3,613 matches
-
cupalmele taleși desenează eternitateape nerăsuflate!... XVII. TU SĂ ȘTII, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1662 din 20 iulie 2015. Tu să știi că stropii reci Sunt doar lacrimi și îmi plouă Sufletul pierdut pe veci. De se-mprăștie văzduhul În granule și atomi, Tu să știi că-mi mai ai duhul Să-l respiri și-apoi să dormi. De se stinge strălucirea Ochilor și de pe buze, Tu să știi: s-a stins iubirea Și vor fi vremuri confuze. De-
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
idolii, dar nu pentru a îmbrățișa ulterior religia iudaică. Argumentul cel mai puternic rămâne exemplul personal, altfel spus, convertirea lui Commodian însuși (vv. 3‑12): Rătăceam neștiutor din loc în loc, în puterea speranțelor deșarte,/ Iar nebunia tinereții mă purta prin văzduh./ Eram mai ușor decât firul ierbii./ Aprins eram și năvalnic în toate,/ De parcă aș fi avut o sută de capete pe umeri./ Nemulțumit de acestea, puțin a lipsit să nu ajung un Marsus defăimător/ făcând descântece cu ierburi rele./ Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Roma și să fie „sacrificați” neîntârziat. Ulterior, el declanșează persecuția împotriva Bisericii. Reacția divină nu se lasă așteptată: potrivit Apoc. 11,13, a zecea parte a orașului este distrusă și sunt omorâți șapte mii de oameni. Profeții sunt ridicați în văzduh, printr‑o minune dumnezeiască. Persecutorii nu sunt însă intimidați de aceasta, ci continuă nestingheriți masacrul. Commodian spune că Dumnezeu le‑a împietrit inimile, așa cum făcuse odinioară cu Faraon. Nero ordonă expulzarea creștinilor din cetate și pronunță edicte anticreștine, susținut de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
zorilor vor aștepta noaptea, spre odihna durerilor lor. Iar când noaptea va veni, se vor întreba dacă nu vor fi cumva cutremure de pământ sau vijelii până la răsăritul soarelui și ce moarte îngrozitoare i‑ar aștepta atunci. Pământul întreg, marea, văzduhul și cerul vor plânge viața nefericită [a oamenilor]. De asemenea, animalele sălbatice, păsările, munții și dealurile, copacii și câmpia vor plânge laolaltă pentru oamenii care s‑au depărtat de Dumnezeul cel sfânt, care au crezut în Amăgitor și au acceptat
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și‑n trâmbița lui Dumnezeu, Însuși Domnul Se va pogorî din cer, și cei morți întru Cristos vor învia întâi; după aceea noi, cei vii, cei rămași, împreună cu ei vom fi răpiți în nori ca să‑l întâmpinăm pe Domnul în văzduh; și astfel pururi cu Domnul vom fi” (1Tes. 4,16‑17). Fericitul Daniel ne‑a învățat limpede acestea, vestindu‑ne a doua venire a Domnului, pe care îl numește lămurit „Fiul Omului”, după firea pe care a îmbrăcat‑o. „El
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
1). Pavel scrie întotdeauna „vă cerem” în loc de „vă rugăm”. Despre adunarea noastră în jurul lui Cristos, el a vorbit și mai limpede în Epistola întâi [către Tesaloniceni], unde a spus: „vom fi răpiți în nori ca să‑L întâmpinăm pe Domnul în văzduh; și astfel pururi cu Domnul vom fi” (1Tes. 4,17). De asemenea, Domnul spune același lucru în Evanghelii: „Va trimite pe îngerii săi și pe cei aleși ai Săi îi vor aduna din cele patru vânturi, de la marginile cerurilor până la
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
spumege de sânge. Chiar și după ce va pieri, el va fi urât. Apoi se va întoarce și se va pretinde egalul lui Dumnezeu. Dar Dumnezeu îl va învăța că este nimic” (V, 28‑34). . „[Parcele] îl vor aduce înapoi prin văzduh, așa încât toți să îl poată vedea pe cel care odinioară învinsese tăria pietrei cu moliciunea bronzului. El va lovi tot pământul tău și îl va distruge, după cum a hotărât. Dumnezeu i‑a dat, cu adevărat, puterea să facă lucruri pe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în Teologia sa dogmatică, așază, între păcatele enumerate acolo, curvia după sodomie, iar în Viața Sfântului Vasile cel Nou - carte cu o circulație manuscrisă concludentă (a fost tipărită târziu, prin 1816, la Râmnicu Vâlcea) - curvia este a treia „vamă a văzduhului”. Impulsuri „estetice” par a grăbi pașii celor ce se îndreptau spre desfrâu atrași de „fetele necinstite” (vor fi fost, oare, toate prostituate?) și de „femeile stricate” (categoric între acestea văduvele își aveau reprezentante, ele fiind considerate, dacă se încurcau cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de cinci ori cu cifra 3” : 33x3+3/3 = 58 . Soluția Problemei 20 a) 111 ll = 100; b) 99 + 9/9 =100; c) 5 x 5 x 5 - 5 x 5 = 100. 21.Într-o zi toridă de vară, când văzduhul zăngănește de gâze, pe o pajiște mică și verde cu aria 3.5 hectare pasc doi cai de aceleași culoare și prăsilă, care diferă între ei numai prin faptul că coada unuia o legată. Pajiștea are formă de paralelogram și
