9,759 matches
-
bogați atunci când s-au întors pe meleagul lor, în țara leului flămând. O dată cu întoarcerea primului val de „ziariști” au început să răsară în Certeze vilele sau, mai degrabă, un soi de castelușe pătrățoase cu trei și patru caturi. Dacă odinioară vila era o construcție voit rustică, acestea sunt voit suburbane: termopane și colonade, plastic ca marmura neagră sau roșu ca țigla, garaje și terase nesfârșite, lifturi sau scări interioare care duc spre nicăieri. Toate la șosea, să le vadă mașinile care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
o liniște ciudată, o nemișcare sugerând vechimea, plutește peste aceste plăcinte pestrițe de beton placate pe fundalul munților Gutâiului - în ele nu locuiește nimeni! Dincolo de porțile grele, de fier negru, e neantul. Proprietarii stau în căsuțele lor vechi, aflate în spatele vilei sau, cel mult, se bagă în bucătărie. Nici măcar nu le închiriază unor turiști străini cu dare de mână, în ipoteza fericită că aceștia ar căuta în Ardeal nu specificul local, ci oglindirea grotescă a reședințelor lor din Occident... Certezenii sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
operațiune prostească? De ce, în loc să-și bage banii în ceva viu, dinamic, util, îi îngroapă în pereții acestor cavouri supraetajate? Când un îmbogățit prin evaziune fiscală, traseism politic, credite nereturnate, caritasuri sfărâmate sau telefoane date la fix unor infractori își face vilă, știe foarte bine de ce-o face. Vilele, gipanele, merțanele, bodigarzii, rolexul pe mână sunt simboluri ale castei prădalnice. Fără ele nu ești de-al lor, nu exiști. Pe de altă parte, românul îmbogățit în aceste vremuri e, în general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
ceva viu, dinamic, util, îi îngroapă în pereții acestor cavouri supraetajate? Când un îmbogățit prin evaziune fiscală, traseism politic, credite nereturnate, caritasuri sfărâmate sau telefoane date la fix unor infractori își face vilă, știe foarte bine de ce-o face. Vilele, gipanele, merțanele, bodigarzii, rolexul pe mână sunt simboluri ale castei prădalnice. Fără ele nu ești de-al lor, nu exiști. Pe de altă parte, românul îmbogățit în aceste vremuri e, în general, un troglodit, un primitiv sufletește, șmecher, viclean, dibaci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
din nou „la televizor” și „să dați în ei!”. Sunt și unii care o fac din pură revoltă, din instinctul rănit al dreptății, dar câți or fi oare cei pe care îi mână doar pizma, dorința de a înșfăca ei vilele și gipanele, la o adică? Curând după ce au luat puterea umiliții și obidiții conduși de comuniști, s-a dovedit că nu voiau decât să jefuiască pur și simplu burghezia, luând din vechea orânduire vilele din Primăverii și năravurile. Emanații Revoluției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
pizma, dorința de a înșfăca ei vilele și gipanele, la o adică? Curând după ce au luat puterea umiliții și obidiții conduși de comuniști, s-a dovedit că nu voiau decât să jefuiască pur și simplu burghezia, luând din vechea orânduire vilele din Primăverii și năravurile. Emanații Revoluției din ’89 au repetat scenariul: au înhățat de la comuniști tot ce era mai rău, duhul vilelor n-a murit. Sindromul Huta Certeze mă face să cred că Revoluțiile și alegerile libere își pierd noima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
comuniști, s-a dovedit că nu voiau decât să jefuiască pur și simplu burghezia, luând din vechea orânduire vilele din Primăverii și năravurile. Emanații Revoluției din ’89 au repetat scenariul: au înhățat de la comuniști tot ce era mai rău, duhul vilelor n-a murit. Sindromul Huta Certeze mă face să cred că Revoluțiile și alegerile libere își pierd noima câtă vreme omul „simplu” nu e decât caricatura stăpânului. Momâniatc "Momânia" Așa ar trebui să se numească această țară, Momânia, și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
acești salvați de pușcărie sunt puși să arbitreze o altă posibilă conspirație, ce șanse credeți că avem să aflăm adevărul și să vedem pe cineva după gratii? Și când directori de televiziuni sau ziare cumpără de la stat pe mai nimic vile la Neptun sau restaurante în centrul Bucureștiului, ce șanse avem ca măcar mass-media să salveze această țară?”; M-a șocat și m-a revoltat o caracterizare făcută unui sat românesc într-un ziar străin, în urmă cu câțiva ani. Era
