200,946 matches
-
facă. În ambianța bucureșteană se dedică studiilor muzicale dar se și îndrăgostește de verișoara Uca, fata dăruită cu fervoare lecturilor filozofice, o preocupare despre care nu se știe sigur dacă e autentică sau simulată din snobism. Un lucru la urma urmei lipsit de importanță pentru Tin pentru că el oricum o iubește. Este cutreierat de elanuri dar și le poate și stăpâni, rezistând „asemenea lui Ulise, care se lega de catarg” tentației de a se alătura odraslelor de ștabi în „escapadele” acestora
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
al realizării destinului creator, al familiei, al bolii, al rupturii dintre generații și poate de aici și acea senzație de supradozare de la sfârșitul lecturii. Autorul și-a pus în joc toate mizele, năzuind la o împlinire literară de anvergură. În urmă cu patru decenii, un roman pentru tineret, Seri albastre, îl făcuse scriitor popular pe Costache Anton, concurent redutabil al unui C. Chiriță, cu Cireșarii săi. Acum, în schimb, o carte de factura celei discutate, în care a învestit atât de
O carte restaurată by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13214_a_14539]
-
pe care imediat am tradus-o în polonă, adăugându-i o largă prefață. Aceasta a fost prima încercare de a-l prezenta cititorului polonez ca om și gânditor. De atunci am tradus alte cinci opere din creația lui. Cea din urmă, Lacrimi și sfinți, - abia a ieșit de sub tipar. Pot afirma că, acum, când în limba polonă au apărut deja opt cărți din opera sa, Cioran a penetrat de-a binelea în spațiul culturii intelectuale a țării mele. N.M. - Fire neliniștită
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
ci - poate în primul rând - un mod de viață. Ca pe vremuri, în cazul lui Platon, Epicur sau Aristotel... Cartea a avut un succes considerabil și recenzii serioase. N.M. - Revenind la atașamentul dvs. față de România... I.K. - Aș spune că în urmă cu exact patruzeci de ani am avut prilejul, la Sinaia, în Castelul Pelișor, să vorbesc în limba română, pentru prima dată în viața mea. Am vorbit, atunci, despre emoțiile profunde pe care mi le-au provocat varietatea peisajului României, bogăția
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
zăcut fără viață, senatorii au părăsit în panică sala de ședințe și s-au ascuns care pe unde a nimerit; chiar și Marcus Antonius, credinciosul și curajosul partizan al lui Caesar, a cedat sentimentului de frică și a dispărut fără urme pentru o vreme. Străzile Romei s-au golit, căci și plebea, deși dornică de spectacole inedite, s-a retras, neștiind ce “spectacole” aveau să urmeze pe scena romană. Strigătul conjuraților de revenire la sistemul pe care dictatorul Caesar îl distrusese
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
a venit de la dl C. T. Popescu. Într-un articol din Adev|rul literar Și artistic din 16 decembrie, editorialistul l-a considerat pe N.S. „o rudă a lui Adrian Păunescu” și l-a bănuit de similitudini morale cu acesta din urmă, dovadă compromisurile pe care le-a făcut în viață. Aceste compromisuri sînt, vai, reale. Rămîne problema interpretării (or, Cronicarul e de părere că nu se poate pune semnul egalității între comportamentul celor doi din anii de comunism, pentru motivul evident
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
are în vedere recuperări, concilieri, echilibrări, spre a atenua unele dramatice rupturi și surpări, nu schimbă esența situației. Autorul Istoriei critice a literaturii române rămîne pe același continent al „liberalismului metodei eseistice” ca și al opțiunii prodemocratice, chiar dacă celei din urmă îi șterge accentele acute, avînd drept țel consolidarea unei poziții „de centru”. Să fie vorba și de o rivalitate? Privind lucrurile de sus, nu s-ar cuveni a reține disocierile și diferențierile, ci asocierile și complinirile. Umbrele unei prezumate „competiții
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
aici este mai important decît a avea certitudinea că el a aparținut unui membru al familiei mele, mi-a spus Barry la plecare. Tîlcul l-am găsit în chiar ultimul capitol al Tatălui Fantomă: Am realizat cu multă vreme în urmă că dacă aș fi forțat să aleg între revelație și mister, aș opta pentru mister. Dezvăluirile ajută prea puțin: nu fac altceva decît să curme gîndurile ulterioare, în vreme ce misterul ne obligă la speculații. Scopul este să încurajezi imaginația, nu să
În căutarea tatălui pierdut by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13223_a_14548]
-
