2,152 matches
-
au malformații congenitale sau chiar dobândite. Orbii, ciungii, cocoșații, cei cu un ochi de o culoare și cu celălalt de altă culoare, toți cei care poartă într-un fel sau altul marca diferenței sunt interpretați ca fiind locuiți de diavol, vrăjitori, strigoi. În general, aceștia primesc valorizări negative. De cele mai multe ori mentalul social a plasat aceste trăsături sub semnul stigmatului și, la limită, al diabolicului. Ilustrative sunt manuscrisele ce au rezultat în urma proceselor intentate de către Inchiziția Evului Mediu occidental, dar și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fie pe o publicitate formală, fie pe una informală. Interesante sunt și anunțurile publicitare din ziare. Formularea lor, adesea străină de normele limbii române, accentuează isprăvile de care este în stare o persoană care se numește "prezicător", "om cu har", "vrăjitor", "clarvăzător", "terapeut" etc. După cum rezultă din cercetările noastre, serviciile oferite sunt destul de complexe: de la rețete și leacuri magice până ritualuri de vrăjitorie, de la desfacere de blesteme până la ședințe telefonice de divinație etc. În plus, "specialiștii" se prezintă ca persoane bântuite
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mai mare în rândul copiilor. Poate exemplul cel mai sugestiv este Harry Potter, ecranizarea volumelor cu același nume. Nu discutăm calitatea filmului, dar nu putem să nu remarcăm abundența scenelor de magie și divinație în care actorul principal este micul vrăjitor. În concluzie, industria filmului are marele atu de a aduce în prim-plan imaginea unor ritualuri și practici, fie într-o manieră obiectivă, fie într-una ficțională. Succesul acestor producții cinematografice se bazează pe receptivitatea oamenilor față de miraculos, fantastic și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
prezența fierului în diverse obiecte reprezintă în plan simbolic prezența pământului ca element primordial. La rândul lor, cei care se ocupă cu aceste "creații" ale Pământului-Mamă împărtășesc o experiență magico-religioasă specifică. Socialul le atribuie puteri și capacități neobișnuite: sunt magi, vrăjitori, descântători, divinatori, vraci etc. Secvența nr. 5 02.32-03.19 Paralel cu instrumentele folosite pentru topirea cositorului este prezentată una din "rugăciunile" descântecului: "Cruce-n ceri, cruce-n pământ, Cruce de aur undi sî culcă Trece crucea pisti el Maica
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cu lună plină, dezbrăcat până la brâu și numai cu mâinile la spate. Imaginea acestui ritual ne readuce în prim-plan fierarul-magician, stăpân al focului și al stihiilor naturii. Astfel de reprezentări le întâlnim în diverse spații culturale: la șamanii și vrăjitorii care "înghit cărbuni încinși, prind cu mâna fierul înroșit, calcă pe foc" (Mircea Eliade, Făurari și alchimiști, ed. cit., p. 80) Astfel de practici și reprezentări indică, în cele din urmă, faptul că încă de la început un obiect este învestit
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Enciclopedică, 1974. STAHL, Henri, Eseuri critice despre cultura populară românească, București, Ed. Minerva, 1983. STĂNCIULESCU, Elisabeta, Teorii sociologice ale educației, prefață de Traian Rotariu, Iași, Ed. Polirom, 1996. STĂNOIU, Damian, Necazurile părintelui Ghedeon, București, Ed. Minerva, 1974. Surse orientale, Lumea vrăjitorului, traducere de Laurențiu Zoicaș, București, Ed. Symposion, 1996. ȘINCAI, Gheorghe, Învățătură firească spre surparea superstițiilor norodului, ediție îngrijită de Dumitru Ghișe și Pompiliu Toader, București, Ed. Științifică, 1964. TALOȘ, Ion, "Cercetări folclorice în Țara Oașului", în Anuarul Arhivei de Folclor
