2,161 matches
-
după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească și parte femeiască i-a făcut. Dumnezeu i-a binecuvântat, și Dumnezeu le-a zis: «Creșteți, înmulțiți-vă, umpleți pământul, și supuneți-l; și stăpâniți peste peștii mării, peste păsările cerului, și peste orice viețuitoare care se mișcă pe pământ.» înțelegem din aceste versete că Dumnezeu a făcut omul după asemănarea sa, parte bărbătească și parte femeiască. Hiatusul se produce la câteva versete distanță, când: Geneza 2:19 Domnul Dumnezeu a făcut din pământ toate
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
versete distanță, când: Geneza 2:19 Domnul Dumnezeu a făcut din pământ toate fiarele câmpului și toate păsările cerului; și le-a adus la om, ca să vadă cum are să le numească; și orice nume pe care-l dădea omul fiecărei viețuitoare, acela-i era numele. Geneza 2:20 Și omul a pus nume tuturor vitelor, păsărilor cerului și tuturor fiarelor câmpului; dar, pentru om, nu s-a găsit nici un ajutor, care să i se potrivească. Geneza 2:21 Atunci Domnul Dumnezeu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
supună. De asemenea, societatea secolului al XVII-lea le considera pe femei inferioare și din punct de vedere intelectual, prin urmare supunerea în fața bărbatului era o necesitate. Drept argument au adus din nou Geneza, unde bărbatul a dat nume tuturor viețuitoarele. În plus, căderea în păcat s-a datorat tot credulității și curiozității Evei, care, ascultând de sfaturile șarpelui, a mușcat din mărul cunoașterii. Prin urmare, exilați pe pământ, Adam preia prerogativele Divinității, devenind stăpânul femeii, care, pedepsită, trebuie să îl
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
hac hat haz hal ham han etc.; * jocuri vocalice/consonantice: ba be bi bo bu bă bî (vocale); pa ba ca ga sa za șa ja ta da fa va (consoane surde/consoane sonore) etc.; * onomatopee: sunetele produse de anumite viețuitoare, zgomote din natură etc.; * exerciții pentru zona maxilarului, a buzelor, a limbii, a palatului moale simularea mușcăturii; simularea suflatului la un instrument muzical; fluieratul; ținerea strânsă, cu buzele, a unei eșarfe trase de altcineva; atingerea dinților de jos și de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
lege”, „Paza în comună”, „Cultura zarzavatului”, „Omizile”, „Pelagra sau roșața”, dar și o rubrică literară cu „Cei doi frați”, nuvelă de Tolstoi, proverbe, poezii, știri din țară, știri mărunte, întâmplări, din străinătate, vorbe drepte - ca acestea: „Omul este regele tuturor viețuitoarelor, nu trebuie să fie însă asupritorul lor”; „Luminează și te roagă: lucrul și rugăciunea fac pe om 98 fericit și înțelept”. Au mai apărut articolele: „Un mare rău: traiul fără cununie”, „Cultul religios la sate”, „Basarabia nu se rusifică” - de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ezitat nicio secundă asupra deciziei corecte, care se referă cu prioritate la securizarea spațiului public, așa cum se cuvine să fie într-o țară civilizată. Mi s-a părut, de asemenea, revelator faptul că a făcut imediat disticția dintre iubirea de viețuitoare - temă creștină generoasă - și pericolul public pe care îl reprezintă astfel de sălbăticiuni, ca un om care trăiește într-o lume unde primăriile au evacuat de mult spațiul public de asemenea pericole tratând zbierătele ipocrite ale falșilor iubitori de animale
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
îmbunătăți în primul rând situația oamenilor, cu respectul datorat unei opinii, dar cu fermitatea unui gospodar care nu ezită să împuște lupul care îi atacă stâna, fără să-și lase agoniseala distrusă doar pentru a face pe plac "iubitorilor de viețuitoare" care îl mustră de peste gard. Bineînțeles că știu că situația e un pic mai nuanțată și că, în sine, bieții câini nu au nicio vină, dar, îndraznesc să spun, mi se pare ipocrit și blamabil să fii mai interesat de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
viitor, a doua zi după ce au devenit majori, mi se pare mai mult decât elocvent. Desigur că eliminarea câinilor vagabonzi e o decizie dificilă omenește vorbind, dar așa, iresponsabil budist, ne trezim și că șobolanii aducători de ciumă sunt niște viețuitoare drăguțe când le vezi la televizor, la desene animate, și ar merita să fie cruțați spre eterna veselie a câte unei vedete fanate, care nu are cu ce să-și mai umple timpul și care, altfel, nu e deranjată, în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
din orice pom din grădină; dar din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănînci, căci în ziua în care vei mînca din el, vei muri negreșit" [Facerea, 2:16, 17]; pentru ca Adam să poată numi în mod adecvat toate viețuitoarele lumii rezultate în urma actului de creație divină. Faptul că Adam a fost capabil de performanța numirii viețuitoarelor pămîntului nu presupune implicit și concluzia că omul ar fi receptat și înțeles cît se poate de bine din punct de vedere strict
