9,893 matches
-
zbate un popor, peste munți și peste văi doar tăceri pustiitoare și o vară secetoasă, dominată doar de soare, într-o stână, mai la vale, ținem țințirim de morți, condamnați ca să se roage pe la fel de fel de porți. lângă vatra părintească păstrăm doina sub cărbuni, dorul nostru din vecie, ce ne vine din străbuni. din găvanele câmpiei am vărsat numai obol, pentru cât am urcat singuri soarele pe cerul gol. ca o țară-n părăsire, ruine sunt peste tot locul
ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357640_a_358969]
-
când au trecut minunatele sărbători de iarnă. Și totuși este grea acomodarea cu tot ce s-a schimbat, peste tot unde merg. Și oamenii s-au schimbat, e trist că și cei apropiați. Azi mergem în stațiunea de tratament de la Vatra - Dornei pentru că a început coloana să ,,scârțâie” și ne dor ciolanele. Ninge frumos și nu mă satur privind de la fereastra trenului. Gândurile îmi aleargă, când la anii copilăriei, când la învăpăiații ani ai adolescenței, când pe urmele lăsate peste ocean
BABĂ IARNĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357656_a_358985]
-
POP / Heidelberg / GERMANIA Cristiana Maria Purdescu / București/ România LAVINIA HUSTISORU DUMITRIU / București / România ODETA TĂTARU / r-n Riscani, s. Petruseni / Republică Moldova PREMIUL lll MONALISA LIVIA GHEORGHIU / Galați / România TATIANA DABIJA / Chișinău / Republică Moldova LAURIAN LODOABA / Timișoara / România GHEORGHE VICOL / Vatra Dornei / România MENȚIUNE IOANA ELENĂ CIOBANU - Cornegliano Laudense (LO ) / Italia CONSTANTIN POPESCU - Craiova / România ȘTEFANIA BICU- Nurtingen / Germania DUMITRU GALESANU- Rm.Valcea / România MIRELE RAMONA NEAGU - Faurei / Brăila / România MIHAELA CLAUDIA CONDRAT - Tubingen / Germania ALEXANDRU TOMA - Madrid / Spania CLAUDIA VOICULESCU
PREMIANŢII CONCURSULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI PROZĂ “STARPRESS 2012″ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357673_a_359002]
-
Bibliotheca” din același oraș, fostă Cetate de Scaun a Țării Românești și care cunoaște o redeșteptare culturală impresionantă în ultima vreme.) Rezultat al unor ani de asiduă frecventare nu doar a colecției amintite în titlul lucrării ci și a unor vetre monahale și muzeistice din întreaga țară, cu erudite trimiteri la alcătuiri similare din afara granițelor noastre, lucrarea de doctorat în cauză este una dintre cele mai solide cercetări întreprinse în perimetrul academic al artelor vizuale. O spun în cunoștință de cauză
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
pe sticlă din Transilvania s-a reținut existența unor ateliere de familie, cum probabil s-au întâmplat lucrurile și cu xilogravurile țărănești (fenomen, se pare, unic) realizate lângă Cluj, la Hășdate. O formă particulară o reprezintă așa numitele „icoane de vatră” aparținând arealului oltenesc, ele „fiind cunoscute pentru funcția lor protectoare împotriva energiilor negative ce puteau pătrunde în casă prin singurul loc deschis - hornul vetrei”. Iată doar câteva realități artistice menite să ne individualizeze și să marcheze contribuția autohtonă la imensul
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
pare, unic) realizate lângă Cluj, la Hășdate. O formă particulară o reprezintă așa numitele „icoane de vatră” aparținând arealului oltenesc, ele „fiind cunoscute pentru funcția lor protectoare împotriva energiilor negative ce puteau pătrunde în casă prin singurul loc deschis - hornul vetrei”. Iată doar câteva realități artistice menite să ne individualizeze și să marcheze contribuția autohtonă la imensul tezaur creștin ce a impus credincioșilor acea venerație (proskynesis) ce avea să susțină credința creștină. Episoadele iconoclaste din timpul bazileului bizantin Leon al III
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DE VEGHE... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1658 din 16 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Vetrele sunt stinse și le plânge jalea, Bătrâni ce sunt singuri calcă rar cărarea Ne-au plecat Feciorii, casele-s pustii Țipă așteptarea și în geam să știi! Nu mai sunt soluții, vorbe ce se spun Caușul cu lacrimi, unde să
DE VEGHE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357738_a_359067]
-
Politehnic din Galați, scrie o poezie a dorului de casă, de copilărie, de natura atât de frumoasă a locurilr natale. În „Casa părintească” „așteptările stelare/ prind în promoroacă vechile obloane/ și ograda doarme în oftat străin/ jarul nu-i pe vatră nici în iesle fânul/ din roșcate hornuri din vecini se urcă/ umbrele de fum/ cum așterne cerul/ spuzele albastre/ pe povești uitate”. „La lumina lămpii” autorului îi este dor de-o „poală de cuvinte” pe care bunica le aduna din
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
