3,476 matches
-
eu îi consider pe cei doi citați mai sus ca adevărații piloni, profeți și, într-un fel, chiar martiri ai culturii și gândirii moderne. Și, după cum se știe, o fac din adolescență și post-adolescență, neezitând în fața multor ironii și sarcasme, venite mai ales din partea ignarilor sau din partea celor afundați într-un tradiționalism cultural „patriotic”, cărora un Nietzsche, Rilke sau Dostoievski, un C.G. Jung sau D.H. Lawrence, un Marcel Proust sau Thomas Mann li se părea „străin” de „fibra noastră națională”. Sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
chiar de drăguța lui, fata lângă care stă în șezătoare, pe care o ține pe genunchi și cu care iese din când în când în tindă ca să-și facă confidențe și (dece nu ? ) să se drăgălească, feriți de ochii suratelor venite și ele la șezătoare. Cu multă vreme înainte de nuntă, fetele care vor fi invitate la ospăț se întrec în a coase și a broda acele batiste pe care le va purta călărașul pe haina lui, fiecare dorind ca batista ei
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mai înalțe odată spre ceruri, frumosul imn-cântec patriotic: Din dragoste și din durere Pe-acest pământ noi ne-am născut, Creștini -am fost dela-nceput, Iar tot ce-i românesc nu piere. Și de vi-i bine de vi-i greu, Veniți copii din lumea largă ! Vă cheamă satul, glia dragă, Vă cheamă bunul Dumnezeu ! Și deși, a satului poveste, înainte mult mai este, modesta noastră prezentare a acestei minunate așezări rurale care este Cârțișoara cu toate ale ei, se încheie iacă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
manager nu poate dezvălui subordonaților lucrurile pe care le știe despre planurile firmei. De exemplu, ofertele salariale pentru atragerea de noi angajați nu sunt dezvăluite angajaților anteriori, care s-ar putea să nu câștige cu mult mai mult decât noii veniți. Însă este mai bine să fii cinstit și să recunoști: „Nu pot să îți spun”, decât să pretinzi că nu știi. Deși nimeni nu a încercat să estimeze cu precizie numărul incidentelor de agresiune verbală de la locul de muncă, bazate
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
nu mai era printre cei vii. Și noi ne amintim cât de mult dorea el să vină la întâlnirea noastră din 1977. Dragii noștri, am vrea să vă țineți de cuvânt și să veniți la Brăila. Oricând doriți, sunteți bine veniți. În încheiere, vă dorim multă sănătate, multe bucurii și noroc întregii familii, Grigore și Lori. Brăila 9 iunie 1975 Dragii noștri prieteni, Să știți, sâmbătă am primit și cea de-a doua scrisoare, trimisă de dvs. aceste scrisori ne compensează
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
liniștit de oameni așezați, am urcat spre casa noastră. Deși modestă, casa noastră a plăcut tuturor, prin poziția însorită ce ocupa și mai ales prin liniștea ce oferea locatarilor săi. Așezați în jurul meselor, începem a ne face mintal prezența celor veniți. Surpriză dureroasă!... Deși suntem cam în același număr prin noii veniți, acum constatăm lipsa a încă trei din cei care promiseseră solemn că vor fi prezenți”. Lipseau profesorul Petru Todicescu, cel care întărise hotărârea de reîntâlnire, colegul lor Gheorghe Dobre
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
casa noastră a plăcut tuturor, prin poziția însorită ce ocupa și mai ales prin liniștea ce oferea locatarilor săi. Așezați în jurul meselor, începem a ne face mintal prezența celor veniți. Surpriză dureroasă!... Deși suntem cam în același număr prin noii veniți, acum constatăm lipsa a încă trei din cei care promiseseră solemn că vor fi prezenți”. Lipseau profesorul Petru Todicescu, cel care întărise hotărârea de reîntâlnire, colegul lor Gheorghe Dobre și uriașul care își sufocase prin îmbrățișare șeful de clasă la
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
cumanii înrudiți cu ei, cu care au continuat să atace sudul Dunării și să ardă așezările până sub zidurile Adrianopolului, unde se încheie pacea sub Nichifor al III-lea Botaniates (1078-1081), prin intervenția celor trei principi pecegeni din Dobrogea. Noii veniți au pătruns repede și în Transilvania, unde-i găsește, în 1158, conlocuind cu pecenegii, episcopul Otto de Freising „Inter aquilonem et item Orientem Pecenatorum et Facorum (Comanorum), maximam venationem captam hahente, sed vomere ac rastro pene experte campania”. Organizați în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
primăvara anului 1225, pe cavalerii teutoni cu toate protestele Papei de la Roma. Cumanii, de lângă Țara Brodnicilor de pe Siret, convertiți la creștinism de către călugării din Ordinul Predicatorilor și botezați în 1227 în număr de 15.000, cu 2.000 de nobili, veniți cum am văzut mai sus, de pe dreapta Niprului, vor deveni vasalii Coroanei Ungare. În nici un caz, predenecenții din Annales Regni Franconum, așezați pe malul Dunării în Banat, la gura Tisei, nu au nici legătură cu brodnicii de la răsărit de Siret