prin formă. Simțind că nu poate să impresioneze prin ceea ce are de spus, autorul încearcă s-o facă, disperat, prin felul în care o spune. Acest lucru nu este valabil, de altfel, doar pentru limbajul licențios. Cu mulți ani în urmă, Alex Ștefănescu semnala că există în literatură forme de șantaj sentimental - de la alegerea subiectului (vezi Puiul, de Al. Brătescu-Voinești) pînă la limbajul lacrimogen, care este imposibil să nu miște o mare masă de cititori (și pe atunci nu aveam telenovele
Unde se termină literatura? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/13206_a_14531]
-
vom suge vârtos, aveau să vină peste noi abia după vreo trei secole bune, invadând ținutul de la nordul Dunării. Ce-i sigur e că și Pan, în epoca legendară, cu darul său fermecat, a trecut pe aici fluerând, lăsându-și urma copitelor de țap în nămolul bogat zis mai târziu Vlașca și Teleorman... La Luvru, urcând scara înaltă care îți taie respirația, tunelul, perspectiva... cea mai spectaculos expusă operă artistică din lume, cârdul de turiști japonezi cu gurile căscate pe sus
Samothrakia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13217_a_14542]
-
la consecințe cel puțin la fel de aberante: un artist de anvergura lui Hans Mattis-Teutsch, de pildă, căruia nu i s-a tipărit nici un album în România, are nu mai puțin de patru albume în Ungaria și unul în Germania, cel din urmă realmente copleșitor. Reflexul imediat al acestor acțiuni, administrate cu un remarcabil profesionalism de către doi galeriști maghiari, este acela că, în relativ scurt timp, cota de piață a pictorului a depășit semnificativ suma de 50 000 euro (de curînd un peisaj
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
trebuie vîndute, din banii obținuți urmînd să fie achiziționate altele, mai profitabile. Este un soi de joc Monopoly în care în locul proprietăților să află bărbații, iar miza finală este ascensiunea socială. Firește, un asemenea grad de luciditate cinică exclude orice urmă de sentimentalism, ceea ce mărește excitabilitatea jocului. Eroina acceptă cu voluptate perversă cele mai degradante ipostaze, umilințe greu de imaginat, cu satisfacția celui care crede că, în final, acestea se vor dovedi a fi cele mai rentabile plasamente. De altfel, cu
Cherchez l’homme! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13256_a_14581]
-
organizat în această toamnă într-o insulă din Dodecanez, Symi, temerea ca nu cumva prea marea stăruință a cercetătorilor și traducătorilor de pe întreg mapamondul asupra celor 5000 de versuri kavafice să dăuneze celebrității poetului și să provoace în cele din urmă o reacție de respingere. Deocamdată însă, anul 2003 rămîne, pentru destinul postum al lui Kavafis, un an de referință iar răsunetul operei sale nu dă nici pe departe semne de estompare. Astfel, în februarie 2003 apare la Editura ateniană Patakis
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
Rodica Bin În noaptea de 2 spre 3 februarie a anului 2001, Aglaja și-a părăsit locuința, lăsînd în urmă-i ușa casei deschisă, proptită cu o mătură folosită la curățatul zăpezii. Dimineața - Jens, prietenul și partenerul ei de viață - descoperă absența Aglajei, își închipuie într-un prim moment că e plecată pentru o scurtă plimbare, cum îi era obiceiul
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
-uri într-atît de îndrăgite de Aglaja încît și lecturile ei publice deveneau adevărate spectacole, există în film o imagine mai mult decît simbolică: Jens Nielsen înalță, trăgînd-o pe sîrmă subțire, în sus, spre cer, ca pe un zmeu, cea de pe urmă carte a Aglajei, Raftul cu ultimele suflări (volum apărut în românește, ca și De ce fierbe copilul în mămăligă și tot în traducerea Norei Iuga, la Editura Polirom, spre sfîrșitul anului trecut). Din relicvele cele mai cutremurătoare lăsate de Aglaja, filmul
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
a murit pe 3 februarie 2001, necrologul l-am citit în ziarul FRANKFURTER RUNDSCHAU cîteva zile mai tîrziu. Numele ei era oricum ieșit din comun și imediat am avut o revelație: o văzusem pe Aglaja Veteranyi cu doi ani în urmă la concursul literar Ingeborg Bachmann, la Klagenfurt, am mai văzut-o după aceea în unele emisiuni TV. N-am cunoscut-o personal dar i-am citit primul roman, iar textele ei, mai ales felul în care le citea, m-au
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