seria "Teologie Ortodoxă" (Pitești), Vestitorul Ortodoxiei (București), dar și în publicații laice precum Cotidianul (București), Steaua (Cluj Napoca; unde părintele acad. Dumitru Popescu a semnat unul dintre cele mai ample și mai importante comentarii dedicate operei lui Mihail Diaconescu), Argeș (Pitești), Vatra (Târgu Mureș) și în multe altele. Într-adevăr, noua și masiva lucrare a domnului profesor Ilie Barangă este revelatoare pentru amploarea excepțională a receptării de care opera scriitorului Mihail Diaconescu se bucură în cele mai variate cercuri ale publicului lector
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
al câmpiei Dunării, pe care nu ostenește să le cutreiere și să le redescopere necontenit în imagini menite să ne urmărească și să ne învinovățească pe bună dreptate, pentru cât rămânem, mulți dintre noi, atât de străini obârșiei noastre, de vatra credinței și a identității naționale, Mihai Vișoiu are darul de a face pagina de ziar în care apare numele său, nu o dată incendiară” - este aprecierea făcută de Dinu Săraru. „Fratele” întru metafore al lui nea Mișu, și maestrul tuturor, Fănuș
LANSAREA TRADUCERILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ A VOLUMELOR DE PROZĂ ALE LUI MIHAI VIȘOIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357733_a_359062]
-
mine. De tatăl tău îmi este tare dor, mă rog în fiecare noapte, mai treacă pe-acasă, urâtul să-mi alunge...". Privesc, prin geamul ce-mi numără secunde. Norii ce-au plâns, parc-au furat surâsul mamei, care, privind în vatră, își răscolește gândul. - "Of, draga mamii! Era bine când era și el acasă..." Referință Bibliografică: omagiu / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1373, Anul IV, 04 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Olguța Trifan : Toate Drepturile Rezervate
OMAGIU de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358552_a_359881]
-
la faptul că a intrat de la vârsta de 19 ani ca frate în Mănăstirea Sihăstria - Neamț, unde în anul 1953 a fost hirotonit diacon, urmând a fi între anii 1949 - 1971 casier, contabil și secretar, precum și ghid la această strălucită „vatră de sihăstrie românească”; apoi între anii 1971 - 1990 a fost casier, contabil și ghid la vestita lavră nemțeană a Bistriței; în anul 1979 va fi hirotonit ieromonah; în anul 1987 este ridicat la rangul de protosinghel, iar în anul 1992
PREA CUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358516_a_359845]
-
avem obligația de a da replica cuvenită celor care ne denigrează sub o formă sau alta. DEMOGRAFIE Tu să taci! Să n-ai opinii De gândit, gândească ei Sclav să fii la toți străinii Ce-au ajuns la tine în vatră Să-ți fie un fel de zei! Să te lași strivit sub vremuri Demografic să respiri Și de frica lor când tremuri Să te muți în cimitir. Să le lași lor tot avutul, Viața?! Dă-o încolo, mori! Stai sub
PAIDEIA* ŞI UNITATEA RELIGIOASĂ de GEORGE LIVIU TELEOACĂ în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358585_a_359914]
-
ea precum într-o arhivă, din a le cărei acte viitorul nu va întârzia să se informeze despre acele timpuri asupra cărora orice tradiție nemijlocită a amuțit.” Acesta este și motivul pentru care aceste studii referitoare la originile României ca Vatră Primordială a Europei susținute prin argumente lingvistice, trebuie să fie primite cu mult interes de către toți cititorii, indiferent de profesia pe care o au. Prin aceste studii, care soluționează vechi probleme ale antropologiei, doresc să spun lumii întregi și românilor
PAIDEIA* ŞI UNITATEA RELIGIOASĂ de GEORGE LIVIU TELEOACĂ în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358585_a_359914]
-
Europei și că din acest motiv trebuie să beneficieze de o pace perpetuă din toate punctele de vedere. Important este faptul că demonstrația se validează și prin rezultatele săpăturile arheologice, care susțin o aceeași concluzie de necontestat că România este vatra a ceea ce se poate numi Vechea Europă axată pe o societate teocratică, pașnică, iubitoare și creatoare de artă reprezentând aria de civilizație autohtonă a Europei (Marjia Gimbutas). Această concluzie dată publicității încă din anul 1971, mai sprijină și ideea existenței
PAIDEIA* ŞI UNITATEA RELIGIOASĂ de GEORGE LIVIU TELEOACĂ în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358585_a_359914]
-
Iisus este Calea, Adevărul și Viața pentru întreaga omenire ca Fiu al Unicului Dumnezeu, care a fost și este unul și același pentru toți încă de la Facere și că în drumul spre unitate primul pas îl reprezintă recunoașterea României ca Vatra Primordială a religiilor lumii. Este o mare speranță care poate deveni realitate dacă la atât de necesarele rugăciuni vom adăuga cunoașterea dobândită prin paideia. George Liviu Teleoacă E-mail: liviuteleoaca@yahoo.com * PAIDEIA - Cuvânt preluat din limba greacă veche. Paideia (παιδεία
PAIDEIA* ŞI UNITATEA RELIGIOASĂ de GEORGE LIVIU TELEOACĂ în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358585_a_359914]
-