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de Nicu Gavriluță, Iași, Editura Institutului European, 2001; Jean Palou, Vrăjitoria, ed. cit.; Marc Augé, Religie și antropologie, traducere și prefață de Ioan Pânzaru, București, Ed. "Jurnalul Literar", 1995; Marc Augé, Le Dieu objet, Paris, Flammarion, 1988; Surse orientale, Lumea vrăjitorului, traducere de Laurențiu Zoicaș, București, Ed. Symposion, 1996; Marcel Mauss, Henri Hubert, Teoria generală a magiei, traducere de Ingrid Ilinca și Silviu Lupescu, prefață de Nicu Gavriluță, Iași, Ed. Polirom, 1996; Wayne Shumaker, Științele oculte ale renașterii, traducere de Petronela
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
actuale de vrăjitorie, ed. cit.. 217 Ibidem, p. 85. Autorul face o serie de aprecieri cu privire la relația dintre divinație și vrăjitorie, pe baza rezultatelor cercetării: Dacă ghicitorii sunt specialiști prin excelență în interpretarea prin vise a viziunii lumii de dincolo, vrăjitorii practică uneori metode analoage" (p. 85). Cercetările făcute de Dominique Camus și Jeanne Favret-Saada evidențiază, în cele din urmă, actualitatea cercetării socioantropologie și etnologice a fenomenelor magico-religioase indiferent de spațiul de producere a lor (rural sau urban; spațiu modern sau
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
spune: "Mă opun pozițiilor dogmatice cristalizate de anumite medii din științele educației" și propune o reacție în fața acestui "vechi proces catastrofal care denaturează învățământul". Un alt membru al rețelei, Alain Talé, promotor al "Cercului poeților dispăruți bis", afirmă că "ucenicii vrăjitori care domnesc în bastioanele IUFM și care adesea s-au grăbit, din dezgust sau carierism, să părăsească învățământul real pentru teoriile academice" sunt "niște nostalgici, inconștienți sau nu, ai diverselor totalitarisme care, de-a lungul secolului XX, au încercat să
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Florea Firan, Craiova, 1986; Ioana d’Arc, Vălenii de Munte, 1937; Scrisoarea de dragoste, București, 1938; ed. pref. Florea Firan, Craiova, 1982; Năluca, București, 1940; Trei comedii, București, 1940; O crimă pasională, pref. Teodor Scarlat, București, 1941; Teatru, București, 1942; Vrăjitorul, București, 1942; ed. (Edison), București, 1972; Elevul Dima dintr-a șaptea, I-II, București, 1945; ed. pref. Ion Dodu Bălan, București, 1968; Se revarsă apele, București, 1961; Codrul Vlăsiei, București, 1966; Arde Prahova, București, 1974; Mari invenții, București, 1977; Povestiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
oportunități pe care subiectul nu a știut să o exploateze. Băț Bățul este simbolul puterii și poate lua mai multe forme: - autoritatea politică și materială, prin sceptru; - puterea transformatoare a magiei, pe care o regăsim în bagheta zânei sau a vrăjitorului, precum și în toiagul lui Moise; - sprijinul, ajutorul și susținerea, aduse de baston sau de cârjă; - îngrijirea, medicina și vindecarea, în imaginea caduceului, băț sacru în jurul căruia se încolăcesc doi șerpi; - virilitatea, ca simbol falic și reproducere a erecției. Dintre toate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
totală (semnul ei este stăpânirea vremii de către oamenii mărunți), el trebuie să fie readus la sine. "Omul superior" pregătește revenirea la sine a omului. El este disprețuitorul ordinii sociale (cei doi regi), al științei (Spiritul Scrupului intelectual), al reflexivității spiritului (Vrăjitorul sau Ispășitorul Spiritului); el nesocotește religia (Papa fără coroană), ordinea morală, posesiunea și proprietatea asupra lucrurilor (Cerșetorul voluntar); el își ucide sinele rătăcit și orice ideal (Umbra) și chiar pe Dumnezeu (Cel mai hidos dintre oameni, Ucigașul lui Dumnezeu). Disperarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