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ziua în care vei mînca din el, vei muri negreșit" [Facerea, 2:16, 17]; pentru ca Adam să poată numi în mod adecvat toate viețuitoarele lumii rezultate în urma actului de creație divină. Faptul că Adam a fost capabil de performanța numirii viețuitoarelor pămîntului nu presupune implicit și concluzia că omul ar fi receptat și înțeles cît se poate de bine din punct de vedere strict lingvistic (al formei de exprimare) conținutul interdicției divine; căci, este clar că din dicționarul lui lipseau multe
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
vii să se numească precum le va numi Adam" [Facerea, 2:19]; sau, așa cum consemnează o altă variantă a textului biblic [Biblia sau Sfînta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, f.a.]: "Și orice nume pe care-l dădea omul fiecărei viețuitoare, acela-i era numele" [Facerea, 2:19]. Sintagma "acela-i era numele" sugerează în același timp două lucruri: "dreapta potrivire a cuvintelor-nume", așa cum argumenta Platon în dialogul Cratylos, respectiv consemnul de utiliza cu constanță am putea spune "pentru vecie" numele
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
contextul vieții edenice a omului. Aceste nume își vor pierde semnificația unică în momentul "amestecării limbilor", atunci cînd aspirînd să înalțe Turnul Babel omul va încerca să se compare din nou cu Dumnezeu. Faptul că Adam a trebuit "să vadă" viețuitoarele aduse de Dumnezeu în fața lui denotă că el nu le-a botezat "convențional", ci pe cale "naturală", în consens cu proprietățile lor, desprinse cu precădere pe calea analizatorului vizual 9. • Polivalența logică este un rezultat al încărcării cuvintelor cu sensuri conotative
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a două tipuri de instincte: cele "natural-biologice" (de maturizare și de înmulțire) și cele de "putere" (de stăpînire). "Creșteți, înmulțiți-vă spune textul biblic umpleți pămîntul și supuneți-l; și stăpîniți peste peștii mării, peste păsările cerului și peste orice viețuitoare care se mișcă pe pămînt" [Facerea, 1:28]. Simbolistica acestei meniri trebuie asociată tot relației instituite între om și Dumnezeu; căci, înmulțirea omului (nașterea) se va realiza prin desprinderea copilului din trupul părinților tot așa cum Dumnezeu a desprins-o pe
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
vorbitori. Vocabularul fundamental (fondul principal lexical) reprezintă partea stabilă a lexicului (aproximativ 1500 de cuvinte 49), cuprinzând unitățile lexicale absolut necesare realizării comunicării dintre vorbitorii unei limbi: substantive care denumesc grade de rudenie, părți ale corpului, obiecte casnice, alimente, băuturi, viețuitoare, zilele săptămânii, lunile anului, anotimpurile, corpuri cerești: mamă, tată, frate, masă, cap, ochi, pâine, apă, câine, vineri, octombrie, primăvară, soare, lună etc.; adjective propriu-zise care trimit către stări sufletești, însușiri umane, însușiri ale obiectelor (dimensiune, culoare, formă etc.): vesel, trist
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
citit cartea." (distincție reperabilă în Dimitriu, 1999; Dimitriu, 2002 etc.). III.2.8. Interjecția se definește 118, prin raportare la criteriul semantic, ca o clasă de cuvinte care exprimă sentimente/ stări emoționale 119, acte de voință, imită sunete produse de viețuitoare, zgomote din natură sau exteriorizează senzații; morfologic, nu prezintă categorii gramaticale, forma interjecțiilor fiind, în principiu, invariabilă; funcțional, interjecțiile nu au o funcție sintactică-tip la nivelul propoziției, putându-se constitui și în unități sintactice de sine stătătoare (substitute de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vs. interjecții perifrastice/ locuțiuni interjecționale (Doamne ferește!; ei, asta-i!); * informația transmisă/ redată: interjecții propriu-zise (care transmit sentimente/ acte de voință: o, of, wow, hai etc.) vs. interjecții onomatopee (care imită zgomote din natură trosc, vâj, pic-pic etc., sunete produse de viețuitoare cip-cirip, miau, mor-mor etc. sau exteriorizează senzații hapciu etc.); * origine/ proveniență: interjecții primare (moștenite: of, au, hai etc. sau împrumutate: wow, halt, bis, olala etc.) vs. interjecții formate pe teritoriul limbii române prin derivare (aolică), compunere (ham-ham, pic-pic etc.), respectiv
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
noțiunii de mulțime pentru care nu s-a putut da încă o definiție în sensul acestui concept. Dicționarele lingvistice afirmă că diversitatea este însușirea a ceva de a fi divers (activitate, apartenență, bogăție, colorit, diferență, evaluare, opoziție, pluralitate, semne, varietate, viețuitoare, vremuri). Conform Dicționarului Enciclopedic Larousse, cuvântul divers (în latină diversus) înseamnă ceva care prezintă caractere de natură sau de calitate diferită. Termenii următori ilustrează diferite sensuri ale cuvântului diversitate: accidente, accese, ace, admitere, afaceri, animale, antrenamente, anunțuri, asigurări, asociații, atitudini
