4,373 matches
-
păzești. Ceai Cînd cineva bea ceai și din întîmplare i se varsă e semn bun. Ceapă Cînd sădești ceapă să nu te beși, că se face iute. Nu lucra în Săptămîna brînzei [prima săptămînă din Postul Paștilor], că-ți mănîncă viermii ceapa. Ca să nu-ți mănînce viermii ceapa, înțapă un vierme, atîrnă-l într-un băț și vei scăpa de ei. Să nu arunci ceapă în foc, nici să-i mănînci pielițele subțiri, că te vor durea ochii. Cînd visează cineva un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și din întîmplare i se varsă e semn bun. Ceapă Cînd sădești ceapă să nu te beși, că se face iute. Nu lucra în Săptămîna brînzei [prima săptămînă din Postul Paștilor], că-ți mănîncă viermii ceapa. Ca să nu-ți mănînce viermii ceapa, înțapă un vierme, atîrnă-l într-un băț și vei scăpa de ei. Să nu arunci ceapă în foc, nici să-i mănînci pielițele subțiri, că te vor durea ochii. Cînd visează cineva un mort în mai multe nopți de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se varsă e semn bun. Ceapă Cînd sădești ceapă să nu te beși, că se face iute. Nu lucra în Săptămîna brînzei [prima săptămînă din Postul Paștilor], că-ți mănîncă viermii ceapa. Ca să nu-ți mănînce viermii ceapa, înțapă un vierme, atîrnă-l într-un băț și vei scăpa de ei. Să nu arunci ceapă în foc, nici să-i mănînci pielițele subțiri, că te vor durea ochii. Cînd visează cineva un mort în mai multe nopți de a rîndul, în trei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se lă lunea nu se mai însoară. Flecar Flecar, gureș, vorbăreț din cale-afară, pocit la gură etc., să nu crezi că-i un om de treabă, că toate le fonfăiește* și nimic nu pornește. Floare Cînd uzi florile dumineca, fac viermi la rădăcină. Dacă ramurile de măr, vișin etc. ce se pun în ziua de Sf. Varvara [4 decembrie] în oale cu apă vor înflori pînă în ziua de Florii e semn de an bogat; iar de nu, e semn de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ucide, ci se iau pe un băț și se dau afară. Să nu umbli după ucisul grierilor din casă, că-i păcat, deoarece grierul e semn de belșug. Să verși borșul cînd găsești în putină grieri, că i rău de viermi. Grindină înainte de Sf. Ilie să nu zvîrli cu mere în sus, că bate piatra peste ogorul tău cît merele. în a noua joi după Paști, „Joia Verde“, să nu lucrezi nimic nici în casă, nici la cîmp, ca să nu bată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Paști și Crăciun, nu mătura în casă, iar a doua zi cînd ai mă turat, du gozul acela la pomi, că vor fi roditori. Gunoiul se cară pe cîmp numai la lună nouă, ca să înnoiască pămîntul și să nu facă viermi. Să nu te piși în gunoaie, că e rău de buboaie. Gunoiul amestecat cu păr, fie de la scărmănat lîna, fie de la tuns, nu se dă afară ducîndu-l cu mătura pînă-n tindă ori pe prispă, că-i rău, ci trebuie să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
două ori mămăligă fără a gusta din udătură e a belșug; tot așa, cînd uiți să iei din udătură și înghiți mămăliga goală. Cînd va curge zamă de lemne în oala cu mîncare, atunci dacă vei mînca ai să faci viermi. Se crede că e bine ca fetele să mănînce aluatul ras de pe covată, și-apoi vor plăcea ele flăcă ilor. Cînd pui mai multe linguri la masă, îți vor veni prieteni flămînzi. Nu e bine ca un bărbat să cînte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că te va durea mijlocul. Cînd mănîncă stăpînul casei, să nu lucre nime’ în casă, că nu-l va lua nimene într-o seamă cînd vorbește în adunări. Nu-i bine să mănînci la straturi, că face ceapa sau usturoiul viermi. Dacă vreun copil mic se îneacă cu vreun fel de bucate sau băutură, e bine a zice: „Gîtlejul lupului, firul macului“, și nu-l va strica nimica. Cînd cuiva îi scapă de la gură o bucată de mîncare, i-i foame
