7,183 matches
-
39. Cât privește dispozițiile art. 470 din Codul de procedură civilă, instanța de contencios constituțional s-a pronunțat asupra altor aspecte decât cele care interesează în sesizarea de față. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 40. Prin Decizia nr. 9 din 30 martie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că: În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 470, art. 478 alin. (2
DECIZIA nr. 34 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286641]
-
nr. 418 din 16 mai 2023, paragrafele 88 și 89; nr. 52 din 18 septembrie 2023, precitată, paragraful 58). ... 61. De asemenea, asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat nici printr-o decizie de unificare a practicii judiciare și nici cu ocazia soluționării căii de atac a recursului. Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, devenind actuală cerința de a se da o rezolvare de principiu modului
DECIZIA nr. 34 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286641]
-
în care este pusă în mișcare acțiunea penală. Practic, instanța de sesizare dorește o extindere a efectelor dispozițiilor art. 158 alin. (4) din Codul penal. Or, acest aspect nu poate fi realizat de către instanța supremă prin prezentul mecanism de unificare a practicii judiciare. ... 16. Cu privire la fondul cauzei, procurorul a arătat că evoluția legislativă, coroborarea textelor legale, regulile și excepțiile stabilite de către legiuitor, modul în care se pune în mișcare acțiunea penală, la plângerea prealabilă sau din oficiu
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
Sentința penală nr. 561/2022 din 4.03.2022, pronunțată de Judecătoria Iași, Sentința penală nr. 122/2024, pronunțată de Judecătoria Sector 5 București în Dosarul nr. 24.260/302/2023. ... ... 2. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 94. Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, a fost identificată Decizia nr. 11 din 8 aprilie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 477 din 12 iunie 2019
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
plângerii, fără o cenzură a organelor judiciare, în cazul în care acțiunea penală nu a fost pusă în mișcare din oficiu, o astfel de completare nu poate fi realizată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin mecanismul juridic de unificare a practicii judiciare, reglementat de art. 475 din Codul de procedură penală, care are ca obiectiv preîntâmpinarea unei practici neunitare în aplicarea și interpretarea legii de către instanțele judecătorești, întrucât excedează nu numai obiectului unei sesizări de dezlegare a unei
DECIZIA nr. 30 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284222]
-
la noutate și la invocarea unei veritabile probleme de drept nu sunt îndeplinite, ceea ce înseamnă că, în lipsa îndeplinirii cumulative a tuturor condițiilor desprinse din prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, nu este posibilă declanșarea mecanismului de unificare reprezentat de sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 62. În legătură cu cerința noutății, trebuie subliniat că aceasta reprezintă o condiție distinctă de aceea a nepronunțării anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra respectivei chestiuni
DECIZIA nr. 35 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284841]
-
pusă în discuție trebuie să fie una veritabilă, serioasă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite și, prin urmare, să prezinte un anumit nivel de dificultate. Așadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul constituțional al
DECIZIA nr. 35 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284841]
-
colectivă prin publicarea hotărârii în BPI. Or, stabilirea legalității comunicării unei hotărâri judecătorești, în scopul verificării termenului legal de exercitare a căii de atac, nu reprezintă o problemă de drept aptă a primi o dezlegare de principiu în mecanismul de unificare a practicii judiciare prevăzut de art. 519 din Codul de procedură civilă, intrând în atributul exclusiv al instanței învestite cu soluționarea cauzei să stabilească momentul de început al curgerii termenului de apel în raport de comunicarea hotărârii judecătorești care, în
DECIZIA nr. 35 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284841]
-
pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor legale supuse interpretării. ... ... V. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 28. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a jurisprudenței. ... ... VI. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 29. Procurorul general a apreciat că prima orientare jurisprudențială este în litera și spiritul legii, în sensul că o instituție bancară este ținută
DECIZIA nr. 9 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285094]
-
regularitatea învestirii, prin prisma prevederilor legale citate mai sus, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că prima condiție de admisibilitate este îndeplinită, întrucât Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați este legitimat procesual activ să declanșeze mecanismul de unificare al recursului în interesul legii. ... 66. Mai departe, potrivit art. 515 din Codul de procedură civilă, „Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod
DECIZIA nr. 9 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285094]
-
conturile - solduri, rulaje, operațiuni derulate -, serviciile prestate sau contractele pe care le încheie. ... 77. Ca atare, acest drept se naște, prin efectul legii, de la data deschiderii contului și este recunoscut titularului de cont, în ipoteza dedusă dezlegării în scopul unificării jurisprudenței, până la decesul lui. ... 78. Instituită, așadar, de lege în beneficiul titularului de cont, obligația de păstrare a secretului profesional și confidențialității asupra tuturor faptelor, datelor și informațiilor existente în bancă poate fi opusă de către instituția bancară doar
DECIZIA nr. 9 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285094]
-
în scopul stabilirii întinderii masei succesorale prezintă relevanță soldurile conturilor de la data decesului, se constată că, în anumite cazuri, moștenitorii pot justifica un interes în a obține date protejate de secretul bancar. ... 105. Nefiind posibilă, într-o decizie de unificare a jurisprudenței, o enumerare cu caracter exhaustiv a unor asemenea situații, poate avea semnificația scopului justificat, în care dreptul la informare să nu le fie negat, ipoteza în care moștenitorii au un dubiu asupra existenței unor rulaje pe conturi în
DECIZIA nr. 9 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285094]
-
și art. 17 alin. (1) din Codul de procedură penală, și care atrag astfel și incidența art. 308 din Codul de procedură civilă, a reținut că legiuitorul are obligația de a respecta normele de tehnică legislativă menite să asigure sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ (paragraful 54), această situație nefiind constatată ca un viciu de neconstituționalitate care să afecteze dispozițiile art. 549^1 alin. (1) și (4) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 71 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287582]