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
diamant, trasă de șase cerbi blajini și foarte drăguți. Pentru a-și putea îndeplini treaba din acea noapte, ea a pornit un crivăț foarte puternic și orbitor, care, cu mantia lui, acoperea privirile oamenilor de la ferestrele înghețate. Zburând lin prin văzduhul limpede, Crăiasa Zăpezii, acompaniată de fulgii de nea, transforma casele acoperite de nămeți în niște delicioase torturi, parcă acoperite cu frișcă. După aceea, le împodobea punând țurțuri la streașină, care se uneau și păreau precum un policandru din fluturi argintii
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
vremea rece. În următoarea dimineață, soarele auriu strălucea pe cer. Aproape toată zăpada se topise. Palatul tainic nu mai era. Pesemne că plăpânda Crăiasă a Zăpezii plecase demult. Dar stați! Văd parcă un mic fulg de nea ce cade din văzduhul larg. Ajunge pe sol și se topește. Dar ceva incredibil se întâmplă. Din rămășițele vechiului fulg răsare acum un mic și gingaș ghiocel ce se înalță mândru și vestește venirea primăverii aurii și călduroase.” (C.T.) Dansul fulgilor de nea „E
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
ce se înalță mândru și vestește venirea primăverii aurii și călduroase.” (C.T.) Dansul fulgilor de nea „E anotimpul alb. Afară se auzeau cântecele vântului de iarnă, ce prevesteau o ninsoare ușoară și deasă. Deodată, o cernere albă se lăsă din văzduh. Iarna a venit cu o ploaie de fluturi albi ce cădeau din cerul căptușit cu nori plumburii. Roiurile dese de fulgi albi străluceau în lumina zilei. Dansul fulgilor de nea este plăcut și captivant. Totul în natură este acoperit cu
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
albi ce cădeau din cerul căptușit cu nori plumburii. Roiurile dese de fulgi albi străluceau în lumina zilei. Dansul fulgilor de nea este plăcut și captivant. Totul în natură este acoperit cu o pânză albă și pufoasă. Steluțe argintii umpleau văzduhul. Fulgii se joacă prin aer ca un roi des de fluturi albi, așternându-se pe pământ într-o mantie de argint. Copacii, ca niște fantasme albe, se zăresc în depărtare. Tufișurile lipsite de frunze par niște degete vătuite. Casele și-
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
un colț de rai venit pe Pământ.” (N.A.) Vesela natură „A ieșit de printre nori soarele rotund și palid. Cu razele lui pline de speranță a învăluit vesela natură. Parcă toate viețuitoarele s-au trezit dintr-un somn adânc. În văzduhul scânteietor zboară porumbeii, ca un roi de fluturi albi ce se înalță mândru pe scara cerească. Păsărelele din cuiburi își dreg glasul pentru minunatele concerte ce vor urma. Mulțumit de minunea făcută, dulcele soare surâde blând pe bolta cerească și
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
ce se încovoaie după copaci. Toți admiră spectacolul plin de veselie. Broscuțele verzi precum zgribulita iarbă a primăverii se joacă în unda străvezie a apei. Fluturii așezați pe petalele catifelate ale florilor, precum un fir de borangic, șușotesc lin. În văzduhul pur se simte un aer de veselie. Totul în jur este minunat și fermecător.” (V.D.) De asemenea, am folosit și exerciții de antrenament creativ, unele preluate din literatura de specialitate (A. Stoica, 1983, p. 206 - 207), altele transformate și adaptate
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
iubesc). Paradisiacul provine din beatitudinea eului liric de a se regăsi într-o armonie universală, comunicându-și neîncetat fericirea apartenenței la marele tot: „Zilnic îmi bate în tâmple cu aripile/ o pasăre măiastră intră îi spun/ nu sunt decât un văzduh luminos/ în care se poate zbura în toate/ anotimpurile și-n toate/ secundele/ iau și puii mei cu mine mă-ntreabă/ cu glas mieros pasărea măiastră/ ia-i îi răspund și învață-i să/ zboare prin sângele meu/ ca și când ar
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
năvoadele cu pești,/ zbătându-se și nu prea, foșnind prin solzii vineți,/ în timp ce-n altă lună, a lotcii pescărești/ aproape roase vâsle strâns le țineți”. Răsună aici și alte clape, inclusiv (și nu fără farmec) cele amintind de G. Călinescu: „văzduhul e vibrant:/ - planete, astre urse -/ parcă ne vin ciudat/ peste planete curse.// Iubirea de înalturi/ ne arde-n trup, precum/ mari peșteri în bazalturi/ păstrează-al lunii fum”. Categorial, dominanta producției lirice din deceniile al șaselea și al șaptelea este
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
