8,047 matches
-
fără drept/ Își lasă la vecini copiii/ Și mai vorbesc cu ei pe net./ De grija vieții-ntre străini/ Le uită glasul și privirea/ Și între ei se-așează spini/ ...” În poeziile sale, într-un ciclu spiral sunt amintiți Mihai Viteazul, despre care spune: „Mă-nchin la candela aprinsă/ Te dau copiilor în dar/ Să fie harta lor întinsă/ Iar tu, înscris în calendar”, apoi Avram Iancu, Eminescu („Marea mea iubire”), Labiș („Tramvaiul lui Labiș”), George Enescu („ Iubire de muzician”). Dar
PĂREREA UNUI „INCOMOD” de GHEORGHE SUHĂIANU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375555_a_376884]
-
yahoo.com CONCURSUL NAȚIONAL DE CREAȚIE ,,OCROTIȚI DE EMINESCU’’, Ediția a XVII-a, 28 ianuarie 2017 Secțiunea Liceeni și studenți MARELE PREMIU Iacob Iulia Daria - Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Cluj-Napoca PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI Câmpean Maria - Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” Alba Iulia Obedea Eduard - Brynteg School - Anglia PREMIUL I ... Citește mai mult Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român - ASTRADespărțământul ,,Timotei Cipariu’’ - Blaj,BLAJ, PIAȚA 1848, Nr. 11, cod 515400Tel: 0258/711484 sau 0741091627E-mail: astrablaj silviapop@yahoo.comCONCURSUL NAȚIONAL
MARIA DANIELA PĂNĂZAN [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
515400Tel: 0258/711484 sau 0741091627E-mail: astrablaj silviapop@yahoo.comCONCURSUL NAȚIONAL DE CREAȚIE ,,OCROTIȚI DE EMINESCU’’, Ediția a XVII-a, 28 ianuarie 2017Secțiunea Liceeni și studențiMARELE PREMIUIacob Iulia Daria - Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Cluj-NapocaPREMIUL SPECIAL AL JURIULUICâmpean Maria - Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul” Alba IuliaObedea Eduard - Brynteg School - AngliaPREMIUL I... VI. DUMITRU ICHIM SAU „CÂND DUMNEZEU ÎN COLIBĂ DE OM S-A ASCUNS” - ESEU DE LORINCZI FRANCISC-MIHAI, de Maria Daniela Pănăzan , publicat în Ediția nr. 2180 din 19 decembrie 2016. Când Dumnezeu în
MARIA DANIELA PĂNĂZAN [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
totuși nu-i târziu Să asculți al conștiinței ropot! La Mărășești se aude încă tunul Stăbunul nu te lasă să abdici, Române falnic ești că și gorunul Și din cenușă arsă te ridici. La Albă este zi de sărbătoare Mihai Viteazul ostenii își adună, Din corn răsună doina cea străbuna În horă sfântă-și dau mâna cu mâna! Pe steagul tău e cerul mai senin Și spicele de grâu rodesc în soare Trezește-te române când încă nu-i târziu, Și
ZI DE SĂRBĂTOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371954_a_373283]
-
Ioan Damaschin, Ioan Casian, Gherman, Timotei I, Alexandru Macedon, Constantin cel Mare, Teodosie cel Mare, Justinian cel Mare, Heraclius, Asan I, Petru și Ioniță Caloian-Asan; Mării Voievozi: Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Petru Cercel, Mihai Viteazul, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Tudor Vladimirescu, Nicolae Mavrocordat, Grigore al III-lea Ghica, Regina Maria, Prinții: Nicolae I, Alexandru Ghica, Alexandru Cantacuzino, Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, Mihail Sturdza, Gheorghe Brătianu, prințesa Ileana-Maica Alexandra; Ierarhii de seamă: Niceta de Remesiana, Nicolae
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
milioanelor de români. Spun România, spun Carpații....adăpost și martor a luptelor vitejești din toate timpurile. Când spun România, spun Horia, Cloșca și Crișan, adevărați eroi cu care ne mândrim. Spunând România, spun Mircea cel Bătrân, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul și toți eroii țării românești, cuprinși într-un singur cuvânt: R-O-M-Â-N-I-A ! Spun România, spun Dunărea cu apele sale învolburate ale cărei valuri au fost martore de-a lungul secolelor la înfrângerea celor care au vrut să ne cotropească țara. Și
CÂND SPUN ROMÂNIA... de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371972_a_373301]
-
își schimbă brusc direcția și pornește ca o avalanșă spre un capitalism dictatorial în care anarhia și populismul constituie punctul forte, ca germene al totalitarismului comunist dar sub altă fațetă. Așa cum a manifestat-o din totdeauna, românul, deși e considerat viteaz și curajos, nu este un adevărat războinic, un expansionist, ci un apărător al drepturilor și al demnității naționale în fața celorlalte națiuni. Ca de obicei el își vede mai mult de părticica sa, mulțumindu-se de cele mai multe ori cu puținul pe
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > FLĂCĂUL CEL VITEAZ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului FLĂCĂUL CEL VITEAZ O poveste veche spune Cum că ar fi fost odată - Cine anii să-i adune? - Doi bătrâni ce-aveau o fată. Satul
