128,121 matches
-
a oferit și sediul, fundație non-profit aflată tot sub egida Academiei Române, salvându-se astfel tot ce se mai putea salva din zestrea profesională a Editurii Minerva. Au putut așadar continua edițiile critice începute, fiind reluate câteva din seriile și colecțiile vechii edituri: Opere, Scriitori români, Restitutio, Memorialistică, Documente literare, Scrieri, Universitas, până la sfârșitul anului trecut văzând lumina tiparului 47 de volume, printre care: G. Călinescu, Opere, vol. III-IV, Bietul Ioanide (ediție de Niculae Mecu și Laurențiu Hanganu), Mihail Kogălniceanu, Opere. Oratorie
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
mai bune? Se pot imagina îmbunătățiri ale actualului sistem în care lucrați? - Bineînțeles că se pot găsi soluții mai bune, pentru că, în momentul de față lucrăm în regim de avarie, mai ales că unul dintre cei patru foști redactori ai vechii Edituri Minerva, Mihail Dascălu, el însuși excelent editor al operelor lui Mircea Eliade și Cezar Petrescu a încetat subit din viață, în februarie trecut, la numai 57 de ani, urmare, desigur și a stresului pe care am fost siliți să
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
anul și în anii viitori - după terminarea lucrărilor la marele Dicționar al scriitorilor români, colective tinere din cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară să fie angrenate în realizarea unor ediții critice din operele scriitorilor clasici români, în condițiile în care vechii editori, cei mai mulți în vârstă, se apropie de capătul unor cariere rodnice. Ne punem speranțe și în modificarea anunțată a sistemului de acordare a subvențiilor de către ministerele interesate (Ministerul Culturii și al Cultelor și Ministerului Educației și al Cercetării) în sensul
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
culturii române (secolul al XVIII-lea), realizat de un colectiv din Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu“, coordonat de Cătălina Velculescu ș.a., precum și două volume (al IX-lea și al X-lea) din foarte serioasa serie „Cele mai vechi cărți populare în literatura română“, pregătite în cadrul Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan - Al. Rosetti (coordonatori Ion Gheție și Alexandru Mareș): Viața Sfântului Vasilie cel Nou (editor Maria Stanciu-Istrate) și Viteazul și Moartea (editor Mihai Moraru). Nu am pierdut contactul cu
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
cărți populare în literatura română“, pregătite în cadrul Institutului de Lingvistică Iorgu Iordan - Al. Rosetti (coordonatori Ion Gheție și Alexandru Mareș): Viața Sfântului Vasilie cel Nou (editor Maria Stanciu-Istrate) și Viteazul și Moartea (editor Mihai Moraru). Nu am pierdut contactul cu vechii noștri colaboratori și sperăm să putem continua și alte ediții, precum G. Călinescu, M. Sadoveanu, Lucian Blaga, Aron Cotruș, Al. Macedonski, Duiliu Zamfirescu, I. Agârbiceanu, Tudor Mușatescu. E tot ce putem face în momentul de față, având senzația apăsătoare că
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
creatorii lui. Lipsa de deschidere, respingerea alternativei, neacceptarea altor opinii duc, pînă la urmă, la osificare și la anihilarea forței unei ideologii.” (p. 78) În calitate de insider, actualul președinte al României realizează și cîteva portrete admirabile ale unor lideri comuniști mai vechi sau mai noi (inclusiv Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu). Cu luciditate și sinceritate el pune în evidență calitățile și defectele umane ale acestora, mărturie importantă capabilă să confere unghiuri noi de interpretare specificității regimului comunist din România. Ion
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
trebui consacrată o analiză serioasă privește instituția (adică editura) care să se ocupe de edițiile critice. Am semnalat dezastrul privatizării total neinspirate a Editurii Minerva în 1999. Acolo s-a desfășurat o considerabilă muncă de specialitate, unde Z. Ornea avea vechi state de serviciu în postura de redactor sau de coordonator. Academia Română, prin efortul președintelui ei, Eugen Simion, a încercat o soluție prin înființarea Fundației Naționale pentru Știință și Artă, în relație directă cu Institutul de Istorie și Teorie Literară Se
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