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un ou roșu, să-l acoperi cu o fîșie de ceară pe mijloc, ca să-l poți lega, apoi să-l atîrni în cui în casă și la un an, la celalt Paști, să-l spargi: de-l vei găsi cu viermi, vei avea noroc, iar de nu, nu. Dacă oul de la Paști îl păstrezi patruzeci de zile și în acest timp nu se strică e semn că ești om cu noroc. Copilul născut lunea are noroc și viață îndelungată. Cere lunea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Păpușoi Primăvara, dacă se vor vedea zburînd pe lîngă casă mulți cărăbuși e semn de mană în popușoi. Dacă primăvara este multă floare de jîr*, toamna va fi bună recoltă de popușoi. Dacă la arat găsești sub brazde mulți viermi și rîme e semn că popușoii vor crește frumoși. Dacă cărăbușul are picioare foarte păroase, apoi se crede că este bine a sămăna păpușoi, în care va fi belșug; dacă însă picioarele lui nu-s păroase, că nu vor rodi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gheorghe, se pune în stîlpii porții răchită în brazde, ca să prindă bucatele ca răchita. Se crede că nu e bine a coase afară pînă ce răchita n-a înfrunzit. Răsădire Să nu răsădești nimic cînd e lună nouă, că fac viermi la rădăcină și se usucă. Răspîntie Să nu fii la mijlocul nopții pe drum, mai ales la răspîntii să nu stai, că te întîlnești cu Ucigă-l toaca ori cu alte bale spurcate, ca ciuma*, sfînta și altele, și rămîi pocit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau cu de împrumut, să n-o lese să se însereze, că nu se mai ouă găinile. Cînd pui strachina goală pe masă nu-i bine. Străchinile nespălate dacă le lași, îndată ce o vită se va răni, va face și viermi. Să nu dumici* în strachină goală înainte de a pune în ea ce ai de gînd să pui, căci e rău de foamete. Strănut Cînd strănuți e a bine, și ceea ce gîndești atunci se va izbîndi. Se crede că dacă a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și-l îngroapă în vie, nu-i bate piatra via în acel an. Să scuturi coșul de funingine și să o duci în ziua de ajun la vie, ca să se încarce via de struguri cum se încarcă coșul de funingine. Vierme Pentru viermi la picior sau în orice parte a corpului, se despică pielea cu pene cu tot de la un pui negru și se pune la viermi. Vin Cînd la masă se varsă vinul din pahar e semn de veselie. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îngroapă în vie, nu-i bate piatra via în acel an. Să scuturi coșul de funingine și să o duci în ziua de ajun la vie, ca să se încarce via de struguri cum se încarcă coșul de funingine. Vierme Pentru viermi la picior sau în orice parte a corpului, se despică pielea cu pene cu tot de la un pui negru și se pune la viermi. Vin Cînd la masă se varsă vinul din pahar e semn de veselie. Cînd din nebăgare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la vie, ca să se încarce via de struguri cum se încarcă coșul de funingine. Vierme Pentru viermi la picior sau în orice parte a corpului, se despică pielea cu pene cu tot de la un pui negru și se pune la viermi. Vin Cînd la masă se varsă vinul din pahar e semn de veselie. Cînd din nebăgare de seamă vei vărsa un pahar cu vin bucurie și cîștig însemnează. Dacă la masă se varsă vin e semn bun, iar dacă se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
închiși și pune-o pe coș, căci atunci și lupul va trece cu ochii închiși cînd se va întîlni cu vitele și nu le va vedea ca să le mănînce. Cine lasă gunoiul trei zile după ușă, vitele aceluia vor face viermi. Ziua Sf. Apostol Filip [11 octombrie] și cea a Sf. Chiriac [29 septem brie] se țin pentru apă rarea vitelor de fiară răpitoare și de primejdii. Unii țin la Filipi o zi, alții însă trei Filipi de-a rîndul. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
știe. Să știe să se gătească Sufletul să nu-i răpească. Și lasă curtea pustie Și-l duce unde nu știe. Lasă scaun de argint Și intră În negru pămînt. Lasă scaun de mătasă İntră-n groapă-ntunecoasă. Căpătîi și așternut Viermele ne-a adormit. Și de acum pînă-n vecie Amin Doamne slavă ție. ” -//,, O amar și grea durere ” ,, O amar și grea durere Jalnic fară de-o mîngîiere Și-o plîngere necurmată Lacrimi, pîraie-nfocate Că azi moartea mă desparte Și mă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și crăiță. • Pentru a proteja legumele din grădină de insectele dăunătoare, acoperiți-le cu o prelată largă. • Pentru a înlătura păduchele-de-frunze, musculița și omida de pe varză, plantați anason. • Pentru a alunga molia verzei, plantați rozmarin sau salvie. • Pentru a îndepărta viermii de varză, plantați cimbrișor sau faceți unul dintre următoarele trei decocturi: în 5 l de apă fiartă puneți la infuzat 150 g de lămâiță, salvie sau cimbrișor timp de 30 de minute. Strecurați amestecul, lăsați-l la răcit, apoi pulverizați
