2,833 matches
-
continent. Nu împărtășesc punctul de vedere al lui F. Braudel, potrivit căruia suntem în fața unor manifestări gratuite. Istoricul ideilor e dator să lărgească interpretarea și în asemenea situații. Ce reprezintă toată această nevoie de absolut? În primul rând, starea de visare, fără de care o civilizație, infimă numeric, neîmplinită fizic, trăind în diasporă, n-ar fi putut dobândi das Transezendierende, adică elementul care împlinește depășirea; nu și-ar fi putut asigura transmiterea sufletului și a spiritului din generație în generație. Fără îndoială
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
pentru a ne aminti visele. Nu este ceva magic, iar fenomenul nu se constată de pe o zi pe alta. Este mai degrabă progresiv și lent. Pe lângă luarea deciziei, trebuie să renunțăm la somnifere, care, conform tuturor studiilor efectuate, afectează procesul visării. Este de asemenea important să nu ne ridicăm brutal, ci să rămânem cam zece minute alungiți, cu ochii închiși, între somn și trezie. O trezire brutală corespunde unei abateri «violente» a cenzurii, care, fulgerător, va șterge toate urmele mnezice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
fizic și vestimentar: părul (îngrijit sau nu, cu cărare sau fără, dat pe spate sau cu breton), forma maxilarelor și a bărbiei (ferme, ascuțite, ezitante, desenate geometric) etc. Toate acestea pot însemna ceva: voință, timiditate, simț practic sau înclinație spre visare, neîncredere în sine, tenacitate, asprime, îngăduință cu ceilalți. Selectați atent și inspirat elementele de atmosferă și de portret. Nu șarjați, nu încărcați textul cu prea multe adjective (figuri de stil), crezând că astfel crește expresivitatea descrierii. Mai ales, nu folosiți
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a lumii. Experiențele purtate de protagoniști devin ele însele o bogăție și un atu important al învățării. Înveți ce (și de la cine) nici cu gândul nu gândești. Educația îmbracă tot mai mult haina unei făgăduințe, unei speranțe, unei explorări, unei visări. Ea apare ca o virtute reală tocmai pentru că a devenită virtuală! 1.4. Niveluri și ipostaze ale virtualizării școlii Impactul tehnologiei informaționale și comunicaționale asupra educației școlare este remarcabil și se pare ca această dezvoltare va duce la efecte pozitive
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ipostază acaparată de la alții, prin intermediere subiectivizată și personalizată, o manieră obiectivă, prin raportare la date certe, validate de comunitatea științifică, o modalitate de încorporare speculativă, prin citire sau imaginare, o formă de învățare prospectivă, prin sondarea perspectivelor și prin visare. Cunoașterea nu numai că este generată diferit, ci este și transmisă în mai multe feluri. Unele zone ale cunoașterii pot fi transmise mai departe, altele mai puțin, iar altele se pierd pentru totdeauna. Toate aceste modalități presupun atât forme directe
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
decât i se sugerează. Inserția omului în lume devine slabă. Acesta nu mai știe clar cine este, ce vrea, unde e bine să ajungă. Nu se mai face distincție între realitate și irealitate, între starea de trezie și cea de visare. Lumea dispare de prea multă „mediere”, simțurile se opresc la imaginile despre lume, nefiind în stare să mai pătrundă la lumea ca atare! Noul mediu de comunicare se prefigurează ca un torent al unificării și ralierii la o cultură declarat
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
prin poșta electronică, de pildă. Desigur, colaborarea virtuală poate și trebuie completată cu întâlnirile fizice, ce desăvârșesc și încununează ceea ce s-a început prin racroșările evanescente, virtuale. Consistența și amploarea raportului fizic nu pot fi suplinite prin imaginarea, intuirea sau visarea acestuia. 4.3. Comunicare și mediatizare Comunicarea educațională presupune un transfer multicanal de valori între actorii antrenați în exercițiul paideic. Relația profesor-elev este una prioritar comunicațională. Unde există comunicare, există și mediatizare. Aceasta rezidă în ansamblul de mijloace și practici
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Dincolo de iarnă, rezultat al revizuirii radicale a viziunii autorului față de lirism, se observă o adevărată metamorfoză: pastelurile sale, deși mai păstrează urme ale vechii atitudini, aduc în lumină un lirism de tip confesiv, ale cărui note dominante sunt melancolia și visarea: „Frunze metalice cad,/ Oglinda apei e spartă -/ Frunze metalice cad,/ Le-nvăluie apa, le poartă./ Dragostea ta m-a strigat?/ Vântul îmi bate în poartă.” Cu Fluxul memoriei (1957), Imn către zorii de zi (1962) și Fiul risipitor (1964), poezia baconskyană
