excelat prin știința bunei irosiri, cu amestecul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care găzduiește secții cu predare în limba maghiară sau germană (e.g., Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca), s-ar putea crea un departament de studii interdisciplinare (lingvistică, antropologie, etnologie, istorie și religii comparate) privind viața comunităților rromani și relațiile ei cu românii, ungurii și maghiarii conlocuitori. Este timpul să recunoaștem că reputația țiganilor printre români suferă din motive deopotrivă reale și imaginare. Dar pentru a trata problemele acute, atât Biserica, cât și instituțiile statului au nevoie nu doar de bunăvoință, curaj sau entuziasm
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
șef al spitalului „Noua Maternitate” din București Femeia muncitoare. Buletinul Uniunii Femeilor Muncitoare din România, anul II, nr. 16, decembrie 1932. 24TC "24" Marea manifestațiune a conștiinței naționaletc "Marea manifestațiune a conștiinței naționale" Inițiativa ziarului Universul de protestare în contra propagandei ungurilor care cer revizuirea tratatului de la Trianon a avut un ecou formidabil. S-a dovedit că întreaga suflare românească de pe întregul cuprins al țării pe veci unite și de peste hotare abia așteaptă semnalul nostru șpentruț a-și arăta sentimentele de solidaritate
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
măsură, de Teohari. Situația pe care o dețin În conducerea partidului Pauker și Luca provoacă unele nemulțumiri și nu numai că nu Întărește, dar subminează autoritatea conducerii partidului. Se aud reproșuri că România este condusă de evreica Pauker și de ungurul Luca și se subliniază, pe lângă asta, că Pauker este agenta Moscovei”. În aceeași notă de conversație se menționa faptul că Dej i-ar fi sugerat lui Vâșinski „să se ia măsuri de schimbare a acestei situații și, În primul rând
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
care Îl ținuse În fața studenților români din Cluj, ca urmare a unor incidente etnice care avuseseră loc acolo. Discursul lui Pătrășcanu a atacat naționalismul maghiar din partea de nord a Transilvaniei, susținând că guvernul nu ar trebui să acorde cetățenie etnicilor unguri din Transilvania care părăsiseră România Înainte de august 1940 și reveniseră În timpul ocupației maghiare. Gheorghiu-Dej l-a acuzat În cadrul Plenarei Comitetului Central din noiembrie 1946 că ar promova „curente șoviniste și revizioniste”. Ca, de altfel, toate disputele din interiorul PCR, și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
atitudine naționalistă, În timp ce „gruparea moscovită” era acuzată de „comuniștii naționali” din partid că ar acorda prioritate intereselor URSS. Imaginea creată, că În PCR exista o grupare a comuniștilor români identificați cu interesul național, În conflict cu evreica Ana Pauker și ungurul Vasile Luca - instrumentele Moscovei -, era falsă. Istoricul Florin Constantiniu, În volumul său Lichidarea lui Marcel Pauker considera că, „așa cum Stalin spunea că burghezia Învață naționalismul În lupta pentru piață, s-ar putea spune că și Gheorghiu-Dej și susținătorii săi «au
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
că n-am Întâlnit În grupul nostru ceh niciun tip voluntar, niciun fost aparatcik care să se fi gândit cu mult timp Înainte la o activitate antreprenorială privată este simptomatic. Dimpotrivă, există câteva mici diferențe de nuanță Între polonezi și unguri, aceștia fiind totodată foarte apropiați prin Înscrierea istorică a caracteristicilor lor antreprenoriale. Polonezii sunt mai individualiști, mai angajați În ruptura de vechiul regim, pe baza constatării uzurii și a căderii guvernelor succesive ale generalului Jaruzelski. Ungurii sunt mai voluntariști pentru că
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
nuanță Între polonezi și unguri, aceștia fiind totodată foarte apropiați prin Înscrierea istorică a caracteristicilor lor antreprenoriale. Polonezii sunt mai individualiști, mai angajați În ruptura de vechiul regim, pe baza constatării uzurii și a căderii guvernelor succesive ale generalului Jaruzelski. Ungurii sunt mai voluntariști pentru că interpretează evoluția puterii politice, mai ales la succesorii lui Janos Kadar, ca pe un semnal că partidul vrea să Încurajeze pe față apariția unor mari insule de capitalism Într-un sistem comunist din ce În ce mai diminuat. Ei au
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Militar Provizoriu. În 1997 se propunea „militarizarea sectorului agro-industrial”, pentru a fi stopat haosul economic. Aspectele subliniate mai sus, coroborate cu amenințările repetate de tipul „vom răsturna guvernul”, „vom forța organizarea de alegeri anticipate”, „vom lua armele În mână dacă ungurii se revoltă”, au slăbit credibilitatea numeroaselor afirmații pro-democrație stipulate În programele partidului. Dacă PRM a căutat sistematic să sublinieze vocația sa democratică, viziunea sa asupra rolului armatei În sistemul politic a afirmat o orientare autoritaristă și democratofobă. Raportul cu trecutul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
exemplu, combinatul siderurgic de la Galați, precum și recuperarea piețelor pe care România le deținuse sub Ceaușescu În Lumea a Treia. Considerându-l pe Ceaușescu un „bun român” și declarând strategiiile sale socioeconomice benefice și pertinente, Funar Îi reproșa numai generozitatea față de unguri și politica de promovare politică și profesională pe criterii etnice. Teama de revizionismul maghiar, prezentă În toate programele partidului, se traducea și prin refuzul integrării europene și al formulei sale de regionalizare. Conceptul și aria reală acoperită de această aspirație
