3,223 matches
-
somn un proces de "remodulare sinaptică" înlesnit de absența fluxului continuu de informații din exterior. Procesul de remodulare și de consolidare a noilor legături sinaptice din preziua de veghe are loc în somn. El are loc și în starea de veghe, dar la un nivel mult mai redus decât în starea de somn. Există dovezi în acest sens, și anume: a) nivelurile interleukinei, al factorului tumoral necrotizant, al factorului de creștere nervoasă și al factorului neurotrofic derivat din creier se află
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
plasticitate sinaptică, "arc" (activity dependent cytoskeletal protein) și "MMP" (metallo protese 9), au nivelul maxim în somn. Biochimia somnului ne arată că neurotransmițătorii sunt aceiași, dar concentrația și topografia lor sunt diferite. Creierul continuă să activeze în somn ca în veghe, dar fenomenele de consolidare a memoriei, de schimbări de sinapse și de sincronizare a neuronilor și biochimie se schimbă. Schimbarea este însă atât de dinamică încât, la orice trezire din somn, constelația biochimică de veghe se instalează instantaneu, pentru a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
activeze în somn ca în veghe, dar fenomenele de consolidare a memoriei, de schimbări de sinapse și de sincronizare a neuronilor și biochimie se schimbă. Schimbarea este însă atât de dinamică încât, la orice trezire din somn, constelația biochimică de veghe se instalează instantaneu, pentru a reveni la constelația de somn cu readormirea. Instalarea stării de somn este concomitentă cu închiderea porților talamusului (centrul "percepției"), unde se concentrează toate informațiile primite pe calea simțurilor noastre. Închiderea porților talamusului abolește stimulii proveniți
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
somn atâta timp cât ne putem aminti și descrie visele. Gândirea imaginativă din somnul REM și somnul cu unde lente (SWS) reprezintă un dialog intra-cortical, deci o activitate cerebrală care implică cunoaștere și conștiință, ce poate fi memorată și reamintită în veghe (Steriade M. 1969, 1993); (Acherman & Borbely, 1997); (Amzica, 1997); (Stickgold, 2000 a-b); (Gais, 2002), (Hobson, 2000); (Nielson, 2000); (Morin A, 2006). Note 1 Stanislas Dehaene (1965), neuropsiholog și neurobiolog, cercetează mecanismele citirii, numerotării și conștiinței. În cărțile sale Le
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
perioade de somn, ochii copiilor se mișcă, cu rapiditate, în toate sensurile. Astfel este descoperită legea naturii a "mișcărilor rapide ale ochilor" ca stadiu obligatoriu al somnului (somnul REM), însoțit de vise. Kleitman descrie ciclurile rest-activity și ritmul circadian somn/veghe. 25 Eschil (525 î.e.n.-456 î.e.n.), tragedian al Greciei Antice. Este primul care a folosit termenul de "oneiromancia" pentru a exprima caracterul mistic al visurilor. 26 Artemidorus din Ephes (120 î.e.n.-43 î.e.n.) a scris cinci cărți despre vise. Utilizează
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
anesteziei. Stări confuzionale ale cunoașterii și conștiinței au fost numite de Arnold M. Ludwig, în 1966, tulburări ale stării de conștiință (altered state of consciousness, ASC) sau tulburări mintale (altered state of mind) care reprezintă devieri semnificative de la starea de veghe "normală". Definiția este confirmată și utilizată de Charles Tart, din 1969, pentru formele tranzitorii de tulburări de conștiință induse de agenți farmaceutici psihoactivi sau apărute din cauze psihiatrice sau psihologice. Definițiile lor se lovesc de aceeași confuzie privitoare la conștiință
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
trează nu-i scăpa nici o mișcare, nici un zgomot din curte, de pe uliță ori din apropierea porții, indiferent dacă acestea se petreceau ziua sau noaptea. În nopțile în care se bucura de libertate și nu participa la petrecerile canine se așeza de veghe la colțul casei, într-un punct strategic, de unde supraveghea și semnala orice mișcare ce se petrecea în împrejurimi. Din acel loc el capta cu radarul său ultrasensibil zgomotele, pașii, vorbele sau mirosurile ce veneau de pe drum sau de aiurea iar
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
continuarea conștiinței. Numai după ce activitatea la nivelul cons’iintei a fost încheiată, abia atunci inconștientul începe să lucreze. Combinatorica conștientă și cea inconștientă sunt complementare. “Psihologia actului creator în activitatea științifică presupune o îndelungată acumulare de fapte în stare de veghe, a meditației concentrate îndelung asupra acelorași probleme, care, rămânând nerezolvate în zona vieții conștiente, își continuă subteran elaborarea prin îmbinările creatoare ale subconștientului. Conlucrarea dintre conștiință și inconștient se face printr-o succesiune de feed-back-uri. După o activitate laborioasă intensă