apare în 8000 de site-uri pe Internet - află pe neașteptate că ar avea și altceva mai bun de făcut! Ar putea iubi și ar putea fi “o femeie de iubit” (cum o convinge convalescentul pururi cuceritor). Atunci cînd, în virtutea vechilor reflexe, îndrăgostitul fără să o știe încearcă să se întoarcă la condiția lui de fluturaș feroce, scriitoarea (tradusă) încearcă să-și păcălească suferința, scriind, mutîndu-și drama într-o comedie jucată pe Broadway (cu titlul, evident, “”). În consecință, bietul suflet pereche
O femeie de iubit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12935_a_14260]
-
Constantin Țoiu Execuția (II) ...Sunt convins de sinceritatea plutonierului, îmi spune Alecu Rioșanu în toamna lui 1940. Și nu numai atât! Refuzând să execute ordinul, plutonierul ca și alții dovedeau vechea omenie românească. Dar ce folos! Banda de ucigași n-a ținut seamă. De la Orășanu (maior la siguranță, om de încredere al lui Rio) știu precis. Unii jandarmi au fost îngropați de vii. Alții, legați cu sârmă și stropiți cu benzină
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12929_a_14254]
-
transformă și îi revelă o lumină ascunsă, căci, în regizor de teatru, el privilegiază lectura dramei care devine acum esențială, decisivă, memorabilă. A lucra pe texte clasice implică tocmai această plăcere de a propune un răspuns inedit la o întrebare veche. „Toate-s vechi și nouă toate” - aici celebrul vers nu mai capătă sensul unei dezabuzate constatări, în spirit schopenhauerian, a „eternei repetiții”, ci, dimpotrivă, diagnostichează satisfacția de a vedea în mod simultan „vechiul” și „noul” împreună, de a descoperi uimit
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
revelă o lumină ascunsă, căci, în regizor de teatru, el privilegiază lectura dramei care devine acum esențială, decisivă, memorabilă. A lucra pe texte clasice implică tocmai această plăcere de a propune un răspuns inedit la o întrebare veche. „Toate-s vechi și nouă toate” - aici celebrul vers nu mai capătă sensul unei dezabuzate constatări, în spirit schopenhauerian, a „eternei repetiții”, ci, dimpotrivă, diagnostichează satisfacția de a vedea în mod simultan „vechiul” și „noul” împreună, de a descoperi uimit coexistența lor. Șerban
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
propune un răspuns inedit la o întrebare veche. „Toate-s vechi și nouă toate” - aici celebrul vers nu mai capătă sensul unei dezabuzate constatări, în spirit schopenhauerian, a „eternei repetiții”, ci, dimpotrivă, diagnostichează satisfacția de a vedea în mod simultan „vechiul” și „noul” împreună, de a descoperi uimit coexistența lor. Șerban regîndește imaginea lui Otello (adoptăm ortografia verdiană a numelui căci e vorba aici de opera italiană și nu de textul shakespearian) care se disociază de cea obișnuită a negrului ca
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
Tudor Octavian și nici nu e de regretat evoluția ulterioară a scrisului său. Dimpotrivă, căci locul ocupat acum de „scriitorul la ziar” rămâne încă o zonă marginală și practic nefrecventată de prozatorii noștri. Ceea ce va face ca aceste povestiri mai vechi să ascundă multe surprize plăcute pentru noii cititori ai prozatorului. Tudor Octavian, Proști, dar mulți!, Editura Curtea Veche, București, 2003, 362 p.
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
de „scriitorul la ziar” rămâne încă o zonă marginală și practic nefrecventată de prozatorii noștri. Ceea ce va face ca aceste povestiri mai vechi să ascundă multe surprize plăcute pentru noii cititori ai prozatorului. Tudor Octavian, Proști, dar mulți!, Editura Curtea Veche, București, 2003, 362 p.
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
lui de cauze și efecte - cele mai multe, de o parte și de cealaltă, nedepistate și invizibile, fără legătură logică între ele și aleatorii - spre un orizont cultural dominat de armonii preponderent solare, cum se învederează, și azi, fenomenalul spectru al liricii vechi grecești, doamna Băluță-Skultéty ne propune nu o nostalgică reîntoarcere la originile poeziei europene și, implicit, la rădăcinile ei, ci identificarea actualității umane a experienței poetice antice, aceasta din urmă departe de a se confunda cu un obiect de muzeu. Mesajul
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
din scoică. În solara lumină, aceea scânteiază. În aceeași lumină, elegia cântă. Nevăzută, cosmică liră. Să ne mai întrebăm de ce mitul lui Orfeu, de oriunde va fi venit bardul, s-a născut în Grecia? * Profesor de limba și literatura greacă veche la Catedra de Filologie Clasică a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, al cărei recent volum, Elegia greacă arhaică. București, Editura Niculescu, 2002; 208 p., constituie prilejul însemnărilor din Semnalul clasic de astăzi.