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
mare de un sloi de gheață până la o insulă „înconjurată de stânci și de valuri”, specie de paradis terestru unde se spune că trăiau pictori și sculptori, preocupați exclusiv de propria artă. Romantismul viziunii mitopoetice, recognoscibil în predilecția autorului către visare, se conjugă însă cu tragismul și absurdul caracteristice literaturii moderne, conferind prozei poematice baconskyene o individualitate și o originalitate bine marcate în contextul literar contemporan. Înscriindu-se în aceeași paradigmă stilistică, romanul alegoric Biserica Neagră (recuperat și tipărit în Germania
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
la revista „Orientări” (Moinești), continuând să colaboreze la „Viața Basarabiei”, „Lumea”, „Bugeacul”, „Însemnări” ș.a. În 1940, și-a adunat poeziile în volumul Invitație la melancolie. Un lirism individualist animă strofele lui B., înseninate numai de amintirea locurilor copilăriei, de „nălucirile visării”, melancolia sa fiind ușor intelectualizată, provocată și întreținută de aluzii și iluzii livrești. „Întoarcerea în amintire” este unicul mijloc rodnic de spiritualizare a unei poezii care nu a ajuns să se lămurească și să se desprindă de abstracțiunile inculcate de
BAIDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285546_a_286875]
-
de a se sustrage unei condamnări la o viață lipsită de sens și de frumusețe. Viețuirea în neștire duce cu ușurință la jaf sau la furii ucigașe, la moarte stupidă, la o permanentă degringoladă și plutire în derivă, într-o visare buimacă. Autorul percepe aceste existențe lipsite de orice inițiativă, voință sau libertate de alegere, ca pe niște jucării ale unui destin sumbru, absurd, căruia, copleșite, i se abandonează fără împotrivire. Pare viziunea unui om sfârșit, care nu mai poate sau
CANTONIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286078_a_287407]
-
ca și cum el însuși s-ar fi mirat de strania lui delicatețe. Nasul subțire, puțin adus, pielea albă cu mărunțiș de vinișoare sângerii, îl deosebeau de ceilalți oameni, vânoși și arși de soare. Cu ochi albaștri, cam turburi, cădea într-o visare adâncă, cu o delicată expresie de suferință. Părea că nu aude și nu vede. Nimic nu-i stârnea curiozitatea. Oamenii îl ocoleau, tăcând. Fără să se adreseze cuiva, el povestea că are un ban de aur cu chipul ginere-său
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
suflet sau În minte prin confidențe amabile. Luase hotărîrea să trăiască singură? Se Întreba, intrigat, și se străduia s-o revadă, stînd pe scaun, În picioare, nemișcată sau plimbându-se. — Au găsit ceva? Doamna Maigret Începea să fie geloasă pe visarea lui. La Paris, n-ar fi Îndrăznit să-i pună Întrebări soțului ei În cursul unei anchete. Aici Însă, mergeau alături ore În șir și... și nu luaseră obiceiul să gîndească cu voce tare? Nu era niciodată o conversație adevărată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Refuză însă să se gândească cum a căpătat-o. Într-un mod cât se poate de puțin glorios. Ieșind dintr-un fort de lemn împresurat, s-a împiedicat de un bolovan. Vezi tu, stăpâne..., îl trezește vocea lui Themison din visare. Îndreaptă privirea către el. Ajutat de Musa, desface cu o cro șetă buzele plăgii pentru a o putea clăti. — Calitatea instrumentelor cu care lucrăm depășește, din pă cate ... Zâmbește din buzele-i subțiri: — ...sau din fericire, mediocritatea cunoștințelor noastre anatomice
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ca instituție oficială, reprezintă un aspect major al relației în continuă schimbare dintre Roma și imperiul său. De aceea trebuie păzită cu strășnicie. Într-un târziu, Germanicus rostește, cu un suspin: — Am fost și la Delphi... Herodes tresare, smuls din visare. — Te-ai dus să consulți oracolul? Și-mi spui asta după ce adineaori ai făcut o adevărată profesiune de credință? ar vrea să-l întrebe, dar se stăpânește. — Mda... ca tot omul, mărturisește celălalt, cu jumătate de gură. S-a dus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
întoarcerea principelui după ce a subjugat Spania și a pacificat Galia, scena aceasta simbolizează venirea eroului acasă, pe pământul Italiei. Aeneas apare ca fondator al rasei și dublură a lui Augustus, în numele căruia - abia debarcat - oferă sacrificii zeilor penați. Tresare smuls din visare când aude vocea Marelui Flamin: — Apa lustrală! cere către grupul de copii ce stau în capul treptelor. Băiețelul de lângă el apucă repede mânerul carafei pe care a lăsat-o jos, dar degetele îi alunecă printre aripioarele unui Eros, mai-mai să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