actoricesc... ea a stat mereu în lumina reflectoarelor, de cînd era copil de circ și pînă la maturitatea artistică - culminînd cu succesul ei literar. Toate acestea fac din Aglaja o ființă strălucitoare dar în același timp, stranie. În cele din urmă, ea rămîne inaccesibilă - cel puțin așa mi s-a părut mie, care am avut acces doar la documentele ei literare și de familie, la mărturiile celor care au cunoscut-o... Cum - repet - nu am cunoscut-o personal, am fost constrîns
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
au sinucis... Toate acestea sunt însă doar speculații... și din acest motiv am și renunțat la aceste interviuri, lăsîndu-le de-o parte. I-am acordat spectatorului șansa să-și pună întrebări despre Aglaja, să caute răspunsuri. Fiindcă în cele din urmă nimeni, nici măcar partenerul ei de viață nu poate afla răspuns la întrebarea: de ce s-a sinucis Aglaja, de ce a fost într-atît de deprimată, de tulburată, încît s-a decis să renunțe la viață... Imaginea finală a filmului este însoțită sonor
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
despre ei, le prevede în mare măsură reacțiile și nu-i lasă să dispară în valurile de ceață ale unor declarații demagogice. Este lucid și ofensiv, nu și cinic. Mereu speră că personajul din fața lui va dovedi în cele din urmă că are și o anumită consistență morală, că nu este doar o imagine. Puțini sunt oamenii politici - Gh. Ciuhandu, Mona Muscă, Vasile Dâncu și poate încă unul sau doi - care au reușit să iasă cu fața curată din această examinare
O bilă albă pentru Robert Turcescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13266_a_14591]
-
titlu, Recursul la memorie, trimite în egală măsură, spune scriitoarea, la cartezianul Discurs despre metodă și la romanul lui Carpentier, Recurs la metodă (și el, trimitere la Discurs). Într-un alt volum de convorbiri, editat cu 30 de ani în urmă, între poetul Florin Mugur și prozatorul Marin Preda (de care Mălăncioiu se simte legată), care e poate cel mai fascinant dialog al literaturii noastre postbelice, Mugur începe prin a-și mărturisi reticențele inițiale față de un interviu cu autorul Moromeților: „(...) am
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
poetă, prieteniile și inamicițiile, contextele sociale și literare ale debutului ca poetă, bătăliile cu cenzura anilor ’80 (episodul interzicerii unui număr din Viața românească), descoperirea prozelor inedite ale lui Alexandu Vona, atașamentul din totdeauna față de poezia lui Bacovia (ale cărei urme se văd într-unele poezii). Sînt în Recursul la memorie rînduri dure, neiertătoare despre Caraion, dar și despre Marie-France Ionesco (Mălăncioiu îi reproșează controlul excesiv asupra moștenirii nu numai literare, dar și critice a tatălui ei), dar și altele de
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
debut decît ea însăși: „Acest poet al cărui nume păstra inițiala tatălui, ca un școlar (...)”). Lectură obligatorie pentru orice amator al literaturii românești actuale (și al culiselor ei), dar de citit cu circumspecție, Recursul la memorie e o carte despre urmele adînci ale unui trecut care nu trece și ale unui prezent pe care Ileana Mălăncioiu îl vede prin lentila biciului moral. Daniel Cristea-Enache vorbește la un moment dat în carte despre o „judecată globală și fără apel” (a exilului românesc
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
cărat” din țară la bătrînețe, scriitor de consum, între altele, ci la ironia pe care noi o făceam referitor la faptul că dl. Popa însuși s-a „cărat” (vorba d-sale) din țară, și tot în Germania, cu decenii în urmă, de unde și expedia interviul. Dl. Popa pretinde în replica de acum că avea, spre deosebire de Caragiale, toată îndreptățirea să se „care”. Ce să mai spunem? Al doilea text e semnat de Nazaria Buga și într-un fel ia apărarea unei imposturi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
Iliescu s-a dus la Vaslui pentru a da startul “Anului Ștefan cel Mare și Sfînt - 500” Președintele le-a spus cu acest prilej vasluienilor: “Ștefan ne-a integrat în Europa!”. Asta se întîmpla cu o jumătate de mileniu în urmă. Intrebarea e ce va face în acest an domnitorul scos la înaintare de autorități în vederea integrării României în Uniunea Europeană?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
Pavel Șușară Cu doi ani în urmă, atunci cînd Amelia Pavel împlinea optzeci și cinci de ani, am scris un fel de laudatio, intitulat Tinerețea unei senioare, în care, asemenea unui copil răsfățat și egoist, mă bucuram fără echivoc în fața privilegiului de a-i avea încă alături
Dispariția unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13247_a_14572]