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
Cum arăta plutonierul ? întrebau anchetatorii, oamenii lui Horia Sima. Țăranii au o memorie și un spirit de observație grozave... După răspuns a fost identificat nenorocitul. Iar după el au urmat ceilalți. Nici șoferii n-au scăpat! Am citit declarația plutonierului. Vechiul meu prieten, Alecu Rioșanu (subsecretar la interne sub Antonescu), mi-a arătat dosarul... Atât plutonierul, cât și țăranii susțineau că drama a durat o oră! Cel puțin. De ce atâta zăbavă? Singurul răspuns plauzibil există în cele declarate de plutonier. “Domnul
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12953_a_14278]
-
iubitori de presă nu numai că n-au consultat Clubul Român de Presă, cum le reproșează dl Bogdan, mai mult sau mai puțin îndreptățit, dar nici măcar o carte de istorie. Ar fi aflat că primul ziar românesc e mult mai vechi: Cour(r)ier de Moldavie, 1790, Iași, editat de comandamentul trupelor rusești ale prințului Potemkin. Ediția e în franceză, dar avem și anunțul cu privire la o ediție în română, care n-a apărut sau nu ne-a parvenit. Alte ziare românești
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
capabil. Știrea este ca boabele de grîu care intră în moară. Cu măcinatul se ocupă telespectatorii, ascultătorii, cititorii de ziare. Nu e greu de remarcat care este reversul acestor calități. Așadar, ce nu este o știre? Un lucru deja cunoscut, vechi sau care nu adaugă nimic nou unei informații difuzate înainte; și, invers, un lucru atît de șocant, încît ne provoacă mai degrabă oroare decît interes; un lucru pe care, pur și simplu, nu avem nici un motiv să-l aflăm sau
Ghid practic pentru știriști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12944_a_14269]
-
prealabil pentru a se „scrie“ neapărat despre ei (eventual cu rigurozitate despre fiecare carte!) pînă la nemulțumirile inerente unei opinii mai puțin ori defel favorabile. Lucrurile se complică atunci cînd unii sînt prieteni, iar alții adversari ai infelicelui comentator. Dacă vechii cronicari se aflau „sub vremi“, cronicarul literar se află neîndoios sub... autori. Îi trebuie un mare efort de conștiință spre a se degaja de povara raporturilor personale cu scriitorii, sprea a accede la o judecată senină, imperturbabilă: „Relațiile umane ale
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
Pavel Șușară I Demult, demult, pe cînd mă îndeletniceam asiduu cu alimentarea grațioasei rubrici Telecomando, astăzi pierdută și ea, ca atîtea altele, prin labirintele tranziției, am scris un text pascal despre mai vechea mea pasiune, Andreea Marin. Acum, în preajma unui alt Paști, dar într-o lume care nu s-a schimbat aproape cu nimic, m-a mînat ispita din nou să trag cu ochiul la surprizele aceleiași dive care nu mai poate oferi
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
să cedeze la o manevrare mai fermă. Noroc cu balamalele care cu scârțâitul lor îngrozitor te asigură că, totuși, ai de-a face cu o ușă. Încăperea are aproximativ 25 de metri pătrați; pe jos ciment, un calorifer strașnic, model vechi, peste 100 kg. Trei paturi de fier (unul cu lenjeria incompletă) sunt aliniate sub trei aplice mobile din care doar una are bec și, pentru a o potrivi într-o poziție convenabilă, e nevoie de un ghemotoc de șervețele. Noroc
Ce mai contează titlul! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12959_a_14284]
-
de un ghemotoc de șervețele. Noroc că încăperea este luminată și de un neon. Lucru care face posibilă admirarea unei reproduceri din Kandinski pe peretele cu ușa. A, pardon, nu e o schiță nonfigurativă pe verde, ci o igrasie mai veche, uscată, care a fisurat pelicula subțire de var. Pe peretele de răsărit, o icoană de hârtie cu Fecioara Maria și Pruncul. Lângă paturi, trei dulapuri masive de fier. Cu sertare, mai mult blocate. În încăpere mai este o măsuță, un
Ce mai contează titlul! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12959_a_14284]
-
i-am auzit zicand «bairam» la petreceri, chefuri etc. Mă gândeam că nu-i familiarizat cu termenul, nu a fost cu intenția de-a face o glumă” (onlinesport.ro). Sensul de petrecere al lui bairam (evoluție semantică foarte firească) e vechi în română și este atestat, de pildă, în corespondența lui Creangă. Ceea ce probabil diferă de la regiune la regiune e uzul său în limbajul tineresc, pentru a denumi orice fel de petrecere; în unele zone, frecvența e maximă - „am agățat o
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
la Z, în care scriitorul se exprimă pe sine și lumea în care a trăit, își nuanțează convingerile și le urmărește acestora paradoxale arheologii subiective. Prezentăm în aceste pagini un fragment din volumul în curs de apariție la Editura Curtea Veche. Am asistat la nașterea celor trei copii ai mei. Prima mea fiică, Cecilia, s-a născut în orașul México în 1962. Mama ei, prima mea soție, Rita Macedo, era o foarte frumoasă actriță metisă, brunetă, cu niște imenși ochi migdalați
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]