60,203 matches
-
luminați din întreaga lume! Umanismul pe care-l proclama reprezintă o înnobilare și o elevare a umanității prin rațiune. Întrebarea pe care ne-o punem este tocmai această: în ce fel de Europa ne situăm? În cea a prezentului și viitorului democratic, prosper, cutezător și anevoios la urcuș, ori în cea comunistă, neocomunista, rigidă, ineficientă, copie a uriașului cu picioare de lut, Golem? Alegerea se cere a fi făcută în deplină cunoștință de cauză, cu ochii ațintiți asupra copiilor care ne
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
mai are loc(...) eu sînt cel de la margine/ sînt zidul care se năruie de singurătate/ sînt marele depozit cu puncte de suspensie/ sînt locul unde propozițiile cărții amețesc delirează și încep să se șteargă/ sînt masă pe care joacă zaruri viitorul și demonii/ sînt preșul pe care se șterge neantul cînd bate la ușă noastră/ sînt geamul prin care el ne privește/ sînt sacul lui cu boarfe" (Cel de la margine). Ceea ce semnifică o situație-limită a identității, o parodie a exaltării subiectului
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
așa din creierul meu/ nu se naște poemul ci doar amintirea lui./ nici unul nu cred că mai avem trup/ sîntem vîrîți pînă peste cap în irealitate/ morții se întorc la noi/zboară prin văzduh că libelulele/ că stelele căzătoare" (Așteptînd viitorul în regiunea ireala). Sau această, așijderea tipică, consemnare a schizoidiei eului, proiectată în dedublare cosmică, într-o teorie a dedublării, în care iluzia speculara induce iluzia realului însuși: "regiunea aceasta este luminată de doi sori. nu sînt sori luminosi-orbitori. nu
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
că este textul cel mai cald și mai afectuos - proza memorialistica de o asemenea sinceră tensiune sentimentală ce s-a scris pe la începutul secolului XIX despre momentele-cheie ale țării, 1848 și Unirea Principatelor resimțite în adolescență acestui autor care, în viitor, poate că va trebui să aibă în perspectivă, totuși, scurtă, a culturii noastre citadine, prețuiri mai generoase și mai apropiate de idealurile vremii, azi împlinite.
În vara anului 1837 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17938_a_19263]
-
să fie arestat - și, poate, condamnat la moarte (ne aflăm în deceniul șase, când un presupus anticomunist are toate șansele să dispară fără urmă) -, el redactează o suită de scrisori care il au că destinatar pe fiul său, cel din viitor, capabil să înțeleagă: "Dragul meu fiu, te vor învăța că partidul este părintele tău. Nu este adevarat. Te-am conceput printre ruinele unei brutarii bombardate din localitatea Potucek, în Cehoslovacia. Mama ta este nemțoaica, fapt pe care, poate, ea, purtând
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
care a coincis cu începutul activității lor. Nu doar simțindu-se altă făptura - situație pe deplin clarificatoare -, ci și, îndeobște plonjînd în atmosferă de aventură cvasiimpersonală a visului, Simona Popescu reflectă o insatisfacție difuza față de prezent, un proiect larvar al viitorului. Fiecare vis, afirmă Adler, tinde să creeze ambianța cea mai favorabilă unui scop îndepărtat". Sau cum spune, atît de penetrant, poeta aci comentată: "Visul e o clipă de aducere aminte din trecut și din viitor". Simona Popescu - Volubilis, Ed. Paralelă
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
prezent, un proiect larvar al viitorului. Fiecare vis, afirmă Adler, tinde să creeze ambianța cea mai favorabilă unui scop îndepărtat". Sau cum spune, atît de penetrant, poeta aci comentată: "Visul e o clipă de aducere aminte din trecut și din viitor". Simona Popescu - Volubilis, Ed. Paralelă 45, Pitești, 1998, 170 pag., preț: 16.000 lei. Simona Popescu - Noapte sau zi, Ed. Paralelă 45, Pitești, 1998, 80 pag., preț: 9500 lei.
