14,506 matches
-
ar fi realizat în momentul achiziției, sau într-un termen normal de decontare. În ceea ce privește costul de producție, acesta cuprinde costurile directe aferente unităților produse, cum ar fi costurile cu manopera directă, precum Și alocarea sistematică a regiei de producție, fixă Și variabilă, generată de transformarea materialelor în produse finite. IAS 2 exemplifică tipuri de cheltuieli care pot fi considerate ca făcând parte din regia fixă sau variabilă, astfel: regia fixă de producție cuprinde acele costuri indirecte de producție care rămân relativ constante
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
ar fi costurile cu manopera directă, precum Și alocarea sistematică a regiei de producție, fixă Și variabilă, generată de transformarea materialelor în produse finite. IAS 2 exemplifică tipuri de cheltuieli care pot fi considerate ca făcând parte din regia fixă sau variabilă, astfel: regia fixă de producție cuprinde acele costuri indirecte de producție care rămân relativ constante, indiferent de volumul producției, cum sunt: amortizarea, întreținerea secțiilor Și utilajelor, precum Și costurile cu conducerea Și administrarea secțiilor; în timp ce regia variabilă de producție constă în
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
din regia fixă sau variabilă, astfel: regia fixă de producție cuprinde acele costuri indirecte de producție care rămân relativ constante, indiferent de volumul producției, cum sunt: amortizarea, întreținerea secțiilor Și utilajelor, precum Și costurile cu conducerea Și administrarea secțiilor; în timp ce regia variabilă de producție constă în acele costuri indirecte de producție care variază direct proporțional sau aproape direct proporțional cu volumul producției, cum sunt materiile prime indirecte Și forța de muncă indirectă. Regia fixă de producție se alocă asupra costului produselor în funcție de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
primă investigare a relației dintre cele trei variabile se poate realiza prin modelarea creșterii veniturilor în funcție de vârstă pe niveluri de instrucție constante. Neavând subeșantioane suficient de mari pe niveluri de instrucție specifice, am fost nevoit să construiesc din răspunsurile subiecților variabile dummy, corespunzătoare unor categorii de instrucție utilizate în abordarea cotidiană a școlarității: primară (0-8 clase), medie (de la 9 clase la postliceal) și superioară. Prin urmare, constanța nivelului de instrucție pe aceste categorii este doar aproximată, categoriile nefiind, cum este evident
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
statutul social al primului post al fiului - SSPF; - statutul social actual al fiului - SSAF. Coeficienții din desen, numiți în jargon statistic coeficienți path, pot fi înțeleși ca măsuri ale influenței unei variabile asupra altei variabile în condițiile în care celelalte variabile sunt păstrate constante. Ele variază între 0 și 1, influența maximă având loc în cazul în care coeficientul este 1. Figura 10. Model path al determinării destinației sociale pentru adulții americani Sursa: Blau și Duncan, 1967 Modelul statistic elaborat de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
deceniului nouă, finalizându-și studiul tot prin modelare statistică. Abundența de date utilizate și caracterul sofisticat al tehnicilor statistice folosite au produs totuși rezultate paradoxale, neașteptate, nereușind să tranșeze problema. Concluzia fundamentală este că, indiferent de nivelul de analiză ales (variabilă etc.), indeterminarea e mai importantă decât determinarea. Jencks stabilește câteva corelații: R (nivel de instrucție × statut) = 0,65; R (IQ × statut) = 0,5; R (origine × statut) = 0,5. Statistic, aceste corelații sunt puternice. Dar, ca orice corelații, ele nu ne
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nivelul de instrucție al subiectului. Voi presupune că numărul de copii de vârstă școlară din familie indică frecvența contactului subiectului cu instituțiile de învățământ. Nivelul de instrucție reflectă profunzimea cunoașterii realităților din sistemul de învățământ. În modelarea relațiilor dintre aceste variabile și încrederea în învățământul românesc trebuie să ținem cont și de posibila variabilitate în timp a calității acesteia, corelativă vârstei subiectului. Vârsta poate fi, de asemenea, corelată cu atitudinile generale față de instituții. Structurile atitudinale - ale încrederii în instituții, în cazul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
anglo-saxone, altele decât SUA. Țări foarte bogate, precum SUA, Norvegia și Elveția, sunt depășite de state cu un PIB pe locuitor semnificativ mai mic, cum sunt Coreea de Sud sau Irlanda. În concluzie, nu doar resursele diferite disponibile pentru educație explică performanțele variabile ale elevilor, ci și aspectele de construcție instituțională care au fost indicate deja în capitolul X, dedicat factorilor determinanți ai rezultatelor școlare. 5.2. Cultura civicătc "5.2. Cultura civică" România a participat, alături de alte 27 de țări, la ancheta
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
