3,681 matches
-
ani. Deci se prinse în horă în rândul celor cu armata făcută, buni de însurătoare. Fetele de măritat ocheau câte un flăcău ce le-ar fi plăcut. Hora se învârtea cu voioșie în sunetele scoase de fanfara din Valea Mare, vestită în toate așezările de pe Valea Racovei. Curtea școlii unde horeau tinerii era plină și se vedeau și oameni mai în vârstă care ascultau muzica și priveau la joc cu multă plăcere. Costache își amintește cum o fată din Cursești Vale
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la deal de șură, deschise portița apoi se dădu la o parte din calea șuvoiului de păsări ce năvălește în ogradă. După ce trec găinile apar și cocoșii, pășind tacticos în urma lor, parcă mândri de serviciul prestat în timpul nopții când au vestit cu cucuriguri sonore trecerea orelor din timpul nopții. Emilia își amintește de spusele bunicului Ion care a povestit că oamenii țin seama de timpul când cântă cocoșii atunci când trebuie să declare la judecată, de exemplu, când s-au petrecut anumite
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
gândindu-se la familii, rude și la vecini, care se poartă precum eroii din fabulă. A urmat un grupaj de poezii bine cunoscute de spectatori din care îmi amintesc: La oglindă, Trei, Doamne și toți trei, Noi vrem pământ, poezii vestite din opera marelui poet George Coșbuc, apoi pastelul Vestitorii primăverii de Alecsandri. Toate au fost răsplătite cu multe aplauze, bine meritate. și acum îmi amintesc versurile recitate cu mult talent de Maricica Gheorghiu ale poeziei Ispita ale popularului poet George
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
1888 al lui Constantin Chirilă găsim însă: „Buciumi - sat în comuna Buciumi, plasa Codru, se dice că s-ar fi luat numele de la instrumentul bucium, cu care din vechime se servea strajele ce erau puse pe înălțimile dealurilor pentru a vesti locuitorii din vale despre apropierea urdiilor tătărăști care veneau pe drumul Vasluiului spre capitala țării”. Nu știu care îi adevărul, dar aș opta pentru ultima variantă. Chiar de la primii pași făcuți în Bucium te întâmpină acei „seniori încoronați” - gorunii. Îi vezi plini
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
nenorocitul ișlic! El devenise o minge în mânile noastre și ne atrăgea ocări aspre din partea părintelui Gherman, ba uneori chiar și palme.“ Uzura morală a vechiului port răspundea, cum se vede, până și în jocurile copiilor. În aceeași vreme, gazetele vesteau în prima pagină, ca un fapt vrednic de cea mai vie atenție, adoptarea ținutei occidentale de către boierul cutare sau cutare. „D. marele vornic Grigore Filipescu - scrie, la Înștiințări din lăuntru, Curierul românesc din 17 august 1830 -, ca să dea dovadă a
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
latine se culege titlul propriu zis, celelalte elemente (subtitlu, localitate, redactor) rămânând deocamdată în veșmânt tradițional. Aspectul de ansamblu devine astfel extrem de sugestiv: e ca o livadă la începutul primăverii, în care unii pomi au cutezat să înflorească mai devreme, vestind sosirea noului anotimp. Mersul tranziției alfabetice, cu inegalitățile și ezitările lui, se răsfrânge concomitent în ținuta publicațiilor periodice, în practica școlară, în atitudinea oficialității. Deosebiri se fac remarcate și de la o parte a țării la alta, despărțite între ele prin
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
oameni, cunoscuți și mai puțin cunoscuți. Fapta venea după un înspăimântător cutremur de pământ și după amputările teritoriului național fără putință de apărare. Se părea că ne ajunsese vedenia lui Ezechiel cu Gog și Magog. Samavolnicia, sila și uciderea se vesteau la tot pasul. Prostia agresivă, de asemeni. Nici o atrocitate nu mai putea să surprindă, toate alcătuiau un unic puhoi al teroarei și barbariei. Totuși, asasinarea lui Nicolae Iorga i-a tăiat țării întregi răsuflarea. Fapta aceasta a fost resimțită de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
țara Vavilonului un pustiu nelocuit. Vitejii Vavilonului nu mai luptă ci stau în cetățui, puterea le este sleită și au ajuns ca niște femei. Vrăjmașii pun foc locuințelor lor și le sfărâmă zăvoarele ! Se întâlnesc alergătorii, se încrucișează solii, ca să vestească ̀ mpăratului Vavilonului că cetatea lui este luată din toate părțile...” (Ieremia 51, 29-31). Nu se putea încheia anul 1991 decât pe aceste versete. Am trăit să vedem sfârșitul a ceea ce Ronald Reagan, acest mare președinte pe care diverși netoți