De-un june frumos, Astfel cum dormită oftarea, suspinul, În cântul duios; Iar talia-i naltă, gingașă, subțire Se mlădie-n vânt, Și negrele-i bucle ondoală-n zefire, Sclipesc fluturând. I-adoarme pe sînu-i, se leagănă-n brațe În tandre visări; Pe când ca profume pe blânda ei față Plutesc sărutări. Iar aeru-n munte, în vale vibrează De tainici oftări; Căci junele astfel din pieptu-i oftează În, dalbe cîntări: Ah! ascultă mândruliță, Drăguliță, Șoapta-mi blândă de amor, Să-ți cânt dulce
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
vâlcioară, Scăldată în cristalul pârăului de-argint, Să văd, ce eu atâta iubeam odinioară: A codrului tenebră, poetic labirint; Să, mai salut odată colibele din vale, Dorminde cu un aer de pace, liniștiri, Ce respirau în taină plăceri mai naturale, Visări misterioase, poetice șoptiri. Aș vrea să am o casă tăcută, mitutică, În valea mea natală ce undula în flori, Să tot privesc la munte, în sus cum se ridică, Pierzîndu-și a sa frunte în negură și nori. Să mai privesc
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Cântarea în cadență a frunzelor, ce freme, Născut-acolo-n mine șoptiri de-un gingaș dor. Da! Da! Aș fi ferice, de-aș fi încă odată În patria-mi iubită, în locul meu natal, Să pot a binezice cu mintea-nflăcărată Visările juniei, visări de-un ideal. Chiar moartea ce răspândea teroare-n omenire, Prin vinele vibrînde ghețoasele-i fiori, Acolo m-ar adoarme în dulce liniștire, În visuri fericite m-ar duce către nori, {EminescuOpI 9} LA BUCOVINA N-oiu uita
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
cadență a frunzelor, ce freme, Născut-acolo-n mine șoptiri de-un gingaș dor. Da! Da! Aș fi ferice, de-aș fi încă odată În patria-mi iubită, în locul meu natal, Să pot a binezice cu mintea-nflăcărată Visările juniei, visări de-un ideal. Chiar moartea ce răspândea teroare-n omenire, Prin vinele vibrînde ghețoasele-i fiori, Acolo m-ar adoarme în dulce liniștire, În visuri fericite m-ar duce către nori, {EminescuOpI 9} LA BUCOVINA N-oiu uita vreodată, dulce
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Suflete! de-ai fi chiar demon, tu ești sântă prin iubire, Și ador pe acest demon cu ochi mari, cu părul blond. {EminescuOpI 31} EPIGONII Când privesc zilele de-aur a scripturelor române, Mă cufund ca într-o mare de visări dulci și senine Și în jur parcă-mi colindă dulci și mândre primăveri, Sau văd nopți ce-ntind deasupră-mi oceanele de stele, Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu filomele, Cu izvoare-ale gândirii și cu râuri de cântări
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
mur, stânca pe stâncă, o cetate de giganți - Sunt gândiri arhitectonici de-o grozavă măreție! Au zidit munte pe munte în antica lor trufie, I-a-mbrăcat cu-argint ca-n soare sa lucească într-un lanț Și să pară răsărită din visările pustiei, Din nisipuri argintoase în mișcarea vijeliei, Ca un gând al mării sfinte, reflectat de cerul cald Ș-aruncat în depărtare... Colo se ridic-trufașe Și eterne ca și moartea piramidele-uriașe, Racle ce încap în ele epopeea unui scald. {EminescuOpI 44
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
pe ea. Bătrânul își plânge iar crengile goale, Compun un poem de moarte și jale. Se face-ntuneric, nici stele nu sunt. Amară e doina-ntre cer și pământ. Dar oamenii unde-s, că pași nu se-aud? Îi poartă visarea prin verdele crud.
Melancolie by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83220_a_84545]
-
cerul senin nu zăresc nici un nor Dar unde-o fi vântul ori vrea să-și ascundă Sub mantia-i veche tristețe și dor Din șoapte-auzindu-mă vântul tresare Își flutură-n aer brațele lungi Iar păsări ce uită de cuib și visare Se scutură-n frunze cu triluri prelungi M-agăț cu privirea mirată-n senin Uitând de vremelnic și gânduri ce dor Pe suflet s-așterne un zâmbet sublim Și simt cum spre Tine mă-nalț iar în zbor
Amiaza by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83234_a_84559]
-
tot Cât timp mai alergăm alegri Cu egoismul ca suport. 13 mai 2004 OMUL FĂRĂ TOT CE ARE Lumea, plină de sihaștri, Sigur astăzi n-ar mai fi, Cum și cerul fără aștri Visul n-ar mai ispiti. Omul fără de visare N-ar mai fi ajuns un’ este, În prag cert de eclipsare, Ori în triumf, spre creste. Și tot asemeni făr’ amor Curat în desfătare, N-ar ști ce este sfântul dor, Suspinul lui cel mare. Și gândul fără de Iisus
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]