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
d-lui Flonta e dreapta. Nu cred însă că atrăgînd atenția asupra-i, dl. M. Flonta va clinti măcar cu un fir această idee (prejudecată?) îndatinata. Totul e, aici, bine consolidat pentru multă vreme încă. Dar, cine știe?, poate că viitorul, cu masivă pătrundere a construcției științifice, vă redimensiona lucrurile, în defavoarea umanioarelor, cu deosebire a beletristicii. Noica, ale cărui cărți filosofice s-au bucurat și se bucură de o mare audiență, de mulți percepute (dar și Ontologia să?) că literatura, socotea
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
conform unei ordini sau logici personale, nu celei firești, cronologice, evidente pentru toată lumea. Pentru el nu există prezent, căci acesta nu se poate produce decît tardiv și în afara referinței sale reale. Dar e foarte important faptul că într-un necunoscut viitor va exista un Mr. Bradshaw, chiar dacă acesta nu va fi "realul" Mr. Bradshaw. Senilul Will întruchipează pentru străinul sosit la Oxford, cel ce scrie această carte, o făptura nepămînteana cumva, care are capacitatea de a se deplasa în timp, nu
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
nu va fi "realul" Mr. Bradshaw. Senilul Will întruchipează pentru străinul sosit la Oxford, cel ce scrie această carte, o făptura nepămînteana cumva, care are capacitatea de a se deplasa în timp, nu numai în trecut, ci poate și în viitor. Dacă Will este constantă Oxfordului, memoria locului, desi una îndărătnica și plină de capricii, cei doi dons de care vorbeam adineauri sînt figuri tragic efemere. Venerabili profesori, fără de care nimeni nu își poate imagina universitatea, în final amîndoi mor, unul
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
le apărăm cu toate puterile noastre!... Și, daca este vorba de limbile străine, cine poate zice că acestea în școlile românești nu se pot învăța? Și dacă în prezent nu se pot, să le organizăm astfel, ca să se poată pe viitor. Să punem pondul (accentul n.n.) cuvenit pe ele, să le facem obiect de intructiune serioasă, dar limba maternă să fie și să rămână conducătoarea instrucțiunii, centrul, jur de care se grupează toate celelalte și căreia toate sunt subordonate". (p. 175
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
competențele) necesară(e) în materie de descifrare a manuscriselor eminesciene și editarea lor științifică. Acestor speranțe așteptate li se adresează regretatul Petru Creția în al său Testamentul unui eminescolog, document deopotrivă emoționant și mult bogat în învățătură. Va accepta însă viitorul eminescolog (sau, mai bine, eminescologi) punctul de vedere al lui Petru Creția în materie de editare al liricii eminesciene (și, să nu uit, dramaturgiei)? Nu e sigur deloc. Însă, oricum, neuitatul meu prieten Petru Creția a ținut să lase scris
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
ales suprarealista, - pa care, cînd treci podul, să scrie mare și noaptea, cu neon, cu ce-o fi, să știe posteritatea: MANIPULATORILOR MANIPULAȚI. Aici ar putea să se încheie povestea tristă a unei meserii, care, recondiționata, și-ar recîștiga în viitor bunul renume, presupus, - după atîta prostie bezmetica, agresivitate, brutalitate...
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
de apă, strălucitoare și lampioane colorate, bălării vor crește peste micile țestoase și numai ele vor duce mai departe în elaboratele casete hexagonale imaginile acelor zile și acelor nopți cu zîne și Feți-frumoși, fără grijă zilei de mîine și de viitor (...). Și-i vor acoperi și se vor nimici și vor putrezi sub frunzele nemăturate, și vor fi zdrobiți și vor fi îngrămădiți în ei înșiși, în lumea lor care nu i-a "pregătit decît pentru teribilă nepăsare (...)". Verbul care i
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
mai aveți optsprezece ani; vîrstă nu va mai îngăduie să faceți pe copilul teribil. Cîți ani ați petrecut pînă acum în închisoare, în Italia?a ăCinci aniă, am răspuns. aȘi nu va ajung? Va sfătuiesc să fiți mai prudent în viitor. Eu vă stimez mult; la bucurești, toată lumea v-a citit cartea Tehnică Loviturii de Stat și toți va iubesc. De aceea, îngăduiti-mi să vă spun că n-aveți dreptul să scrieți că Rusia va cîștiga războiul. Dealtminteri va înșelați: mai
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
urmărește greu spectacolele de teatru. În ce sens greu? Ori șunt previzibile - și le las deoparte pe cele proaste, cenușii, terne complet - nu aduc nimic și atunci mă întreb ce caut acolo. Aștept un deschizător de drumuri spre altceva, spre viitor. Sub forță șocului vizual, auditiv, moral cred că ești aneantizat mai degrabă decît provocat creativ. Multe lucruri mi se par gratuite, ridicole. (În paranteză fie spus, se vorbește mizerabil astăzi pe scenă.) Rareori mi se întîmplă că un spectacol să
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
există fiul meu, nepotul meu și încă prieteni, rude. Și tinerii cu care lucrez. Trecutul există selectat de memoria mea, un personaj voluntar și independent. Dar am atîta bucurie de a trăi în prezent și, mai ales, atîta speranța pentru viitor! În străfundul meu nu am pierdut niciodată speranța. A fost acolo un fel de sîmbure tare care n-a lăsat să se prăbușească imperiul meu.