și mai de treabă iaste vântul, că fără de răsuflare nu poate trăi omul nici un ceas. A doua stihie și mai înaltă iaste focul, nu numai acest ce vedem cu ochii și ne slujim de dânsul, ce și focul cel din văzduh. A treia stihie iaste apa și a patra stihie iaste pământul. Deci într-aceste 4 stihii iaste omul făcut și, pentru căci sânt alcătuirile trupului omenesc, era cu cale să se sfințească cu pogorârea Domnului” (Antim Ivireanul). În jurul acelorași corespondențe
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
cu inflexiuni argheziene: „Hei! Cine oare-a părăsit pământul / Și-a plecat cu noaptea și cu vântul / Și-a pornit spre vămile din cer, / Strecurându-se hoțește printre drugii groși de fier? // Cine e acuma duh / Și plutește liber în văzduh, / Ca o vrabie, ca un porumb / Slobozit din temnița de plumb?” (A mai căzut o stea...). Z. publică și câteva povestiri, precum și romanul istoric Vulturii Pindului (2002), în care zugrăvește un episod al conflictelor uneori sângeroase dintre aromânii și grecii
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
ospățul, pomenile compun acțiunea vie, în plină desfășurare, iar reflecțiile, amintirile, tânguirile fără glas ale povestitorului îndeplinesc rolul corului din teatrul antic. În cimitir, lume multă, înghesuială, clopotele jelesc, preoții cădelnițează, rostesc rugăciuni, un „Doamne miluiește”, repetat până la exasperare, umple văzduhul, bufnițele din clopotniță zboară speriate dintr-un copac în altul, iar în răstimpuri Ilie gornistul, ținând cu tot dinadinsul să aducă Mariei lui Tudor, mamă a doisprezece copii, omagiul său - altfel rezervat veteranilor - sună dintr-o trâmbiță veche, de la 1877
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
cât e de frumos în sat! Creștinii vin tăcuți din vale Și doi se-ntâlnesc în cale Își zic: Hristos a înviat! Și râdeatâta sărbătoare De chipul lor cel ars de soare. Și-un vânt de-abia clătinitor Șoptește din văzduh cuvinte: E glasul celor din morminte, E zgomotul zburării lor! Și pomii frunțile-și scoboară Că Duhul Sfânt prin aer zboară. E liniște. Și din altar Cântarea-n stihuri repetate Departe până-n văi străbate - Și clopotele cântă rar: Ah, Doamne
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
peste pământ; a acoperit mestecenii și arțarii cu galben de lămâie; copacii au primit veșmântul de aramă; copacii cu ramuri ostenite; în copaci ard galbene flăcări de toamnă; ascultă glasul frunzelor bronzate; zâmbetul bun al bătrânului soare; vântul rotea în văzduh frunze ude și ramuri; vântul a furat hainele copacilor; vârteje de frunze arămii; toamna a rumenit frunzele plopilor tremurători; frunzișul copacilor s-a făcut de un roșu strălucitor; va trezi din somn frunzele căzute; toamna a spălat frunzele cu ploaia
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
rândunele călătoare; noaptea se lasă molcom peste pădure, ca o pânză întunecată ; noapte neagră și mohorâtă; nopți reci suflate cu argint de lună; norii groși, plumburii mătură crestele dealurilor; plouă cu picuri de cerneală; IARNA - expresii frumoase -steluțe argintii umplu văzduhul; -fulgii se joacă prin aer ca un roi de fluturi albi; -ninge des, zăpada cade des ca făina la cernut; -dansul fulgilor - dansul petalelor de cireș; -cu o mantie albă se îmbracă pământul; -casele și-au pus cușme albe strălucitoare
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
să releve caracterul de facere, de literatură. Declarându-se „cronicar” al activității de pe un șantier, naratorul anunță că va înfățișa o faptă de eroism, dar amână mereu începerea istorisirii, introduce preliminarii, digresiuni, intercalează chiar un episod fantastic (ridicarea cuiva în văzduh, legat de piciorul unui vultur uriaș) și își motivează insistent procedările. Epicul se reduce la traversarea de către un muncitor, pe brânci, a unei conducte, pentru introducerea unui cablu de care alții uitaseră. Presupusele mișcări, fizice și sufletești, sunt notate meticulos
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
cu cel suprarealist. Glisarea în vis are, de multe ori, o funcție compensatoare. Sensul este acela al dislocării din real și al călătoriei imaginative într-un univers liniștitor, golit de elementele ostile ale contingenței: „Prin lumi de nouri vom călători,/ Văzduh mai nou din noi va înflori./ La căpătâiul cerului o stea/ Înmugurită pentru noi va sta / Din raze limpezi să ne facă drum/ În lumea unde negurile iernii/ Clădesc albastre mănăstiri de scrum/ În care toacă luna de vecernii...”. Alteori
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]