temps. Essais d’antropologie medievale, Editions Gallimard, 2001, p. 296. 139 așadar rol de analepsă, dar și de prolepsă. Credința în magie 516 sau în vrăjitorie este de asemenea prezentă în aceste universuri duale, oscilante între angelic și demonic. Există vrăjitori cu puteri aparte (VIII. 9), care pot face veritabile minuni atunci când sunt plătiți, dar pot fi și generoși (X. 5). În Povestirea răzeșului, din opera chauceriană, un cărturar, fost diac la Orléans, unde a studiat magia, apare în postură de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu puteri aparte (VIII. 9), care pot face veritabile minuni atunci când sunt plătiți, dar pot fi și generoși (X. 5). În Povestirea răzeșului, din opera chauceriană, un cărturar, fost diac la Orléans, unde a studiat magia, apare în postură de vrăjitor, științele oculte bucurându-se de o apreciere veritabilă, deși erau condamnate de Biserică. Pasiunea lui Geoffrey Chaucer pentru astrologie se resimte puternic în lucrările sale, referirile la zodiac și credința în zodii sunt frecvente, naratorul mărturisește că omul nu este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu va fi nicicând”824. Aurel nu renunță și se plânge zeilor, cerând sprijinul acestora pentru soluționarea testului la care este supus. La îndemnul fratelui său, îndurerat de a-l vedea mereu suferind chinul iubirii neîmpărtășite, apelează la măiestria unui vrăjitor, fiindcă doar magia putea rezolva imposibila cerință impusă de Dorigena, iar acesta 820 Ibidem, p. 428. 821 Jill Mann, op. cit., p. 136. 822 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 433. 823 Ibidem. 824 Ibidem. 221 reușește să facă stâncile nevăzute
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pământ./ Mă jur nicicând să nu te prigonesc/ Cu ce-ai jurat, și ție mă smeresc,/ Cea mai curată-n inimă soție/ Din câte știu că sunt și-au fost să fie!” 828 și pentru ca șirul generozității să fie complet, vrăjitorul nu mai pretinde nici el banii, ce i se cuveneau pentru magia înfăptuită, și prin a căror oferire Aurel ar fi fost ruinat. Naratorul lansează pelerinilor o întrebare finală, sub forma unui test, de identificare a celui mai generos personaj
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de roluri și de autoritate nu poate fi numit egalitate veritabilă. 830 Timpul acționează asupra lucrurilor, dar și a oamenilor. Rolul magiei nu este acela de a aduce o soluționare, un deznodământ povestirii, ci de a-l complica mai mult. Vrăjitorul din Orléans o folosește pentru a îndepărta stâncile de pe coasta Britaniei, astfel ca Aurel să vadă îndeplinită proba aparent imposibilă impusă de femeie pentru a-i câștiga dragostea.831 Aurel nu ar fi avut asupra Dorigenei decât o influență iluzorie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
deveni o primejdie pentru ceilalți sau pentru el Însuși, se poate pune În situații complicate În care are impresia că voința nu-i mai e de nici un ajutor. Pe scurt, riscă să fie depășit de evenimente. Amintiți-vă de ucenicul vrăjitor... Compensare: Acest tranzit are drept efect pozitiv faptul că provoacă o conștientizare a capacităților combative de care dispune individul. Dar este indicat de el să aștepte o ocazie favorabilă pentru a le folosi. III TRANZITELE PESTE UNGHIURI Numim „unghiuri” pragurile
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
un carton, sărind dintr-o căsuță Într-alta În funcție de rezultatul aruncării cu zarul. De exemplu, „Nu te supăra frate!” este un jeu de l’oie. (n. tr.) Paul Webster, Saint-Exupery, viața și moartea Micului Prinț, Editura Félin, Paris, 1993. «Ucenicul vrăjitor” - numele unei balade scrise de Goethe În 1797, care a inspirat ulterior poemul simfonic cu același nume de Paul Dukas. Balada povestește cum ucenicul unui vrăjitor, rămas singur acasă folosește vrăji pe care Încă nu le stăpânește, declanșând forțe malefice
