10,104 matches
-
de a asigura „pâinea și circul” pentru plebea romană lucru ce crea nemulțumiri mari poporului, iar riscul unor revolte devenea deseori iminent. În această situație, pentru a nu se ajunge la lupte interne și având în vedere că nici din vastul imperiu roman, deseori, nu mai aveau resurse și soluții pentru a se completa deficitul financiar, imperatorii apelau la o soluție neobișnuită. Făceau rost de bani chiar la ei acasă. Depistau astfel patricieni, senatori și alți magnați cărora le căutau, sau
DESPRE TÂMPENII ABERANTE, NEADEVĂRATE ŞI TENDENŢIOASE de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365981_a_367310]
-
Ministerul Culturii și Patrimoniului Național (2012 - 2013), iar din luna februarie anul 2013, după cum am mai spus, l-a numit la conducerea Secretariatului de Stat pentru Culte. După cum putem observa și constata, Domnul Victor Opaschi este o persoană cu o vastă experiență în zona relațiilor stat-culte, profund cunoscător al vieții religioase, promotor al libertății religioase, capabil să impulsioneze și să valorifice dinamismul vieții religioase în folosul tuturor. A sprijinit cultele religioase pentru a-și redobândi rolul și locul pe le-au
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ… PARTEA A II [Corola-blog/BlogPost/365923_a_367252]
-
neadevărate și tendențioase”. Vouă cum vi se par acum? Am să revin. Cu bine. (Ion Iancu Vale) *** Revista „JUSTIȚIARUL”, 11 martie 2004 „NE TREBUIE ÎMPĂRATUL...” Ca într-o ne controlabilă mișcare tectonică, societatea românească este acum fracționată de o crevasă vastă, adâncă și largă: mizeria umană. Simțită acut, la diferite nivele și-n diferite feluri, de fiecare dintre noi, realitatea crudă și glacială este evidențiată cu minuțiozitate și cinism de către cea mai mare parte a mass-media. Citește mai mult Dragi prieteniVă
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
neadevărate și tendențioase”. Vouă cum vi se par acum? Am să revin. Cu bine. (Ion Iancu Vale)***Revista „JUSTIȚIARUL”, 11 martie 2004„NE TREBUIE ÎMPĂRATUL...” Ca într-o ne controlabilă mișcare tectonică, societatea românească este acum fracționată de o crevasă vastă, adâncă și largă: mizeria umană. Simțită acut, la diferite nivele și-n diferite feluri, de fiecare dintre noi, realitatea crudă și glacială este evidențiată cu minuțiozitate și cinism de către cea mai mare parte a mass-media. ... VI. ION IANCU VALE - PAMFLETE
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
artistice și interpretative în spectacolele prezentate de Ansamblul Folcloric “Doina Oltilui” cu diferite ocazii, putem aminti pentru conducerea muzicală pe Artistul Poporului, Ionel Budișteanu, maestrul Radu Voinescu, sau dirijorul Gigi Mogoroașe. În ceeace privește componenta de coregrafie , au împărtășit din vasta lor experiență artistică dansatorilor din ansamblul nostru, maestrul coregraf: Tita Sever, specialist al Casei Centrale a Creației Populare București, maestrul Ilie Ion, Artist Emerit, membru al Ansamblului profesionist de Cântece și Dansuri “Ciocârlia” din București și Cornel Botoș, instructor coregraf
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
Modele > GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ȘI DĂRUITOARE A MOȘTENIRII FOLCLORULUI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1256 din 09 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Vor certa specialiștii pe cineva care îndrăznește să considere muzica folclorică moldovenească atât de vastă și cu iubitori atât de înfierbântați încât nu ea ar fi parte integrată a folclorului românesc ci de la ea începe acest folclor...! Să spună cine, ce vrea, dar dacă se dă drumul la muzică, se găsesc dovezi! O lămurire pașnică
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