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
oferă un stimul vizual, de exemplu a intra în câmpul vizual al copilului Vigilenta / alerta Un aspect care joacă un rol important în prelucrarea informațiilor senzoriale este starea de vigilență / alerță. Vigilența/alerța se referă la faptul că starea de veghe este la un nivel optim astfel încât subiectul reacționează adaptativ adecvat. Starea de alertă poate varia în funcție de moment, având diferite nivele. Nivelul de vigilenta/alerta este determinat de: * Stimuli cunoscuți/necunoscuți * Stimuli așteptați/neașteptați * Stimuli siguri/nesiguri * Emoții ca: durere, frica
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
temeinic argumentată și justificată (raportul anual) * Strategii în achiziții - târguri de primăvară și de toamnă, prețuri promoționale Cerințe tehnologice * Cunoașterea tehnologiei informației * Cultivarea partenerilor (informaticieni, ingineri de sisteme, firme de service) * Evaluarea echipamentelor informatice (calculatoare în rețea, scanere, copiatoare etc.) * Veghe tehnologică Cerințe legale Cunoașterea legislației: Repertoriul structurilor infodocumentare din România Biblioteca Națională a României Monica Greceanu Biblioteca Națională a României Carte de vizită: * înființată în anul 1957; * instituție publică, în subordinea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național; * cadrul legislativ: Legea bibliotecilor
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Documenta Romaniae Historica" un copist preciza următoarele reliativ la documentul nr.159 din anul 1469, care se referă la Veja ("Veța") și la Vadul Vejei: "Veța în limba leșească ari înțelegeri de un turn sau stâlp zidit..." Însăși noțiunea de "veghe" provine din latinescul "vigilare", care are și sensul de a păzi, a sta de strajă. Apoi, Al.I.Gonța preciza că "Istoricii noștri mai vechi și etnografii au observat că davele dacice erau fortificate și aveau turnuri de apărare (sau
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
din latinescul "vigilare", care are și sensul de a păzi, a sta de strajă. Apoi, Al.I.Gonța preciza că "Istoricii noștri mai vechi și etnografii au observat că davele dacice erau fortificate și aveau turnuri de apărare (sau de veghe) în genul celor ale grecilor și ale burgului german". Legat de unele fortificații cu elemente metalice (dacii erau mari producători de aramă) apare toponimul "Vadul de Aramă", fostă localitate situată la sud de Vadul Vejei, care devine cătun la sfârșitul
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de mobilitate și de disponibilitățile nuanțării, de glance, privirea dinamică, ochirea sau căutătura picturală, care parcurge repede, care șlefuiește narativ imaginea, privirea vigilentă, circumspectă și scrutătoare, privirea cu ochi-n patru, privirea care nu scapă din ochi, care stă de veghe, care stă la pândă, care vedetot. Privirea aceasta care șlefuiește narativ imaginea stă sub presiunea nerăbdătoare și vigilentă a ochiului care reține mai ales ceea ce este gata să scape vizualității: „care smulge forma picturală din presupusa ei dinamică...descoperă suprafața
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
află, așa cum consideră Lefebvre, în relație cu alte ritmuri. Privirea care sesizează acest prag, privirea dinamică, ochirea sau căutătura picturală, care parcurge repede, care șlefuiește narativ imaginea, privirea vigilentă, circumspectă, scrutătoare, privirea care nu scapă din ochi, care stă de veghe, care stă la pândă, care vede tot, s-ar putea numi, în sensul la care se referă Lefebvre atunci când conturează portretul ritmanalistului, privire ritm-analitică. Acest aspect al privirii nu sesizează numai repetiții, reluări, întoarceri și cadențe, lipsite de libertate și
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
au creat și al semnificațiilor lor, nu înțeleg de ce nu trebuie să reflect mai mult la o serie de termeni care în limba noastră, au deja formulări însușite și cel puțin de aceeași valoare terminologică. De ce termenul românesc “stare de veghe“ nu trebuie preferat englezului “stand by“ ? Sau românescul generat din latină SIT în loc de englezul pronunțat SAIT și scris SITE? 3. Cum este gândită standardizarea modalităților de împrumut lingvistic În România, importul de tehnologii și bunuri efectuat în decursul ultimilor ani
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
optimă pentru îmbunătățirea performanțelor psihice umane. Creierul uman generează mai multe tipuri de unde electrice, clasificate după frecvență, intensitate și starea de conștiință asociată, clasificate după cum urmează: • unde beta - având o frecvență cuprinsă între 13-30 Hz, ce apar în stare de veghe, atunci când ne concentrăm asupra rezolvării unei sarcini sau asupra unui obiect; • unde alfa - sunt cuprinse în plaja de frecvență 13-7 Hz și apar în starea de relaxare, atunci când închidem ochii și ne pregătim de somn; • unde theta - având o frecvență