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de neamurile plecate să-și caute norocul prin Spania. La hotarele României profunde ar sta de veghe tătucul Iliescu, împărțitorul de pământuri. Ea n-a făcut saltul mental de la «sărac și cinstit» la «bogat și corupt». Deși vede în zare vilele, înghite praful lăsat de Mercedesuri, nu face legătura cu PSD. Cu alte cuvinte, România profundă are creierul spălat. Dar cum de a ajuns România noastră profundă - pentru că, până una alta, e a noastră și va fi și a urmașilor noștri
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
al lui Iliescu, atunci când s-au răspândit acuzațiile cum că înalți demnitari dobândeau averi prin trafic de influență, Virgil Măgureanu (șeful SRI) a deturnat criticile care îl vizau. Dar în 1997 a ieșit la iveală faptul că își construise o vilă cu patruzeci și trei de camere în comuna sa natală.[...] Calendarul reformelor economice în timpul cât Văcăroiu a fost premier a fost amânat constant, iar în 1996 ritmul privatizării în România era aproape cel mai lent din țările est europene. Atunci când
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
dus la apariția multor teorii fanteziste. În iunie 2001 „Ziua a publicat o serie de articole care investigau afacerile financiare ale lui Vadim. Ziua a susținut că în 1997 Vadim mituise un înalt oficial de la Primăria Capitalei pentru achiziționarea unei vile, evaluată astăzi la circa 100 000 de dolari, la un procent infim din prețul său real de pe piață. Același ziar a descoperit că în 1991 Vadim cumpărase o suprafață importantă de pământ la Butimanu la un preț de dumping ;” Anterior
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
privită adesea cu suspiciune. Pe de altă parte, s-a detașat puternic de masa populației «nomenclatura», alcătuită din cadrele de partid; aceasta și-a creat privilegii pe care vechea clasă politică (din perioada interbelică) nici nu și le putea imagina: vile, mașini, policlinici, spitale, magazine «cu circuit închis», deplasări în străinătate («pentru odihnă și tratament») etc. - toate pe cheltuiala statului (adică a «poporului muncitor»); cu cât privilegiile nomenclaturii erau mai mari, cu atât propaganda despre «deplina egalitate în drepturi», despre «sacrificiile
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
nostru au încasat mari comisioane în valută, prin BANCOREX pentru a aduce în țară un produs deja expirat! Care, pe deasupra, îl costă pe contribuabilul doritor de călătorii o sumă frumușică de circa 500000 de lei. Stai și te minunezi de vilele care au apărut ca ciupercile în stațiunile montane sau la marginea orașelor. Dar e bine să știm că o parte dintre aceste bijuterii arhitectonice valorând multe miliarde se datorează, fără nici o îndoială, așa-numitelor «comisioane de tranziție », corupției generalizate sub
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
să știm că o parte dintre aceste bijuterii arhitectonice valorând multe miliarde se datorează, fără nici o îndoială, așa-numitelor «comisioane de tranziție », corupției generalizate sub auspiciile căreia și-a făcut debutul pe scena europeană democrația românească. O parte dintre aceste vile sunt deci răsplata acceptării, în cadrul unei așa-zise licitații, nu a celui mai bun fabricant de pașapoarte la standarde europene, ci eventual al celui care a dat un comision mai gras. Desigur, pașapoartele nu sunt singurul exemplu al proverbialei «eficiențe
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
care, zi și noapte, se gândesc și la săraci. Și nu numai că se gândesc. Dar fac și o bogăție de planuri anti-sărăcie. Ba din când în când, bogătanii, cei mai bogătani dintre ei, cei de la guvern, oameni grei, cu vile, limuzine, colecții de tablouri, ferme și ouă de dat la numărat la tot poporul, mai vin cu o indexare. Dar pas de-i mulțumește pe săraci! Indexarea le-a adus pensionarilor amintiți vreo 85.000 de lei imediat înghițiți de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Vatra, ridiculizând activiștii de partid ... simbolizați de «tovarășul Gușă» și de «tovarășul Ceafă», ambii needucați și aroganți [...] Domnilor Gușă și Ceafă nu le e frică de nimeni. Imunitatea parlamentară le asigură impunitatea, călătoresc în străinătate, dețin mașini scumpe, își construiesc vile și merg la meciuri de fotbal atunci când ar trebui să voteze legi importante, necesare țării. Nu-i pedepsește nimeni. Alegătorii? Alegătorii români sunt probabil cei mai înapoiați din Europa în ceea ce privește cultura politică. Înapoiați și resemnați.” Fără îndoială aprecierile lui Geo