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Galileea. Despre personajul nostru aflăm că se numea „Maria Magdaleana”, adică „originară din Magdala”, o localitate de pe malul Tiberiadei. Numele aramean este Migdal Nunaiya, Însemnând exact „Turnul peștelui”. Orașul actual, Migdal, se află la 5 kilometri de Tiberiada și era vestit În Antichitate pentru comerțul cu pește proaspăt și conservat. De pe urma acestui tip de comerț magdaleenii deveniseră prosperi, chiar bogați. Ce se mai știe despre Magdala? Că Împăratul Titus, cucerind-o, a masacrat toți locuitorii refugiați pe corăbii (Flavius Josephus, Războiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
zice: Nu mă cuprinde/reține, căci Încă n-am urcat la Tatăl. Du-te la frații Mei și spune-le [că] Mă urc la Tatăl Meu și Tatăl vostru și Dumnezeul Meu și Dumnezeul vostru. Maria Magdalena vine să-i vestească pe ucenici că L-a văzut pe Domnul și că i-a spus aceste [cuvinte].” Câteva lucruri se cuvin remarcate pentru tema noastră. În primul rând, singurătatea personajului. În versiunea ioaneică, Maria Magdalena vine la mormânt neînsoțită de vreo altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
ai plecat; tu ai văzut multe, ai cunoscut atâta altă lume nouă; nu mai privim prin același ochiu de geam. Uneori simt dureros nevoia prezenței tale și ce ciudat, Monică mică, te aștept ca și când va trebui să vii pe ușa vesti arului; uneori când ploua și îți scoteai pantofii și mânuțele erau roșii, ude și reci, fața îmbujorată, ochii scânteietori și îmi spuneai iute, în treacăt, fugind spre baie: „B’jour, maman“. A întrebat de tine acum o săptămână la telefon
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
meu, răsuflă greu; apoi încet încet răsuflarea i se întărea, până ce simții tremurând, domol, suspinul unui plâns înnăbușit, stăpânit. L-au dus învălit într-o pătură în odaia lui. Maiorul nostru a luat, cu destulă greutate, măsurile cuvenite: ca să se vestească familia, să se cheme popa, să se facă la primăria din Șipote, formalitățile legale... S-au pus apoi cu toții la masă. Erau cu toții flămânzi. Unii n-au mâncat supa. Altfel toată lumea a mâncat cu destulă poftă. Prin cei mai mulți nu străbătuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu colți plini de sânge. Și bocete, și tânguiri, că un vecin i-a ucis cu furca asta iapa, pentru că intrase și rupsese câțiva păpușoi. După accent par Ruși. Se crămăluesc și se tânguesc multă vreme. Proprietarul zice că va vesti autoritățile. El nu știe de asta: "Dumneata ești tata nostru, noi pe dumneata cunoaștem". După patru zile, azi, la 14 Octomvrie, jandarmul nu s-a arătat să cerceteze deși a fost vestit. Cânii au sfâșiat leșul epii în dosul bordeelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se tânguesc multă vreme. Proprietarul zice că va vesti autoritățile. El nu știe de asta: "Dumneata ești tata nostru, noi pe dumneata cunoaștem". După patru zile, azi, la 14 Octomvrie, jandarmul nu s-a arătat să cerceteze deși a fost vestit. Cânii au sfâșiat leșul epii în dosul bordeelor. Am văzut pe un om tare de altfel la clonț, un fel de derbedeu numit Neculai Botez. Când era anul bun, lunea îl apuca jucând cu muierile de după cap. Într-un rând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca să nu observe ai mei jucăria abia făcută și stricată, am ascuns biciul subt un dulap. Și l-am uitat acolo. Bunicul Tincuței, moș Ion Andrușcă, țăran cuminte și trăind tihnit la țară, primește o telegramă de la nepoți. O telegramă vestind un lucru neînsemnat: că mama nepoților (fiica bătrânilor) nu poate veni de sărbătorile de iarnă la țară dintr-o pricină oarecare. Această telegramă vâră o spaimă cumplită în țăranii bătrâni. E prima telegramă pe care o primesc în viața lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
față de Vasilie-Vodă. Intermediar între membri era prințul litvan Radziwill, bărbatul Mariei, fata cea mai mare a Lupului. Ruxanda era destinată lui Sigismund Racoți, fiul voievodului ardelenesc. La moartea regelui Poloniei, Vasilie trimite pe marele logofăt Gheorghe Ștefan ca să-i dee vestea și ca să-l asigure de sprijin întru dobândirea coroanei polone; și-i făgăduește și pe Ruxanda, pentru Sigismund (Jicmont) fiul cel mai mic al lui Racoți. Și doamna mamă Racoți și nobilii unguri vedeau bine acest plan. Auziseră de fată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
t.) Roberul = 500 sau 700 Întâlnire cu Neculai Albu Tatarii, nagâții Trecutul monahului nebun Nucile Tăierea boierilor Dimcea țiganul, gâdea Țărcile Vizita la lehuza, nepoata lui Tomșa Stratonic Pornește vânt Isaiia vornic Peisagiul Cătră sară va ploua Negrilă paharnic Broaștele vestesc ploaea. Luca pah. 28 1472 Neagu comis 15 28 43 1444 Veste de ploaie pe care o dă femeilor Bețiv nu-s, că n-am ce bea; Bătăuș nu-s, că toți mă bat Dator nu-s, că nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