mărturisi, cu timp și fără timp, articolele, interviurile pe care le-a acordat sau discursurile și predicile pe care le-a susținut, in diferite împrejurări și cu diferite ocazii, altfel spus, toată activitatea sa pastoral - misionară, caracterul și cultura foarte vastă și solidă de care dispune, de asemenea (și) dragostea sfinției sale pentru cultura, arta și spiritualitatea noastră, autentică!... Sunt de-a dreptul mișcat și impresionat de capacitatea și puterea preacucerniciei sale de muncă susținută, pe care o desfășoară, cu timp și
PĂRINTELE IC. STAVR. GHEORGHE NEMEŞ LA CEAS ANIVERSAR – CINCIZECI DE ANI DE SLUJIRE SACERDOTALĂ, PREOŢEASCĂ, PASTORALĂ ŞI MISIONARĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365513_a_366842]
-
Toate Articolele Autorului 625 PREMIERĂ Inimi de oțel pulsează în pieptul, Naturii ca la o mamă tânără, Splendidă atmosferă supra încărcată, De nuanțe noi, deschise luminoase, De zumzetul fermecător al miilor De muguri. Drumuri deschise spre viață. Totul e un vast, imens tablou, Natură pictor mereu tânăr talentat, Niciodată culorile nu ți se învechesc, La tine totul e parcă mai nou, Mereu ai vreo lipsă de completat, Pe șevaletul tăi totul armonios, Se împletesc! Trece o fată, cu mișcări zvelte, Prin
PREMIERĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365561_a_366890]
-
a gândirii panslaviste, precum și cu mistica teosofică rusească (sursa: Wikipedia). Mai precizez că materialul din care am citat fragmentul de mai sus a fost difuzat în așteptarea vizitei ministrului Titus Corlățean la Moscova. După cum puteți observa, subiectul este mult prea vast pentru a-l epuiza aici și acum. Așadar, vom reveni. Doamne, ocrotește-i pe români! MARIANA CRISTESCU Referință Bibliografică: Editorial, de Mariana Cristescu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 963, Anul III, 20 august 2013. Drepturi de
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365002_a_366331]
-
iar în 1512 a fost ales domn al Țării Românești. Marile lui merite includ: Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie și capodopera arhitecturală a mănăstirii Curtea de Argeș. Scrierea aceasta, Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, este una vastă, enciclopedică și prima de valoare universală a literaturii române. Un tezaur de sfaturi morale, pedagogice, politice dar și părintești adresate fiului său care spera să-i urmeze la domnie și are un caracter monumental.Mănăstirea Curtea de Argeș este la rândul ei
SFÂNTUL VOIEVOD NEAGOE BASARAB de ION UNTARU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365100_a_366429]
-
Acasă > Manuscris > Lucrări > ELISABETA IOSIF CONSTRUCȚII VOIEVODALE Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 933 din 21 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Construcțiile sacre voievodale românești Din darul luminii se înalță fiecare ctitorie sfântă, în al carui spațiu, măi vast decât lumea, putem să ne eliberăm de propiile noastre limite. Ele, construcțiile religioase voievodale, fac parte din acele lucrări ale omului, care trebuie să treacă pragurile de singurătate ale veacurilor. Ele ne permit viitorul. Ne dau acel pașaport pentru o
ELISABETA IOSIF CONSTRUCŢII VOIEVODALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365260_a_366589]
-
orbitoarea lumină dumnezeiască misticul distinge așadar „structurile” ideale ale creației; mai mult, experiența luminii și iubirii divine însăși are o „structură” (Gestalt), „nu e simțirea unui gol sau a unui val fără formă”. Lumina iubirii dumnezeiești este experiată „ca un vast, infinit și sfânt adăpost al iubirii, care-l acoperă și primește în interiorul lui, cuprinzând în același timp în iubirea lui toate”. Lumina e acel „noi” comun, un „templu”, o „casă” comună a lui Dumnezeu și a omului. „Prin intrarea noastră
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