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > FLĂCĂUL CEL VITEAZ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului FLĂCĂUL CEL VITEAZ O poveste veche spune Cum că ar fi fost odată - Cine anii să-i adune? - Doi bătrâni ce-aveau o fată. Satul lor, jos, în câmpie, Ca în scorburi putregaiul, Își ducea în sărăcie, De pe-o zi pe alta
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
lumina ne apasă, A zis unul că minciuna Când o crezi, este frumoasă. Eu mă culc spre dimineață, Tocul meu mai vrea să scrie, Trag o foaie albă-n față ... Ce poveste-ați vrea să fie? ***** Referință Bibliografică: FLĂCĂUL CEL VITEAZ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1430, Anul IV, 30 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aniversari > ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1431 din 01 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului România, toți romanii de pretutindeni au (avut mereu) un vis, Visul lui Mihai Viteazul, Voievodul care întocmai curajului său a fost Unificatorul tuturor Românilor! Până la Mihai Voievod, supranumit și Viteazul, nici măcar o aluzie de unitate n-a existat... Însă de atunci, încă, de la acest mare și brav Voievod Mihai, nu numai că le-a
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
în: Ediția nr. 1431 din 01 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului România, toți romanii de pretutindeni au (avut mereu) un vis, Visul lui Mihai Viteazul, Voievodul care întocmai curajului său a fost Unificatorul tuturor Românilor! Până la Mihai Voievod, supranumit și Viteazul, nici măcar o aluzie de unitate n-a existat... Însă de atunci, încă, de la acest mare și brav Voievod Mihai, nu numai că le-a rămas românilor de pretutindeni o idee ca un vis pregnant lor, dar s-a constatat și
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
amploare, implicându-i pe toți romanii să lupte, să-și ia țara înapoi și să se unească. Locul unirii a fost desigur ales de la sine, acolo unde pentru prima dată a fost înființată și sărbătorită Unirea Principatelor Romane de către Mihai Viteazul - la Cetatea Alba Iulia. Din păcate și la ora actuală rămâne, însă, un deziderat... După Marea Unire nu cred că e posibil să sărbătorești ceva ce nu există, dar în fapt să fie doar o dorință, sau o tradiție... Noi
ROMÂNIA A VOTAT “MAREA UNIRE”? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371956_a_373285]
-
ochișorii albaștri, care caută galeș spre flăcăii ce se întrec în goana cailor, ținând frâul cu o mână iar cu cealaltă învârtindu-și căciulile pe deasupra capului, chiuind, crezându-se fiecare ca fiind cel mai frumos dintre frumoși și cel mai viteaz dintre viteji. Și cum primăvara este plină de viață ca orice fată, într-una din zile împunse cu degetul ei vrăjit bătrânul păr sălbatic din vârful dealului: „Înflorește, domnule!” și părul înflori. Deodată se întâmplă ceva neașteptat. De sub petalele gingașe
ÎNGERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372016_a_373345]
-
care caută galeș spre flăcăii ce se întrec în goana cailor, ținând frâul cu o mână iar cu cealaltă învârtindu-și căciulile pe deasupra capului, chiuind, crezându-se fiecare ca fiind cel mai frumos dintre frumoși și cel mai viteaz dintre viteji. Și cum primăvara este plină de viață ca orice fată, într-una din zile împunse cu degetul ei vrăjit bătrânul păr sălbatic din vârful dealului: „Înflorește, domnule!” și părul înflori. Deodată se întâmplă ceva neașteptat. De sub petalele gingașe omizile priveau
ÎNGERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372016_a_373345]
-
de fată-i spune: - Prințe, viața tu mi-o lasă, Eu doar ți-am ieșit în cale! Pentru zâna cea frumoasă Te-am momit aici, în vale. Stai și-așteaptă, tre’ s-apară, Multe are ea a-ți spune! Și viteaza căprioară Dispăru ca prin minune. Înlemnit prințul rămâne, Cu privirea încurcată: Cel mai bine-i să amâne Vânătoarea pe-altă dată. Pe cer desenează-o stâncă Norii - caiere de lână, Și-ntr-o liniște adâncă Apare frumoasa zână. Păr de
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
Pe deget și-l răsucește, Când e soarele-n amiază, Mă supun ce-mi poruncește. Vorbă, cu obrăznicie, Mi-a trimis acum o lună Că ar vrea să-i fiu soție, Că de nu, crunt se răzbună. Tu, cel mai viteaz din lume, Numai tu poți duce greul; Te-am adus aici anume Să te rog să lupți cu zmeul. Prințul stă și cumpănește, O tot mângâie pe mână Și pe dată se-nvoiește: - Să m-aștepți o săptămână! - Dragule, te
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