oi și capre. Bătrânul a binecuvântat-o, apoi a întrebat-o: Cum te chiamă? Mă chiamă Rița, părinte. Ascultă, Rița, cuvintele mele. Asupra acestor locuri unde oamenii nu mai cunosc omenia și mila, Domnul Dumnezeu își va trimite urgia sa. Vestește-ți părinții și treceți culmea în alte locuri. Însă părinții mei miluitu-te-au, părinte? Nu m-au miluit. Atuncea să rămâie și ei aici, i-a răspuns copila. Și adunându-și cioporul, a plecat cu imamul cel bătrân. Îndată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a alege pe cele potrivite terenului și climatului de aici. Dintre toate realizările pe care le-a săvârșit omul sovietic în acest colț de lume, Dendraria mi s-a părut cea mai impresionantă și mai vrednică de cercetat. S-a vestit sosirea unui trimis de la Rița care se interesează de vizita noastră anunțată acolo. Uniunea Scriitorilor sovietici dovedește o excepțional de bună organizare a călătoriilor ca aceasta pe care o facem noi. Însoțitoarea noastră, tovarășa Oxana Semionovna, atentă și inteligentă, telefonează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ai mei n-au putut nici as-noapte adormi, bântuiți de haucinațiile primejdiilor ce pândeau ieșirea noastră din portul Constanța pe un bric admirabil cu vele semețe (1400 m. ). Dimineața furtunii în perspectivă până la acest aceas 90.30' nu și-a vestit sosirea. Soarele biruitor se înalță spre amiază. Bricul, neclintit, viseză călătorii eroice în rada lucie a portului Constanța. Totuși cred încă în acea furtună, anunțată ca o excepție în zilele calme prevăzute. E cu putință să vie, căci această apă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acceptă. Ridicîndu-mă împotriva deturnării de la ceea ce cred a fi profesiunea noastră, eu apar iarăși fără „orientare” și fără tact. În vervă, Ernest Gavrilovici mi-i evocă (eram împreună la Podu Turcului) pe cîțiva dintre conducătorii culturali ai Bacăului postbelic: Labă (vestit prin arderea bibliotecii lui G. Enescu), Gulai, Mutică. Profesiunile lor: tîmplar, frizer, cizmar. Pe primul, un mic monstru (scund, cap mare, torace bombat, picioare inegale), îl cunosc și eu din vedere. Vegetează uneori, în zilele de vară, împreună cu servitoarea (o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
încercarea moarte n are!» și a făcut-o!” Revenit la Bacău, găsesc ceea ce-am căutat din primul moment al sosirii: manuscrisul monografiei Udeștiului de Gavril Rotaru (avocat din familia poetului G. Rotică). Acesta susține că, în sat la noi, vestite pentru vrăji erau baba Axînia și baba lui Leon al Cosmii. „La Axînia venea lume de la circa 60 kilometri depărtare”. În lucrare sînt descrise descîntecele „de deochi”, „de boală grea”, „de ursită”, „de beșică rea (buba neagră)”, „pentru a îndepărta
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la Copiapo, avea să se înființeze în 1863 "Partidul Radical". Atacama, datorită uscăciunii excesive, a reușit să păstreze peste milenii și secole numeroase vestigii ale unor civilizații dispărute: zeci de petroglife, sute și sute de mumii, arme, obiecte casnice. Este vestit în acest sens pentru bogăția sa circa 400000 exponate, ceea ce-l face unul din cele mai valoroase din lume Muzeul arheologic din San Pedro de Atacama, "Gustavo Le Paige", care poartă numele întemeietorului său, călugăr iezuit belgian. Călătoria prin Atacama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
din minunile noii capitale, Brasilia. Copacabana este o "întreprindere" non-stop, la lăsarea nopții reflectoarele puternice permițând practicarea de fotbal de plajă, volei, înot sub razele lunii sau alte distracții "internaționale". Zecile de hoteluri și restaurante de pe Avenida Atlantica sunt redute vestite pentru toți cei care doresc să vadă sau să fie văzuți, terasele fiind mereu pline de cei tentați să guste excelentele preparate culinare sau să admire dansatorii de samba, luptătorii de "capoeira" sau faimoasele "mulatas". Pentru noi, Copacabana însemna kilometri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
palmieri imperiali", plantați la 1842, a căror înălțime atinge 40 de metri. O plimbare prin Grădina Botanică te transpune în Paradis, iar vizitarea sectorului orhideelor este o încântare nespusă prin varietatea formelor și culorilor acestor regine ale florilor. Rio este vestit și prin bisericile și mănăstirile sale, în deplasările mele pentru întâlnirile oficiale din centrul orașului făcând mai totdeauna un popas la frumoasa Nossa Senhora da Candelaria, construită între 1775 și 1877. Cu o înălțime de 64 metri și o suprafață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]