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
au "două mini la fel", două stîngi, două drepte. Pe lînga culorile întinse pe cartoanele așezate pe șevalet, mai sînt apoi sumedenia de lucruri tehnice, de la "cuțitul" de apăsat culoarea stoarsa din tub și trîntita pe pătratul sau dreptunghiul tabloului viitor, pînă la obiectele, florile uscate, gîngăniile, paianjenul (de metal, cu ochi scăpărători) de care mă apropiasem cu frica închipuindu-mi că sînt vii, plus libelulă vitrificata atîrnînd de peretele atelierului și care imi inspiră unul din cele trei-patru sonete, încercări
Putzul lui Babel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18028_a_19353]
-
28 decembrie 1881, anuntînd-o că a avut o altercație, în societate, cu Caragiale și că dacă, la o revenire a Veronicăi, nu-i va înapoiă corespondență, atunci îi va cere satisfacție, semn sigur că poetul știa de episodul sentimental cu viitorul dramaturg și acum îi ținea ei partea. Dar drojdia amărăciunii i-a rămas în suflet. Cîteva scrisori succesive i-a trimis totuși, la începutul anului 1882. În una, din ianuarie 1882, îi și mărturisea "Asculta, dragă, toți mi-au interzis
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
bine s-a spus, motivul pentru care Casanova a rămas totuși neînsurat nu vine din aceea că el s-ar fi înșelat privitor la existența unei femei sortite lui, cît din faptul că însăși ideea căutării presupune un univers al viitorului la care un Casanova ancorat în prezent nu putea avea acces. Dar Casanova nu ar mai fi Casanova dacă nu ar trăi tocmai în clivajul care există între prezentul absolut, cu efemeritatea lui, și viitorul absolut, cel etern chiar prin
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
căutării presupune un univers al viitorului la care un Casanova ancorat în prezent nu putea avea acces. Dar Casanova nu ar mai fi Casanova dacă nu ar trăi tocmai în clivajul care există între prezentul absolut, cu efemeritatea lui, și viitorul absolut, cel etern chiar prin abstracțiunea lui. Aventură se definește, la Simmel, printr-un paradox similar: ea reprezintă o enclavă grefata în plină existența noastră, o clipă de rătăcire și de nebunie, în care ne comportăm altfel decît am face
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
cel putin deocamdată, afectată de modificarea paradigmei critice. Dar secolele XIX și XX încep să fie privite cu totul altfel. Lucrurile se mișcă. O dezbatere pe această temă mi s-ar părea oportună și România literară o va provoca în viitorul apropiat. Surprizele nu vor lipsi. Unele vor fi de mari proporții. Aviz reformatorilor și deopotrivă conservatorilor!
Spre o nouă istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18033_a_19358]
-
scria: "Ne-ai avisat că te-ai căsătorit, m-am bucurat; dar tot nu t-am putut cunoaște anima nici a ta nici a soției tale. Acuma de cînd văd că te interesez de frații tăi mai mici și de viitorul lor, te cunosc că ești al meu cu totul, că nu tot promiți, ci taci și faci. La faptă nobilă a ta, nu te pot glorifica numai pe tine, ci mai mult pe soția ta, pentru ca, daca dînsa ar fi
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
atîrnă o rochie... Cînd dăduseră de ea, în timp ce femeia urlă în chinurile facerii și voiseră s-o alunge... O fetiță de 4 ani să nu vaza o asemenea oroare. Nu izbutiseră. Încăpăținata, fetița refuză să plece. Era numai curiozitate, cu viitorul ei înainte gata încărcat, gata suprasaturat de întîmplări și evenimente, cu foamea ei de a înregistra tot ce vedea și de a păstra în memorie lucrurile... pentru cine? nu se știa, desi acum se putea afirmă că pentru însuși destinul
Ochiul interior al trădării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18058_a_19383]
-
ori în opoziție cu a celorlalți (pe care, firește, n-o cunoaște). Doamna profesoară Aurelia Mioara Baltac îl critica sever pe dl Mihăieș, îndeosebi (mai bine zis, exclusiv) pentru atitudinile repetate "vehement anti Emil Constantinescu". "Dezamăgită și fără speranțe de viitor ", ca atîția dintre noi, d-na Baltac crede că nu se justifică "asaltul nerușinat la persoana "președintelui de care s-ar face vinovat dl Mihăieș și nici reducerea "tuturor nenorocirilor noastre" la prestația prezidențială. Sînt de acord cu ultima observație
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]