-
modalitatea de calcul al oricărui termen prevăzut de Codul muncii a ajuns să fie exclusiv în favoarea angajatului, indiferent de instituțiile de drept aplicabile, însă, într-o atare situație, numai un recurs în interesul legii ar putea aduce lumină în unificarea soluțiilor, iar până la un astfel de moment instanța de judecată este învestită cu aplicarea corectă a legii în această speță. ... 41. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, în condițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părțile
DECIZIA nr. 33 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285723]
-
Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 49. Pentru legala învestire a Înaltei Curți de Casație și Justiție în cadrul mecanismului de unificare constând în pronunțarea unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiții de admisibilitate a acestei proceduri, condiții care trebuie întrunite în mod cumulativ, respectiv: – existența unei cauze în curs de
DECIZIA nr. 33 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285723]
-
procedură civilă, precum și cele ale art. 2.553 alin. (1) din Codul civil nefiind aplicabile. *) Decizia nr. 8/2024 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 19 iunie 2024. ... 59. Întrucât cele două mecanisme de unificare a jurisprudenței sunt distinct reglementate de legiuitor, fiecăruia fiindu-i caracteristice anumite condiții de admisibilitate și un rol procesual propriu, se constată că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu
DECIZIA nr. 33 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285723]
-
Partea I, nr. 573 din 19 iunie 2024. ... 59. Întrucât cele două mecanisme de unificare a jurisprudenței sunt distinct reglementate de legiuitor, fiecăruia fiindu-i caracteristice anumite condiții de admisibilitate și un rol procesual propriu, se constată că mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă nu poate fi valorificat atât timp cât condițiile restrictive de admisibilitate nu sunt îndeplinite. ... 60. Aceasta este, de altfel, practica constantă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni
DECIZIA nr. 33 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285723]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, este data de 4 august 2017, și nu data de 7 august 2017. Avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru că observațiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea și coordonarea întregii legislații, astfel că acesta trebuie să fie solicitat înainte de adoptarea actului normativ. Urmărirea și implementarea cerințelor impuse de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, asigură coerența întregului sistem de drept, iar Consiliul Legislativ este cel care, în mod primar, realizează această activitate. Consiliul Legislativ are obligația de a contribui la asigurarea coerenței și unificării legislației. Avizul Consiliului Legislativ este de natură să contribuie la unitatea și coerența textului actului normativ care urmează să fie adoptat, astfel că art. 79 alin. (1) din Constituție nu se poate interpreta decât în sensul că solicitarea avizului trebuie
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
Poporului, pe când cea de-a doua, în cadrul controlului concret pe calea excepției de neconstituționalitate. În esență, prevederile constituționale ale art. 79 normează un aspect de colaborare între autoritățile publice implicate în procesul de legiferare în vederea asigurării sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. Conținutul avizului Consiliului Legislativ se circumscrie unor propuneri, opinii sau puncte de vedere din perspectiva finalității pentru care este dat, iar avizul în sine are rol consultativ, și nu decizional în procesul de legiferare. Solicitarea și
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]
-
sesizată, dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 49/1999, precum și cele ale art. 84 și 89 din Legea nr. 263/2010 nefăcând obiectul unor excepții de neconstituționalitate. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 43. În procedurile de unificare a practicii judiciare a fost identificată Decizia nr. 23 din 19 martie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 14 iunie
DECIZIA nr. 32 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286789]
-
cu pregnanță din datele comunicate de instanțele naționale, punctele de vedere ale judecătorilor fiind divergente și exprimând, în proporții relativ egale, soluțiile identificate în încheierea de sesizare. ... 77. Această situație determină concluzia că, în cazul prezentei sesizări, utilizarea mecanismului de unificare a practicii judiciare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile prezintă utilitate, întrucât problema de drept semnalată reprezintă o chestiune cu un real potențial de a crea divergență jurisprudențială, problema pusă în discuție fiind una veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări
DECIZIA nr. 32 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286789]
-
unei veritabile probleme de drept, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție, aceasta constituind, de fapt, premisa fundamentală ce justifică intervenția instanței supreme prin mecanismul de unificare a practicii judiciare instituit de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală. ... 113. În speță, se constată că este îndeplinită condiția privind existența unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanță, Curtea de Apel București
DECIZIA nr. 36 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286647]
-
cauzele având ca obiect infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene și infracțiuni de corupție; dacă actele întrerupătoare de prescripție ulterioare datei de 30 mai 2022 pot întrerupe curgerea termenului de prescripție a răspunderii penale. ... 216. Premisa declanșării mecanismului de unificare a fost constatarea existenței unor hotărâri definitive ale instanțelor, care au apreciat în mod neunitar problematica in/existenței unei legislații unionale în materie de prescripție, precum și problematica includerii infracțiunilor de evaziune fiscală prin fraude la regimul TVA în categoria infracțiunilor
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
a da un efect normei în forma rămasă după pronunțarea deciziei de neconstituționalitate a generat o practică neunitară, consemnată și în două decizii^22 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - pronunțate în baza unor sesizări inadmisibile în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, punctul de plecare al acestei jurisprudențe divergente constituindu-l calificarea diferită a naturii/tipologiei deciziei de neconstituționalitate și a efectelor asociate acesteia, unele instanțe apreciind că este o decizie simplă/extremă, iar altele, o decizie interpretativă. ^22 Decizia nr.
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]