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
spațiu în camera frigorifică, într-un recipient plin cu nisip. Astfel, le veți crește perioada de conservare cu cel puțin șase luni. Porumbul, familia graminee • Pentru a favoriza polenizarea, semănați cel puțin două rânduri de porumb. • Pentru a lupta împotriva viermelui de porumb, infuzați 150 de grame de iederă proaspătă, tăiată în bucăți mari, în cinci litri de apă clocotită, timp de o jumătate de oră. Strecurați totul, puneți la răcit și pulverizați acest lichid pe plantă. Ridichea, familia crucifere • Cu
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
s-au sinucis, sunt Kleist, Nerval, Otto Weininger"42, spune Svetlana Paleologu-Matta. Cioran însă nu s-a sinucis, desi citim în Tratat de descompunere 43: "Cel ce niciodată n-a conceput propria să anulare... e un întemnițat degradat, ori un vierme care luneca pe hoitul cosmic. Mai ales că toate instrumentele ne ajută, toate abisurile ne invită; dar toate instinctele noastre se opun", desi continuă Cioran tot ce prefigurează moartea adaugă o calitate de noutate vieții, o modifică și o amplifica
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
jur de 70 de ani. Stupida, dar eroica dualitate care-l determina pe om să se preocupe de absolut și de ideile pure, cănd știe prea bine că, în final, "nu va fi altceva decât un biet hoit mâncat de viermi"115. Pentru Sábato, marea literatura este, fără îndoială, cea care reda realitatea totală, "nu numai diurnul, dar și nocturnul", manifestând constant un dispreț absolut, nedisimulat, teoretic și practic, față de elementul formal al românului, repudiind, nu fără ironie, tehnica ingenioasă, stilul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
fierte în prealabil cu un strop de sare. Ceaiul din frunze, ca și fructul, sunt folosite pentru diabet și ca antiviral pentru pojar, hepatită și condiții de febră. Este folosit pentru tratarea diverselor răni, infecții externe și interne, precum și împotriva viermilor și paraziților intestinali. În medicina naturistă braziliană, castravetele amar este folosit pentru tratarea tumorilor, rănilor, reumatismului, malariei, inflamațiilor, diabetului, colicilor, viermilor intestinali și febrei. Este folosit și împotriva bolilor de piele ca eczeme, lepră, scabie și altele. În Mexic, întreaga
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
pentru pojar, hepatită și condiții de febră. Este folosit pentru tratarea diverselor răni, infecții externe și interne, precum și împotriva viermilor și paraziților intestinali. În medicina naturistă braziliană, castravetele amar este folosit pentru tratarea tumorilor, rănilor, reumatismului, malariei, inflamațiilor, diabetului, colicilor, viermilor intestinali și febrei. Este folosit și împotriva bolilor de piele ca eczeme, lepră, scabie și altele. În Mexic, întreaga plantă este folosită pentru diabet și dezinterie. În medicina naturistă peruviană, frunzele sau părțile aeriene ale plantei sunt folosite în tratarea
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
semn de foarte mare dreptate este să-ți osândești propriile păcate, în P. G., L, col. 656. footnote> ... Aici să ne întristeze cuvintele predicii, ca să nu ne înfricoșeze dincolo faptele; aici să ne mustre predica, pentru ca să nu ne roadă dincolo viermele cel veninos, aici să ne ardă mustrarea, ca să nu ne ardă dincolo gheena focului. Cei care plâng aici, dincolo se vor mângâia; cei care se desfătează aici, care râd, care nu-și simt aici păcatele lor, dincolo vor plânge, se
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
semn de foarte mare dreptate este să-ți osândești propriile păcate, în P. G., L, col. 656. footnote> ... Aici să ne întristeze cuvintele predicii, ca să nu ne înfricoșeze dincolo faptele; aici să ne mustre predica, pentru ca să nu ne roadă dincolo viermele cel veninos, aici să ne ardă mustrarea, ca să nu ne ardă dincolo gheena focului. Cei care plâng aici, dincolo se vor mângâia; cei care se desfătează aici, care râd, care nu-și simt aici păcatele lor, dincolo vor plânge, se
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]