tot mai largă și implică modificări importante ale liniilor tehnologice, cu suplimentarea costurilor aferente, în special trecerea la ambalaje PET (polietilen tereftalat). O analiză a structurii costurilor per unitate de produs arată că 9% din costul unitar este datorat părții variabile asociate noului ambalaj de unică folosință, iar amortizarea echipamentelor reprezintă o pondere de 6% în condițiile unei utilizări minimale de 90% a capacității de producție. Produsul poate exista doar dacă abordările ecologice capătă amploare. Se așteaptă crearea unor zone ecologice
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
un număr de sarcini care obligă la contactul direct cu personalul de producție sau cu distribuitorii finali. Forța de vânzări este esențială pentru creșterea cifrei de afaceri. Există un sistem de plată motivant, ce leagă performanțele individuale de o parte variabilă a salariului. Dinamica firmei este dată și de dinamica resurselor umane. Personalul este tânăr și motivat de un sistem de valori bazat pe performanță individuală și a echipei. 4. La realizarea valorii percepute de consumatorul final, un rol major revine
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ipsos, glet, adezivi și accesorii pentru zugrăveli; • grunduri și vopsele pentru vopsitorie; • materiale hidro și termoizolante; • cabluri și componente electrice; • materiale abrazive; • țevi PVC și elemente de conectare aferente; • echipamente de protecție; • produse decorative. Gama de produse are o „geometrie variabilă”, existând o adaptare la cerințele pieței, dar și la oportunitățile oferite de diferiți furnizori interesați de competențele comerciale ale firmei, infrastructura și poziția sa pe piața regională. Pentru o adaptare mai exactă la cerințele clienților, Metabras și-a dezvoltat și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
la f(k0), Încurajând procesul de creștere economică, deoarece cu același volum al capitalului (k0*) vom obține un nivel mai ridicat de venituri. În modelul Solow, numai progresul tehnic asigură o rată mai mare de creștere a produsului y, celelalte variabile având un efect de nivel, limitat. Pe termen scurt, creșterea este determinată de capital și progres tehnic, iar pe termen lung creșterea este realizată doar de progresul tehnic. Poate că a venit momentul alungirii acelei izocuante de creștere reprezentată În
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
personal de luare a deciziei. Astfel, trebuie găsit un echilibru optim Între resursele alocate de organizație, efortul făcut de specialist și rezultatele diseminării cunoașterii, În asemenea măsură Încât să se realizeze un flux perfect balansat și eficient. Distorsiunile Între aceste variabile, resurse-efort-rezultate, trebuie să facă obiectul unei analize aprofundate, iar atâta timp cât respectivul proces este unul deschis, se impune luarea În considerare a creării unui mecanism de autoreglare. 3.3.3. Dezvoltarea Communities of Practice Communities of Practice sunt grupuri autoînființate și
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
pe găsirea cauzelor care stau la originea unei rate scăzute de absorbție a fondurilor europene, de către România. Studiul reprezintă o abordare econometrică a influenței vechimii În calitatea de stat membru al UE, asupra procentului de absorbție. Practic, analiza reflectă dacă variabila timp, exprimată prin numărul de ani de implicare În absorbția fondurilor, influențează abilitatea de a atrage și folosi banii europeni. În final, se caută o alternativă calitativă În evaluarea cauzelor și se determină care este adevărata cauză care frânează procesul
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
asemenea, nici viața curentă în interiorul unui Stat, nici comportamentul obișnuit față de lucruri și oameni nu se conformează (acestui criteriu - n.a.), ci că între cele două se produce o sciziune. Comerțul curent, natural, naiv, cu oamenii și lucrurile e nedeterminat, imprecis, variabil, plin de contradicții inconștiente, incoerent - și cade sub semnul aparenței, al doxei. Grija față de suflet descoperă această dualitate: pe de o parte doxa și pe de alta idealul unității. El descoperă deopotrivă dedublarea și imuabilul, ceea ce se schimbă și ceea ce
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
copil, și pentru adult. Cel din urmă, din ignoranță, stângăcie sau rigiditate poate fi chiar un factor declanșator sau agravant al situației. 3.1.2.d. Caracteristici cognitive. În cadrul acestei etape de viață încep să se contureze diferențele în baza variabilei sex la nivelul unor abilități speciale și al randamentului școlar. Fetele pot prezenta performanțe superioare în ceea ce privește fluența verbală, ortografia, citirea și calculul matematic. Băieții obțin scoruri mari la raționamentul matematic, orientare spațială și soluționarea problemelor de descoperire. Acum pot apărea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