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cu gangsterii, le vorbesc limba”, 132 • Culpe care nu se uită, 133-134 • Perestroikiștii de altădată, 135 • Disidenți, marginali, neoexistențialiști, 136-137 • Reconfecționarea imaginii, 140 • Partida rusă din Țările Române, 141 • Drepturile minorității, drepturile majorității, 142 • Care reconciliere?, 143 • Revoluția, Biserica și ungurii, 143 • Clasa politică citește, 144-145 • Șocul lui 11 septembrie, 145-146 • Nimeni nu este imun la posibilitatea unui atac terorist, 147 • „Revelatorul Kosovo”, 148-149 • „Mai lăsați-ne cu Europa voastră, suntem de mult În ea!”, 149 • Triumfalism globalizant, localism identitar, 153
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Vadim Tudor. Mircea Mihăieș: Putem vorbi deja de o recurență: un politician care și-a construit popularitatea tocmai prin astfel de lucruri sinistre are totuși momente de calcul politic. Când ești Vadim Tudor, care și-a Înălțat edificiul vituperându-i pe unguri, pe evrei, pe străini În general, și spui apoi că de fapt o să-i iei cu tine la guvernare pentru a nu periclita integrarea României, unde e logica demersului?! Ea se pare că a fost totuși câștigătoare, din moment ce Vadim a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și fascinanta Românie” • Unde e puterea? • „Când vorbesc cu gangsterii, le vorbesc limba” • Culpe care nu se uită • Perestroikiștii de altădată • Disidenți, marginali, neoexistențialiști • Reconfecționarea imaginii • Partida rusă din Țările Române • Drepturile minorității, drepturile majorității • Care reconciliere? • Revoluția, Biserica și ungurii • Clasa politică citește • Șocul lui 11 septembrie • Nimeni nu este imun la posibilitatea unui atac terorist • „Revelatorul Kosovo” • „Mai lăsați-ne cu Europa voastră, suntem de mult În ea!” • Triumfalism globalizant, localism identitar • Deficitul de memorie ca stil de existență
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
și fascinanta Românie” • Unde e puterea ? • „Când vorbesc cu gangsterii, le vorbesc limba” • Culpe care nu se uită • Perestroikiștii de altădată • Disidenți, marginali, neoexistențialiști • Reconfecționarea imaginii • Partida rusă din ȚĂrile Române • Drepturile minoritĂȚii, drepturile majoritĂȚii • Care reconciliere ? • Revoluția, Biserica și ungurii • Clasa politică citește • Șocul lui 11 septembrie • Nimeni nu este imun la posibilitatea unui atac terorist • „Revelatorul Kosovo” • „Mai lăsați‑ne cu Europa voastră, suntem de mult În ea !” • Triumfalism globalizant, localism identitar • Deficitul de memorie ca stil de existenȚĂ
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Îi păsa de aceste lucruri. Faptul că au existat forme de lipsă de loialitate În rândul unor minorități nu poate fi despărțit de faptul că a existat destul de multă aroganță În tratarea acestora. Argumentul pe care Îl aud este că ungurii din Transilvania nu vorbeau românește: nici nu puteau, atâta vreme cât limba oficială până În 1918 nu fusese limba română și nu toată lumea era instantaneu dispusă să meargă la cursuri serale ca să Învețe limba română. E un proces Îndelungat și n-am să
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
statuie de la Arad un argument folosit Întotdeauna de regimul Iliescu În ultimii ani ca element de abatere a atenției de la problemele reale. Sunt trei chestiuni care Îi afectează pe români și la care aceștia reacționează după 1990: revoluția, Biserica și ungurii. Toate aceste trei elemente care conțin dinamită au fost puse pe tapet imediat după declarația baronesei Nicholson. Vladimir Tismăneanu: Cred că s-a produs măcar un lucru foarte important la nivelul clasei politice: s-au făcut multe diferențieri. Unii dintre
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
talentul ieșit din comun. Începând de prin 1994-1995, când a venit și o nouă echipă, alcătuită exclusiv din tineri, ziarul Adevărul joacă un rol important În demistificarea minciunii iliesciene: dispar populismele și atacurile În care se specializase mai ales Împotriva ungurilor, În care continua să vadă un mare pericol. Am putea spune că, dacă Adevărul nu a fost un ziar de opoziție, a fost totuși foarte echilibrat prin pozițiile sale, și din acest punct de vedere și respectat, mai ales că
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
diabolică de Nicolae Ceaușescu după 1965, criteriul purității etnice a Înlocuit orice alt criteriu, fie el al clasei sau al meritului. Sub Nicolae Ceaușescu, dacă se Întâmpla ca o anumită persoană să aibă un dosar perfect, cu tată muncitor, dar ungur sau evreu, persoana respectivă nu se mai califica. Mircea Mihăieș: Deci etnia bătea orice. Vladimir Tismăneanu: Iar etnia era definită aproape rasist. Unii amici nu știu că sunt de origine evreu: nu Îmi port evreitatea ca pe un blazon, după cum
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
avea pentru un intelectual critic secular, cum mă definesc. Nu sunt religios, ci superstițios! - sunt două lucruri diferite. Am Întâlnit În discuții cu amici de-ai mei utilizarea unor cuvinte sau calificative legate de minoritățile naționale din România, evrei sau unguri, care m-au șocat. Mi s-a Întâmplat de-a lungul anilor, și nu sunt singurul. În unul dintre cele mai importante texte, pe care l-a scris cu puțin Înainte de prematura-i dispariție, un om de care am fost
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]