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
aceștia ar fi fost din Banat sau Transilvania. Obiceiul, ca popoarele orientale să ridice trupe înarmate de la populațiile stăpânite, l-am văzut practicat de pecenegi și de cumani și mai înainte, față de români, și el nu era străin nici tătarilor veniți din aceleași părți. În general, diplomele ungare latine și bulele papale din secolele XIII și XIV vor folosi expresia de schismatici aproape întotdeauna numai pentru românii din Moldova și Țara Românească. Recrutarea soldaților din rândul popoarelor subjugate era un procedeu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
se putea face așa ceva când românii schismatici de pretutindeni, chiar și din Transilvania, erau obiectul unor agresiuni de ordin spiritual și umiliri săvârșite de către dregătorii feudali ? Faptele creaseră o stare de animozitate de neîmpăcat, care era alimentată mereu de refugiații veniți dincoace de Carpați. Dintre aceștia făceau parte chiar fiii fostului voievod al Transilvaniei, Ladislau Kan, aflați în exil și cu azil politic la Curtea de Argeș, de unde, întovărășindu-se și cu alți necredincioși, făceau dese incursiuni în „posesiunile regale”, provocând „vaste incendii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mărturie vie despre independența deplină a statului moldovean, depusă în fața istoriei universale de cel ce a fost Ludovic cel Mare. Acum, după trecerea în revistă a acestor fapte, se pune întrebarea firească: Izbutit-au moldovenii singuri să înfrângă oștile regale, venite ani de-a rândul în Moldova, ori au fost ajutați de cineva? Pentru moment, întrebarea rămâne fără răspuns, deoarece izvoarele istorice contemporane tac. E foarte probabil, însă, că ei au avut și sprijinul lituanilor, cu care au colaborat la bătălia
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
plasture mare și m-a încins apoi cu un bandaj elastic, roată, ca să țină pe loc compresele. Mă simțeam tare caraghios. — Să nu faceți mișcări dure, mă sfătui doctorul. Fără sex și fără hohote de râs. Stați liniștit, citiți și veniți mâine la control. I-am mulțumit, am plătit la ghișeu, mi-am luat unguentul și am plecat acasă. Am reușit să-mi proptesc cât de cât ușa, cu multă greutate. După care, conform sfatului medicului, m-am urcat în ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
misionar. După ei, o serie de religioși foarte valizi au folosit rezultatele lăsate de acești pionieri: don Ottorino Foffano, don Elvio Damoli (directorul general al Caritas Italiana în 1999), fratele Giuseppe Brunelli, și, actual, profesorul laic Alessandro Galvani. Problema închisorilor Veniți, binecuvântații Tatălui meu; Intrați în Împărăția care v-a fost pregătită... Pentru că, eram închis și ați venit la mine. Isus Orizontul politic al lui don Calabria nu avea limite. Caritatea lui Cristos îl conducea să-și plece privirea milostivă oriunde
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să vină ei la noi. Vine o epocă pentru Biserică cum nu a mai fost niciodată». O săptămână mai târziu, în timp ce don Calabria celebrează sfânta Liturghie după intențiile amicului său părintele Lombardi, aude o inspirație care i s-a părut venită direct de la Dumnezeu. I-o mărturisește deschis: «Dumneavoastră aveți o mare misiune. Ceea ce a fost până acum nu a fost decât prologul. Toată lumea va privi spre Italia, spre Roma și spre Biserică. De acolo trebuie să înceapă reînnoirea. Papa actual
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și a expulzării celor socotiți nefolositori statului. În condițiile creșterii numărului populației evreiești din provincie, sub impactul "utilitarismului etatist" al perioadei iosefine, împotriva acesteia au fost luate măsuri drastice de Administrația militară, mergând chiar până la expulzarea din provincie a celor veniți aici după 1769, în vederea obținerii unei reconversii socio-profesionale a evreilor, dinspre ocupații socotite a fi dăunătoare statului și societății, precum camăta sau arendășia, spre activități meșteșugărești sau comerciale profitabile 65. Însă, în timp, rezultatele acestor măsuri vor fi destul de modeste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