P., Zlate, M., Crețu, T., 1987, p. 321). Privit astfel, caracterul este un subsistem relațional-valoric și de autoreglaj al personalității și se exprimă, în principal, printr-un ansamblu de atitudini-valori. Pentru definirea caracterului avem în vedere nu manifestările atitudinale circumstanțiale, variabile, ci atitudinile stabile și generalizate, definitorii pentru persoana în cauză, și care se întemeiază pe convingeri puternice. Atitudinea exprimă o modalitate de raportare față de anumite aspecte ale realității și implică reacții afective, comportamentale și cognitive. Nu totdeauna între cele trei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în care predomină reacțiile relativ constante, în raport cu condițiile constante. Astfel, sunt deprinderi: mersul, îmbrăcatul, scrisul, calculul mintal elementar (tabla înmulțirii). Vom desemna prin priceperi acele acte învățate în care predomină reacțiile plastice, capabile de a se adapta prompt la condițiile variabile ale mediului: conducerea unui autovehicul este o pricepere întrucât domină variabilitatea. Tot priceperi sunt și cele implicate în mânuirea unui strung sau în rezolvarea unor ecuații de gradul doi. Atât în cadrul deprinderilor, cât și în cel al priceperilor găsim acțiuni
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
motivațional apare și aspirația spre competență, dorința de a deveni un bun profesionist (mecanic, inginer, medic ș.a.). În acest caz, eforturile se canalizează înspre disciplinele având legătură cu viitoarea meserie. Profesorul utilizează toate aceste motive ce apar cu o pondere variabilă de la un elev la altul, dar trebuie să cultive prin toate mijloacele motivațiile intrinseci. 5. Caracteristicile afectivității tc "5. Caracteristicile afectivit\ții " Tendințele, dorințele sunt însoțite, în permanență, de anumite trăiri pozitive sau negative pe care le denumim stări afective
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Brunham și Davis (1969) și Epstein (în publicații periodice). Baker-Sennett și Ceci (1996) erau convinși că gândirea creativă presupune un anumit „salt” și au testat teoria lor cu ajutorul corelării unor probleme perceptuale și verbale pentru rezolvarea cărora au prezentat cantități variabile de informații. Datele perceptuale au fost prezentate sub formă de imagini scanate pe un computer, unele cu părți semnificative omise, altele cu foarte puține informații omise. În datele lingvistice s-au inclus cuvinte de uz comun din care litere. Subiecții
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Lindholm, 1972; Toplyn și Maguire, 1991; Wallach, 1970). Efectul stimulării senzoriale poate fi explicat printr-un proces similar: stimularea senzorială este capabilă să extindă temporar câmpul de atenție. Kasof (în publicații periodice) caracterizează ceea ce noi am numit ca trăsătură variabilă „câmpul larg de atenție”, pornind de la ipoteza că o capacitatea bună de atenție reflectă o trăsătură stabilă. Alți factori extracognitivi conduc individul spre căutarea și utilizarea ideilor originale sau distante. Unul dintre fenomenele care a captat deseori atenția cercetătorilor reprezintă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de atenție, ca parte a procesului de selectare a celei mai adecvate orientări pentru studiul de caz respectiv. Fațetele multiple Munca creativă este întotdeauna un demers cu multiple fațete. Prezentarea unei fațete atribuite fie creatorului, fie cercetătorului este un factor variabil. Dar păstrăm în minte cu smerenie că orice fațetă pe care o evidențiem își datorează existența unei acțiuni sau afirmații proprii creatorului și constituie prin urmare un aspect de a cărui prezență, probabil, creatorul a fost, de asemenea, conștient. Vom
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mod special, de diferențele individuale și au explorat posibilitatea corelației dintre variația transversală a anumitor variabile predictive cu variabilele de criteriu relevante, precum performanța creativă. Investigația istoriometrică a celor mai iluștri creatori ai lumii a permis măsurarea scorurilor extreme ale variabilei criteriu. În orice caz, interesul trezit de psihologia diferențială aplicată la creativitatea superioară a persistat până astăzi. Unii cercetători evaluează abilitățile cognitive, alții se axează pe trăsăturile de personalitate, iar alții cercetează relația dintre inteligență și caracter (Cox, 1926; Knapp
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
își desfășoară activitatea, ce au fost evaluate prin intermediul unei baterii de proceduri trimise prin poștă. Descrierea relației dintre evaluările creativității și inteligenței a fost doar o parte din studiile efectuate la IECP. O importanță mult mai mare a fost acordată variabilelor personalității identificate la persoanele creative, de care nu ne vom ocupa pe larg în capitolul de față. Un studiu efectuat pe 343 de ofițeri din armată a scos la lumină unele variabile ale personalității care deosebesc persoanele creative de cele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în timpul vieții ca să fie apreciați de posteritate, în vreme ce conducătorii militari, politici sau religioși trebuie să aibă adepți contemporani cu ei pentru a deveni celebri (pp. 220, 222). A treia descoperire este faptul că între IQ și creativitate există o corelație variabilă, a cărei valoare se situează, în general, între slabă și moderată (Flescher, 1963; Getzels și Jackson, 1962; Guilford, 1967; Herr, Moore și Hasen, 1965; Torrance, 1962; Wallach și Kogan, 1965; Yamamoto, 1964). Corelația depinde parțial de tipul aspectelor creativității și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]