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
opt dintre plantele cunoscute este amenințată cu dispariția și că, în fiecare an, aproximativ între 17 mii și 100 de mii de specii dispar de pe Pământ. Se afirmă susținut chiar că în jur de o cincime din toate speciile de viețuitoare de pe Pământ ar putea să nu mai existe în anul 2030! Există deja un consens (dar nu se știe cui îi folosește!) asupra faptului că omul este cauza acestei situații, în particular prin fragmentarea habitaturilor și/sau distrugerea ecosistemelor care
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
neamul lor, pentru că nu exista în acele vremuri, ci cu întregul neam omenesc dar mai ales cu întreaga suflare de pe suprafața pămîntului: ,,Și Dumnezeu a zis: «Iată semnul legămîntului pe care-l fac intre mine și voi, și între toate viețuitoarele care sînt cu voi, pentru toate neamuri- le de oameni în veci; 9,13 curcubeul meu pe care l-am așezat în nor, el va sluji ca semn al legămîntului dintre mine și pământ»”. În Cartea lui Enoh varianta slavonă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
miliard de ani, o genă ancestrală pentru o globină ancestrală având corespondenți atât la plante, cât și la animale a suferit o duplicație. Unul dintre exemplarele genice rezultate a evoluat spre gena mioglobinei care s-a transmis ca atare până la viețuitoarele actuale. Cel de al doilea exemplar genic a evoluat în gena pentru catena β a hemoglobinei (vezi și fig. 16.7). Analizele moleculare au arătat că linia de evoluție de la o globină primitivă la strămoșul hemoglobinic β-α a inclus viermii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
iepurele, fiind specii euritope, se întâlnesc pe toată suprafața județului. Păsările de pădure sunt reprezentate de sturz, mierlă, ciocănitoare, cuc, turturică, cinteză și uliu. Dintre reptile întâlnim șarpele de pădure și gușterul. Insectele și alte specii de nevertebrate completează varietatea viețuitoarelor ce trăiesc în acest biotop. Animalele din zona de silvostepă sunt reprezentate de câteva mamifere specifice ca: popândăul, șoarecele de câmp, iepurele de vizuină, hârciogul. Păsările sunt reprezentate de ciocârlie, prepeliță, graur și prigorii. Reptilele sunt reprezentate prin șerpi și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
tradiția poetică a epocii, este, la Alecsandri de o violență abstractă. În afara apei care În atingere cu păcătosul Grui devine foc, a soarelui care se transformă În gheață și a șerpilor (care În imaginația populară sînt cele mai grețoase dintre viețuitoarele pămîntului), pedeapsa nu antrenează alte forțe materiale. Izbăvirea de păcatul paricidului se obține printr-o lungă, absurdă umilință: Grui străbate În genunchi, timp de o jumătate de secol, un munte pustiu pentru a uda cu apa adusă În gură o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ea așteaptă ca pe un mire luminos „voiosul soare”. Din ochiuri de apă se Înalță cîrduri de rațe, șerpii se Încolăcesc sub florile de nufăr, nagîții țipă, lișițele „dau În fund”... VÎnătorul trece cu luntrea prin acest paradis natural, Însă viețuitoarele nu se sperie: vînătorul e poet... CÎmpia este un teritoriu mai vast și mai arid. Alecsandri nu l-a ocolit, versurile sale se deschid În chip frecvent spre „dulcea liniște” a șesului. Însă șesul fără hotare precise nu mai este
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
manifestă cea mai pură evlavie. Peste acest spațiu se arcuiește un cer „care zîmbește” mereu (Adio Moldovei), drumurile sînt de flori (Întoarcerea În iară), În poiene pasc zimbrii și peste „dalba moșie” trece vînătorul mitic (Dragoș), arhetipul. Codrii, cîmpiile, apele, viețuitoarele intonează o doină tînguitoare. O serafie generală (spre a folosi vorba poetului) stăpînește țara mitică. Retorica sacralizează toate obiectele, substanța materială se evaporă. Peisajul devine o imensă pată de culoare indeterminabilă. Limbajul lui este acela al adorației mistice. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
luminii și renașterea naturii. Alt sentiment de beatitudine, de plenitudine absolută: „Ah! iată primăvara cu sînu-i de verdeață! În lume-i veselie, amor, sperare, viață, Și cerul și pămîntul preschimbă sărutări Prin raze aurite și vesele cîntări!” În poeme năvălesc viețuitoarele, intră vijelios ierburile și arborii, spațiul liric este acaparat de pardoșii, tigrii, șerpii gigantici, de elefanții și de celelalte „feare-ncrustate” de la India Brahmină. RÎurile Asiei, valea Cașmirului, mîndra insulă a Ceylonului, lacul Ciad și munții Lunii cu Îngrozitorul Pustiu, Nilul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]