în lumina Schimbării la Față. Acum însă, inspirația fundamentală a fascinantelor dezvoltări și interpretări nu este atât cea a Filocaliei și a Sfântului Grigorie Palama, ci viziunea amețitoare a Sfântului Maxim Mărturisitorul din celebrele sale Ambigua (publicate în traducere cu vaste comentarii în anul 1983) . Nu dogmatica avea să fie punctul final pentru Părintele Dumitru Stăniloae. În ultimii ani de viață, în atmosfera de euforie a libertății recâștigate după căderea comunismului în luna decembrie anul 1989, și călăuzit de data asta
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
sau mai devreme, o să găzduiesc în casa sufletului meu, alte și alte întrebări. Rămasă de o vreme acasă, am tot avut tot felul de preocupări, aș da câteva exemple pentru că de la treburile casnice la poezie, am așezat o gamă destul de vastă de culori cu activități care să preocupe o persoană care își dorește să cuprindă totul, ca apoi să se surprindă. Așadar, am vizionat la TV. tot ce am simțit că mă ajută sau mă face să mă simt ancorată în
LUMINA DIN TAINA CUVÂNTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364755_a_366084]
-
ascund adânc în ele al Lacteei drum Presărat de soartă cu zodii nefaste Il parcurgem totuși, naivi... ca un nebun. Amândoi porni-vom spre galaxii fantaste O lume neștiută, de noi...doar bănuită; Vom păși spre ceruri, prin porțile lui vaste Lăsând în urmă viața de Soartă...oropsită. © D. Theiss Referință Bibliografică: Și totuși... Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1039, Anul III, 04 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Doina Theiss : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ŞI TOTUŞI... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364845_a_366174]
-
ceva” . Hedonismul și imoralismul nu-l eliberează pe om, ci îl înrobesc și-l conduc la impas, într-o stare existențială fără ieșire. Elevul poate cunoaște acest fapt foarte ușor, dacă învață să așeze aceste concepții în cadrul unei perspective mai vaste și să le controleze prin criteriul timpului. În general intercalarea variabilei timpului și considerarea temelor (subiectelor) morale și sociale prin această perspectivă trebuie să domine materia moralei creștine din Liceu. Elevii la această vârstă nu numai că pot, dar și
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
plin de cum răsare și până apune, iarna și vara. Rar se găsește o panoramă așa de plăcută și atât de luminată: la miazănoapte, trâmba podgoriilor aci aproape, și mai sus, în depărtare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpaților; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, ușor povârnită, până departe-n Dunăre. La spate, cea din urmă treaptă a munților; în față, nețărmurita zare a câmpiei. Se poate zice că Mizilul este poarta Bărăganului.” Fragment din schița lui I.L. Caragiale, „O zi solemnă
2012 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364860_a_366189]
-
Și asta deoarece ei trebuie să fie un exemplu de conduită morală în societate. Ori altfel, ei nu se pot considera cultivați. Degeaba ai adunat cunoștințe dacă nu le și cultivi. Degeaba știi multe legi și ai o cultură generală vastă despre respect și dragoste dacă nu le și practici. Acum noțiunea de a fi intelectual este un alt subiect tratat frumos și obiectiv de mulți dintre marii noștri scriitori morali față de care mă înclin cu mult respect și admirație. Continuind
CONŞTIINŢA – OCHIUL LUI DUMNEZEU ÎN OM de MARINA GLODICI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364869_a_366198]
-
sacrificii, șlefuire spirituală. Tezaurizând limbi că: ebraica (aramanica), sanscrita și greacă veche, intensificându-și cercetările în Istoria doctrinelor filosofice creștine, filosofia antroposofică, arta divinației, orientalistica, cosmogonie, astrologie, hermeneutica și heraldica, s-a pomenit „zidit în manuscrise”. Cercetările sale în aceste vaste domenii s-au concretizat în articole, referate, eseuri, opere. Autorul a redeschis cursurile unor izvoare spirituale din: Sepher Yetsirah, Ghematria, Notăria, Themuria, Sepher-ul lui Moise, esența Cabbalei de la Eseniei, Zoharul din textele chaldeene, simbolismul mistic, textul Hecalat din literatura Merkabah