fior? Strivite sunt azi sub vise aptere Iar nopțile toamnei mă'nving și dor. Nu-mi pasă de iele, demoni, coșmaruri, Vreau lacrimi să-mi curgă iar pe obraz Eroi și voinici să învingă centauri Și Prâslea să fie pururi viteaz. Te vreau înapoi! Vreau vocea-ți divină, Să-mi scuture spaima oricărui mit, Alungă'l pe zmeu, fă pacea să vină Pe chip de copil, de somn împlinit. Șoaptă-mă mamă, e'aproape amurgul, Și basmul acesta pare sfârșit, M-
UNDE MI-E ZÂNA? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372498_a_373827]
-
gregare, gelatinoase, fără personalitate, cu capul plecat altora, iar celălalt - românii au fost părinți ai civilizației, genii, dar fără noroc. Dintre exagerările postdecembriste ale globaliștilor, Ioan Aurel Pop a evidențiat: niminicia românilor, miturile naționaliste, xenofobia ancestrală a românilor, pe Mihai Viteazul - Ceaușescu avant la lettre, Avram Iancu - erou sau criminal - „dar ce război nu a avut și victime”, a adăugat rectorul. În cealaltă extremă există jurnaliști care spun că istoria s-a născut la Carpați și la Dunăre, că scrisul mondial
SCRISUL ISTORIC SPRE CANON, IDEOLOGIE ȘI TEZISM.ISTORICUL ROMÂN ÎNTRE CONȘTIINȚĂ, UCRONIE ȘI ISTORIE CONTRAFACTUALĂ.STUDIU DR DR.IONUȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372497_a_373826]
-
mi piei. Sclipire rece de crai nou Se furiseaza-n casă,pe ascuns, Sclipire,ce se pierde-n hau În ceruri,de unde a străpuns. Mă prinde dimineață treaz Cu ochii pironiți în geam. Mă prinde trist și nu mai sînt viteaz, Cu gîndul dus și simt că nu mai am elan. Referință Bibliografica: CLIPE AMĂGITOARE / Edi Peptan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1825, Anul V, 30 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Edi Peptan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CLIPE AMAGITOARE de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372576_a_373905]
-
care etnologul Eminescu îl va recunoaște ca făuritor de patrimoniu. Acel om al satului românesc care a meditat profund asupra fiindului său teluric și și-a aventurat sufletul în lumea timpului îndepărtat al fantasticului, în care eroii satului, voinicul sau viteazul vor fi fost cei care au devenit, în basme, flăcăii vânjoși reprezentați prin Feții-Frumoși, apărători ai așezărilor lor tradiționale, locuite cu oameni buni, având nobila misiune de eliberatori ai celor prinși în jugul asupritor, în basme al zmeilor, care le
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
ai așezărilor lor tradiționale, locuite cu oameni buni, având nobila misiune de eliberatori ai celor prinși în jugul asupritor, în basme al zmeilor, care le răpeau, pentru poftele lor, fetele din vatră, Ilenele Cosânzene. Acești flăcăi curajoși se ipostaziau în viteji traversabili a unor tărâmuri, în care trăiau și pătimeau, până învingeau pe deplin elementul răului, zmeul, balaurul cu șapte capete, dar și chinurile Iadului, ca acte ale inițierii. Cosânzenele nu erau altele decât fetele satului, fecioarele despletite ale râurilor, tinerele
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
prozatorul Grigore Haralambie Grandea (1843-1897), poetul se alătură cercului literar Orientul(3), având ca scop culegerea, din graiul viu al poporului, basme, doine, balade și legende cu întâmplări din istoria frământată de nevoi a celor care locuiseră acest pământ străbun, vitejii daco-geți, cât și a celor care îl locuiau acum sub numele de român. Printre basmele populare culese de Eminescu se numără: Călin-Nebunul, Frumoasa Lumii, Vasilie-finul-lui-Dumnezeu, Borta-vântului, Finul-lui Dumnezeu. În toate aceste creații literare populare se va observa atracția poetului față de
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
tot boier și se sucește ca umbra după soare! Niciodată să nu te bucuri prea mult de bunăvoința lui, pentru că o face din interes. Azi îți oferă un palat, iar mâine te-atârnă-n ștreang! Căpitanul Sasu se înfioră. Era tânăr și viteaz, dar cu mai puțină experiență în cunoașterea firii umane cu dedesubturile ei. În salon boierii își umplură din nou pocalele cu vin și-și continuară discuția. - Boier Ciocoiu, le acorzi prea multă importanță căpitanilor! - zise Conacu. - Ha, ha, ha, boier
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
Coborând din Pasul Prislop spre răsărit traversezi lanțul nordic al Carpaților Orientali și treci granița în principatul Moldova. De fapt în ce a mai rămas din marea Moldovă a voievodului Ștefan cel Mare care i-a apărat hotarele în fruntea vitejilor săi răzeși. Din păcate mult mai târziu, peste secole, printr-un tratat nedrept, după terminarea celui de-al II-lea Război Mondial, criminalii ce dominau lumea la acea vreme i-au smuls nordul Bucovinei și Basarabia ce se întinde de la
PĂMÂNTUL SFÂNT AL ŢĂRII de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372868_a_374197]