doamna Adriana revine adesea, aplecându- se memoriei părinților ei, a învățătorului și preotului care i-au sedimentat dragostea de tot ce-i mai nobil, frumos, scump și etern, sperăm, - patria - cheamă alături de sine alte mărturii de esență, tot de la Călugăreni venite, de la nepoata sa, de astă dată: „Generații de copii- deveniți oameni de nădejde - au avut parte de Marele Învățător, Domnul Alexandru Frânculescu care întors de pe front a luat locul la catedră preluând micile vlăstare de la grădiniță unde Doamna Maria Frânculescu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
spune Domnul Sfânt, Omul nu este-n viață Decât un trecător, O mână de țărână O mână de pământ. După care ni se punea pe masa lecturilor noastre unele producții personale ori culese din lumea culturii, cum ar fi acestea: Veniți creștini la rugăciune Veniți creștini la rugăciune În casa Domnului cel sfânt; Veniți creștini, plecați genunchii Și fruntea voastră la pământ. Creștinii noștri în vechime Pe sub pământ zideau altare Și pe furiș în miezul nopții Veneau cu toții la-nchinare. Azi stau
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
nu este-n viață Decât un trecător, O mână de țărână O mână de pământ. După care ni se punea pe masa lecturilor noastre unele producții personale ori culese din lumea culturii, cum ar fi acestea: Veniți creștini la rugăciune Veniți creștini la rugăciune În casa Domnului cel sfânt; Veniți creștini, plecați genunchii Și fruntea voastră la pământ. Creștinii noștri în vechime Pe sub pământ zideau altare Și pe furiș în miezul nopții Veneau cu toții la-nchinare. Azi stau lăcașurile sfinte Pe înălțimi
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de țărână O mână de pământ. După care ni se punea pe masa lecturilor noastre unele producții personale ori culese din lumea culturii, cum ar fi acestea: Veniți creștini la rugăciune Veniți creștini la rugăciune În casa Domnului cel sfânt; Veniți creștini, plecați genunchii Și fruntea voastră la pământ. Creștinii noștri în vechime Pe sub pământ zideau altare Și pe furiș în miezul nopții Veneau cu toții la-nchinare. Azi stau lăcașurile sfinte Pe înălțimi strălucitoare; Dar câți creștini le calcă pragul În zilele
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
genunchii Și fruntea voastră la pământ. Creștinii noștri în vechime Pe sub pământ zideau altare Și pe furiș în miezul nopții Veneau cu toții la-nchinare. Azi stau lăcașurile sfinte Pe înălțimi strălucitoare; Dar câți creștini le calcă pragul În zilele de sărbătoare?. Veniți creștini la rugăciune În casa Domnului cel sfânt; Veniți creștini, plecați genunchii Și fruntea voastră la pământ. Versuri la care se completa: „nu știu de unde am învățat acest cântec când eram copil, dar tot ce am învățat atât de frumos
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
vechime Pe sub pământ zideau altare Și pe furiș în miezul nopții Veneau cu toții la-nchinare. Azi stau lăcașurile sfinte Pe înălțimi strălucitoare; Dar câți creștini le calcă pragul În zilele de sărbătoare?. Veniți creștini la rugăciune În casa Domnului cel sfânt; Veniți creștini, plecați genunchii Și fruntea voastră la pământ. Versuri la care se completa: „nu știu de unde am învățat acest cântec când eram copil, dar tot ce am învățat atât de frumos nu pot uita și vreau să nu se piardă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
locuitori care, prin strămoșii lor, vin din străfundurile istoriei. Pe la anul 1875 aici se vorbea despre moșia Scorțeasca, iar apoi, pe la 1896, de Cursești-Sofronie. Boierul acesta Sofronie și-a adus forță de muncă în Cursești-Deal, unde le-a dat noilor veniți și ceva pământ, dar i-a ajutat să-și clădească și case. De fapt, adușii se numeau clăcași, cei care la reforma agrară, la expropierea moșiei boierului Sofronie, aveau să și-o împartă. Unii țărani din Cursești Deal, cărora li
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
reangajat. Ca jandarm cu gradul de sergent major, fiind cu serviciul în comuna Corbu Vechi, de pe malul drept al Siretului, s-a căsătorit cu bunica, Iordana, din familia Mocanu. Mama Mare mai avea un frate și o soră în Corbeni, veniți ca și Tata Mare din satul Corbul Nou. MOȘ DUMITRU. Mi-a rămas în minte o întâmplare din viața lui Moș Dumitru, fratele Mamei Mari, pe care bătrânul sfătos, evlavios și bun la suflet, o repeta cu năduf. Spunea moș
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mălai, porumb boabe, sau fasole. Prevăzător, unchiul Scarlat a luat în căruță și saci goi pentru produsele pe care avea să vândă zarzărele. Am pornit în căruța încărcată cu zarzăre spre Nerași. Satul avea alt nume, dar pentru că toți cei veniți acolo dintr-o regiune de munte după împroprietărirea din 1922-24 purtau barbă, au fost porecliți de băștinași „nerași” adică nebărbieriți. Am mers pe toate ulițile satului și unchiul a strigat în gura mare: „zarzăre de vânzare. Hai la zarzăre”. Dar
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]