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
tr.) Paul Webster, Saint-Exupery, viața și moartea Micului Prinț, Editura Félin, Paris, 1993. «Ucenicul vrăjitor” - numele unei balade scrise de Goethe În 1797, care a inspirat ulterior poemul simfonic cu același nume de Paul Dukas. Balada povestește cum ucenicul unui vrăjitor, rămas singur acasă folosește vrăji pe care Încă nu le stăpânește, declanșând forțe malefice care-i scapă de sub control. Din fericire, vrăjitorul se Întoarce acasă la timp pentru a repune lucrurile În ordine. Pentru practicanții tehnicii Revoluției Solare: Ascendentul Revoluție
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
1797, care a inspirat ulterior poemul simfonic cu același nume de Paul Dukas. Balada povestește cum ucenicul unui vrăjitor, rămas singur acasă folosește vrăji pe care Încă nu le stăpânește, declanșând forțe malefice care-i scapă de sub control. Din fericire, vrăjitorul se Întoarce acasă la timp pentru a repune lucrurile În ordine. Pentru practicanții tehnicii Revoluției Solare: Ascendentul Revoluție Solare din anul respectiv este identic cu cel de la naștere. La fel și la 66 de ani. Ambele cu condiția ca Revoluția
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
genetic” pentru G. Mendel, „vitalismul medical”, „endogenul” pentru Moebius etc). 5) Modelul aditiv consideră boala ca pe o „prezență străină” care a penetrat în interiorul persoanei umane. Această prezență este legată de o acțiune agresivă deliberată a unui „adversar” al bolnavului (vrăjitor, deochi, practici magice etc). În acest caz boala este trăită ca o „prezență” a unui obiect care nu a mai existat pâînă la data îmbolnăvirii și care, prin îmbolnăvire (acțiunea malefică indusă), a fost implantat în corpul bolnavului. Asemenea exemple
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nici o critică. Aceste modele sunt reprezentate prin personalități exaltate (lideri politici, reformatori religioși sau moraliști), personalități captative (staruri, vedete, idoli de cinema etc.), personalități mesianice, salvatoare (cu rol profetic), personalități enigmatice (vindecători, traumaturgi, persoane dotate cu forțe benefice sau malefice, vrăjitori, terapeuți bioenergeticieni etc.), în fine personalități oculte (diavolul, forțele răului, extratereștrii, organizații oculte mondiale etc.). Aceste modele umane de referință, exemplare, ajung să exercite o presiune extrem de puternică, directă și permanentă asupra maselor de indivizi, care vor fi dominați de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o parte, e posibil să fie zei, e posibil să fie oameni; pe de altă parte, imposibil să nu fie zei. Vrînd să știe dacă aceste ființe pot fi vrăjite, Moctézuma trimite un al doilea grup de mesageri (magicieni și vrăjitori) încărcați cu ofrande de mîncare: "Spaniolii, văzînd însă așa ceva, s-au umplut de dezgust; au scuipat, s-au frecat la ochi, au închis ochii, au scuturat din cap. Mesagerii stricaseră mîncarea, acoperind-o cu sînge. Spaniolii au fost cuprinși de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
descoperit spre exemplu elementele lipsă din tabelul lui Mendeleev sau să creeze o mașinărie pentru gospodinele leneșe sau arme pentru cel de al treilea război mondial dacă avea să vină. Avea să fie nemuritor prin opera sa pentru ambele lumii. Vrăjitor, medium, preot sau orice era acest intermediar deschise ochii cu o bruschețe ce îl trezi pe Ștefan din găndurile sale. Este timpul! Dar încă nu se întămplă nimic. Liniște! Doar liniște! Sper că nu îți bați joc de mine, șarlatanule
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]