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
moderne” dar a spune doar acest lucru este o nedreptate. “Descartes este unul dintre oamenii care a început din nou”) care a știut să treacă de la prejudecată la judecată, de la conștiință la conștiința de sine, de la somn și vis la veghea celui “care se sporește pe sine.”) Dar cel mai bine a știut Descartes să trecă de la valorile tradiției medievale pe care le-a îmbrăcat după moda timpului, către un nou mod și model de gîndire, gîndirea epocii moderne. A știut
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
exact, trecutul, prezentul și dorința unui alt fel de viitor. Modelul cartesian nu este unul pur modern ci este o paradigmă a trecerii, o paradigmă de exemplară trecere: de la prejudecată la judecată, de la conștiință la conștiința de sine, de la o veghe iluzorie la una reală; dar dincolo de acestea, o trecere de la valorile tradiției către un nou mod de gîndire și un alt model de viață. Spunem că este o trecere exemplară de care avem nevoie, pentru că ne poate învăța cum să
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
de dramaturg. S-au montat aici nu mai puțin de cinci premiere absolute... Cum ați colaborat cu acest colectiv? Cum ați fost receptat? S-au împlinit 30 de ani de când am debutat cu o piesă scurtă Cină la vreme de veghe -, în care au jucat actorii Stelian Preda și Cătălina Murgea. De fapt, e vorba de un spectacol care s-a programat în afara „Galei recitalurilor dramatice”. Tot cu 30 de ani în urmă, după cum bine știi, revista Ateneu a inițiat „Gala
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
cu piese scurte, care au fost publicate mai ales în Tribuna, în Cronica, în Ateneu și, după aceea, regrupate în volumele Insoțitorul nevăzut, de la Cartea Românească, și Trecerea prin verandă, de la Junimea. Aici, la Bacău, după Cină la vreme de veghe s-a montat, în 1973, Trecere prin veranda verde, în regia domnului Ion Olteanu, care a marcat debutul meu cu o piesă mare. Trebuie să mărturisesc că am avut parte de un debut ce s-a bucurat de o întâmpinare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
de dramaturg. S-au montat aici nu mai puțin de cinci premiere absolute... Cum ați colaborat cu acest colectiv? Cum ați fost receptat? S-au împlinit 30 de ani de când am debutat cu o piesă scurtă Cină la vreme de veghe -, în care au jucat actorii Stelian Preda și Cătălina Murgea. De fapt, e vorba de un spectacol care s-a programat în afara „Galei recitalurilor dramatice”. Tot cu 30 de ani în urmă, după cum bine știi, revista Ateneu a inițiat „Gala
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
cu piese scurte, care au fost publicate mai ales în Tribuna, în Cronica, în Ateneu și, după aceea, regrupate în volumele Insoțitorul nevăzut, de la Cartea Românească, și Trecerea prin verandă, de la Junimea. Aici, la Bacău, după Cină la vreme de veghe s-a montat, în 1973, Trecere prin veranda verde, în regia domnului Ion Olteanu, care a marcat debutul meu cu o piesă mare. Trebuie să mărturisesc că am avut parte de un debut ce s-a bucurat de o întâmpinare
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
asemenea lucru. Ea este o întrebare a nerenunțării: în ciuda faptului că nu mai e nimic de făcut, continuă să se pună întrebarea „ce e de făcut?“ Simpla punere a acestei întrebări trădează o zbatere, o neacceptare și o stare de veghe; ea păstrează intactă perspectiva facerii. Când această întrebare nu se mai pune, drama renunțării este consumată. Infernul este locul în care întrebarea „ce e de făcut?“ nu se mai pune. Când însăși întrebarea „ce e de făcut când nu mai
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
pervertite ar însemna că rostul speciei noastre nu este altul decât răul, ca supremă distorsiune a libertății. Dar pentru că în scenariul puterii există putința de a câștiga sau, deopotrivă, de a pierde libertatea, istoria lumii este lupta fără sfârșit dintre veghea voinței în vederea eliberării și lenea universală a supunerii necondiționate. ADAOS. Întregul scenariu al puterii descris până acum se bazează pe distribuirea inegală a libertății, simultan cu existența unei aspirații către libertate egal distribuite. De aici ideea unei duble consimțiri: consimțirea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
absolut deloc din unitate. S.B.: Dar până la plecarea tancurilor ce ați făcut? F.J.: Stăteam la clădirea PSI, o construcție ușoară, și așteptam ordine. La un moment dat, am început să ne organizăm cumva în ture: mai dormea unul, era de veghe celălalt... Aveam un televizor alb-negru și ne uitam la el în așteptare. S.B.: Fiind secretar cu UTC, v-a chemat secretarul de partid să vă instruiască, să vă spună ceva pe linie de partid? F.J.: Nu mai țin minte exact
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]