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de ziarul nostru sunt de părere că este vorba sau de un caz de fraudă în asigurări sau de un autodafé. Baba era în mod inexplicabil mulțumită de cele aflate. Vându un diamant șefului mafiei locale și își cumpără o vilă la Burgas, orașul de pe litoralul Mării Negre în care s-a născut Radostin Kishishev, apărătorul de la Charlton Athletic. Trăi în Burgas până la bătrâneți și mai adânci decât cele în care se afla la începutul poveștii, așteptând ca din cenușa României să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
absurd de frumos și niște ochi verzi ca gazonul de la Wimbledon. Era de o vârstă cu Fred și, din câte știam, își petrecea mai tot timpul la noi în casă. Fac o paranteză: casă este puțin spus. Locuim într-o vilă cu două sufragerii, trei camere de zi și nouă dormitoare. Nu știu la ce ne trebuie atâtea și nici părinții mei nu știu. Și, pentru că vila este atât de mare, atât eu, cât și Fred facem tot posibilul să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
la noi în casă. Fac o paranteză: casă este puțin spus. Locuim într-o vilă cu două sufragerii, trei camere de zi și nouă dormitoare. Nu știu la ce ne trebuie atâtea și nici părinții mei nu știu. Și, pentru că vila este atât de mare, atât eu, cât și Fred facem tot posibilul să o umplem cu oameni - și deci toți prietenii noștri sunt mai tot timpul la noi. Avem și o piscină, și un teren de tenis, dacă tot am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
o fază mai complicată din viață, că de fapt nu sunt așa, că respect femeile etc. Și am fost iertat. - Dar să vii cu mașina, zise Yves, să ne fii șofer pe drumul de la biserică la bairam. Am închiriat o vilă la Snagov, pe malul lacului, facem acolo totul... Aha, mi-am zis. Deci asta voia, mașina. Ceea ce nu puteam să îi iau în nume de rău. Știam prea bine că Yves era aproape la fel de îndrăgostit de ea ca mine. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
bine zis, încercarea mea de a fi toată viața pe placul tuturor eșuase zadarnic în cazul Ancăi. Am înghițit în sec, mai mult pentru că îmi era sete, și am luat-o la dreapta către Snagov. Petrecerea avea loc într-o vilă situată pe malul lacului, cum am mai spus. Nu știu a cui fusese ideea, pentru că atât părinții lui Yves, cât și cei ai Ancăi aveau ceva bani. Tatăl lui Yves era arhitect, tatăl Ancăi, doctor. Nu murea nimeni de foame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
păstrat chitanța. Pavel Ciocan: Minte, n-am păstrat-o! Ion Ilievici: N-a studiat la Moscova! Extraordinar! Și eu, care am avut încredere deplină în omul ăsta! Annabelle Ciocan: Cum, puiule, e adevărat? Domnule de la telefon, dar Pavel are nouă vile! Unde-ai văzut mata administrator cu nouă vile? Na? Unde? Tocilescu: Plătește chirie, doamnă. Stă cu chirie. Am chitanțe, pot dovedi. Annabelle Ciocan: Ce zice ăsta, puiule, noi suntem simpli chiriași? Ești nebun? Eu sunt fată de general, nepoată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
-o! Ion Ilievici: N-a studiat la Moscova! Extraordinar! Și eu, care am avut încredere deplină în omul ăsta! Annabelle Ciocan: Cum, puiule, e adevărat? Domnule de la telefon, dar Pavel are nouă vile! Unde-ai văzut mata administrator cu nouă vile? Na? Unde? Tocilescu: Plătește chirie, doamnă. Stă cu chirie. Am chitanțe, pot dovedi. Annabelle Ciocan: Ce zice ăsta, puiule, noi suntem simpli chiriași? Ești nebun? Eu sunt fată de general, nepoată de rege, mamă de pianist, cum să stau eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
șir de la balcon, printr-un ochean...“ Mai euforic e mesajul trimis câteva zile mai târziu de Marana din Elveția: „Țineți cont de următoarele: unde toți eșuează, Ermes Marana reușește! Am reușit să vorbesc cu Flannery în persoană: stătea pe terasa vilei sale, udând cârciumăresele din ghivece. E un bătrânel ordonat și liniștit, chiar afabil, până ce nu-l apucă furiile... Aș putea să vă comunic multe lucruri despre el, prețioase în activitatea dumneavoastră editorială, și o voi face de îndată ce voi primi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
lui e cu atât mai stimulată, cu cât primește mai multe comenzi publicitare.“ Femeia e dezamăgită: este o cititoare pasionată a lui Silas Flannery. - Prefer romanele care comunică un sentiment de neliniște încă de la prima pagină - spune ea... De pe terasa vilei elvețiene, Silas Flannery privește, prin ocheanul montat pe un trepied, o femeie tânără pe un șezlong, cufundată în citirea unei cărți pe o altă terasă, două sute de metri mai jos. - E acolo în fiecare zi - spune scriitorul - de câte ori vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]