ACESTA ESTE DOMNUL N. N. NEGULESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364883_a_366212]
-
-mi pierd euforma cu una cu două. Dacă m-ai fi văzut cum l-am hipnotizat cu o privire de cobră sahariană, și în timp ce el se uita la mine întrebător: - ce e nene, mă cunoști de undeva? - mi-am strecurat vastul în caraimanul lui de camgarn demodat și i-am scos coaja pe sub nas, nu altceva. Mai bine nu mi-ar fi căzut! Că am dat colțul să-i fac inventarul și am găsit înăuntru două sute, scăpate parcă de la foc și
DRAGĂ CERASELLA CU DOI ,,L , de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364939_a_366268]
-
infractori milițienilor, polițiștilor care au absolvit și ei niște cursuri... profesionale cum află că am pus-o... - cum află că am dat o lovitură cantonament - ,,mititica", pușcăria coajă - portofel care e, de regulă, din piele husen - fraier mi-am strecurat vastul în caraimanul lui - am vârât două degete în (vastul) în buzunarul lui viață de prăduială și manglitudini - furturi, ciordeli pe ăsta te-ai apucat tu să-l faci - să furi de la el patru ani la cap de linie - fără eliberare
DRAGĂ CERASELLA CU DOI ,,L , de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364939_a_366268]
-
cursuri... profesionale cum află că am pus-o... - cum află că am dat o lovitură cantonament - ,,mititica", pușcăria coajă - portofel care e, de regulă, din piele husen - fraier mi-am strecurat vastul în caraimanul lui - am vârât două degete în (vastul) în buzunarul lui viață de prăduială și manglitudini - furturi, ciordeli pe ăsta te-ai apucat tu să-l faci - să furi de la el patru ani la cap de linie - fără eliberare condiționată adu și negresa - adu și butelia să mă
DRAGĂ CERASELLA CU DOI ,,L , de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364939_a_366268]
-
realizează autoarea în textul intitulat: “Viitorul încotro?” Așezate în același context actual, “Gripa nouă, politica și isteria”, constituie subiectul unui alt eseu prezent în volumul de față, de fapt, un pamflet despre neajunsurile sistemului sanitar românesc. Bazat pe o documentație vastă, eseul oferă o radiografiere a politicii actuale privitoare la sănătatea publică și la grija pentru om pe care ar trebui s-o aibă guvernul. Privind dincolo de aparențe, autoarea constată că: “Politica farmaceutică o fac oamenii de afaceri, milionarii și miliardarii
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
respectul posterității. Fericirea lui Steinhardt rezidă în capacitatea lui uimitoare de a cuceri libertatea interioară, folosindu-se de instrumentele spiritului dintre cele mai diferite cum ar fi credința creștină altoită pe propria sa gândire și înțelegere a lucrurilor, o cultură vastă, o mecanică fină a ideilor, gustul pentru paradox, cu citate din Biblie, Martin Luther, Salvator Dali, Thomas Morus, Kirkegaard, Dostoievski, Cervantes și alții. La el „Celula se transformă neîntrerupt în castel, castelul regelui Arthur de la Camelot, castelul cu lebede al
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
interesul său pentru a nu lăsa moștenirea culturală a satelor românești - din ce în ce mai golite de tineri - în uitare. Monografiile realizate despre localități de care și-a legat destinul, sunt modele ale genului, excelând prin temeinica documentare și forma de organizare a vastului material, totdată se constituie în invitații deschise de urmare a exemplului său, ca așezările românești să-și tezaurizeze informațiile care altfel se pot pierde în negura istoriei când cineva s-ar putea întreba cine au fost înaintașii lui. Autorul se
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]