toate Ce nu pot împroșca venin. Marian Malciu CAPITOLUL I DIN AMINTIRI SPRE REALITATE Am traversat o parte din ținuturile Bucovinei, aflându-mă într-un vagon special, în urmă cu aproape cincizeci de ani. Îmi amintesc că am trecut prin Vatra Dornei. Ce puteam vedea din mersul trenului? Toate imaginile s-au perindat cu viteză și nu am avut timp suficient pentru a le memora așa cum aș fi dorit. Până la Ungheni, unde am schimbat trenul, trecând pe o cale ferată cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
Am traversat Prutul și am admirat, mai apoi, ape mari și frumoase: Nipru, Nistru, Don, Doneț, Volga, cu peisaje de vis pe toate malurile, dar imaginile din țară nu le puteam uita. Am jurat atunci că voi reveni, cândva, la Vatra Dornei... Au trecut aproape cincisprezece ani până am revenit în Moldova în interes de serviciu. Am cutreierat, timp de două luni, județele Iași, Suceava și Botoșani. Nu am avut timp liber la dispoziție pentru a vizita locuri pline de istorie
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
unic în viața acelor preoți aleși pentru a clădi Domnului locaș de rugăciune... Revenind la acele amintiri care-mi răscolesc dorul de Bucovina, mărturisesc că am părăsit frumoasele ținuturi cu regretul că nu am avut posibilitatea de a ajunge la Vatra Dornei și, în același timp, cu speranța că voi reveni pentru a inspira aerul curat al acestor ținuturi și pentru a-mi încărca sufletul cu frumusețea locurilor pline de istorie și dumnezeire. Nu știam când voi avea această ocazie. Nu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
cea care s-a ocupat de organizarea lansării de carte în condiții excelente, pe lângă proiectarea, organizarea și desfășurarea bogatului program de tabără. Acestea au fost împrejurările ori întâmplările care mi-au permis să plec în Bucovina, acolo unde imaginea localității Vatra Dornei și ale zonei în care era situată m-au covârșit prin frumusețe și inedit. Mă aflam în anul 1965 și, ca pentru a-mi împlini dorința, întâmplarea ori destinul au făcut să revin în 1979, când am reușit să
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
o bunică ce călătorea cu nepoata dumneaei, elevă în clasa a șasea, urmau să ne însoțească de-a lungul întregului itinerar. Cristina mergea la rude, fratele bunicii, în Pojorâta, imediat după Câmpulung, o doamnă cobora la Bacău și una la Vatra Dornei. Dialogul s-a deschis simplu între acea fetiță și prietena mea, Silvia, printr-o introducere firească, pornită de la profesoară spre elevă, ambele aflându-se în vacanța de vară. Aveau despre ce vorbi și conversația, plăcută și bogată, a atras
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
școlari că este absolut necesar să scrie și să vorbească o limbă curat românească, în acest fel ajutând să se facă o curățire, atât de necesară, a limbii române, „Limba vechilor cazanii / Care o plâng și care o cântă / Pe la vatra lor, țăranii”, cum spune poetul basarabean Alexei Mateevici. Un vajnic apărător al limbii române, profesorul de elită Constantin Voiculescu, dă următoarele exemple, în cartea sa „Cum vorbim, cum scriem”: „- O.K. - adjectiv invariabil; adverb. Cuvântul este folosit excesiv, frizând ridicolul
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
ECOU DE DOR (FRAȚILOR BASARABENI) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 501 din 15 mai 2012 Toate Articolele Autorului (Modestul meu obol, de-aici, din dreapta Prutului, la trista comemorare a celor două veacuri de la ruperea samavolnică a Basarabiei din Vatra Neamului) Mă mistuie un dor de Mamă, Deși-s mereu în poala ei, Mă mistuie un dor de Mamă... Mi-i oare dorul cu temei? Mă mistuie un dor de Casă, Deși-s mereu pe prispa ei, Mă mistuie un
ECOU DE DOR (FRAŢILOR BASARABENI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358667_a_359996]
-
istoric și aș aminti numai de descoperirea, în acest areal geografic al județului Mehedinți, a celei mai vechi așezări umane stabile din Europa, circa 9000 de ani, care conturează o civilizație dunăreană: cultura Schela Cladovei - Lepenscki Vir. Dar în această vatră străbună europeană se află și una dintre cele mai importante regiuni cu parcuri naturale și rezervații ale continentului european cu faună sarmațiană sau din Bazinul Dacic. Am aflat amănunte, într-un un dialog cu unul dintre cei mai avizați specialiști
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
meu / s-ascult cum sapă veșnicia”. Atunci te simți bântuit de nostalgie ca de năluci și nu știi cum să le alungi: “în odăi răvășite de vânt / paianjenii țes aceleași pânze / ziua se târâie ruginită / lângă liliacul înflorit / m-așteaptă vatra de lut / pâinea / și-o cană cu vin / îmi spun „ bine ai venit acasă” / în mine ninge o iarnă / și mi-e urât / găsesc puterea să încolțesc o rugă / împrăștii norii și adorm / ca un copil cu tine în gând
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]