4,194 matches
-
2 2257 Somnul - moartea-n zâmbet, moartea-n vis. 3 2258 Știu c-o fi turbata nebunie ce-și înfige ochii în privirea [mea], cercuin- du-mi ochii cu vânăt, pielița cu gălbeneală - galbenă luminare de ceară care arde unei zâne ce s-a stins, pe care lumea n-o mai adoră. 4 2254 Văzut-ai tu oare mort spoit - un roșu brut pus pe pielea galbenă a unui mort și - sarcasm înfiorător al vieței - din funduri adânci turburații ochi de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aur și împle noaptea clară Cu chipuri rătăcite din lumea solitară A codrilor... în cârduri veniți, genii șagalnici, Ce-acum împleți pământul cu sunetele jalnici, Acum ascunși în umbră sau tupilați sub foaie Pișcați picioarele-albe a fetelor bălaie. Și zimbrii zânei Dochii pe frunți cu stemă mare Și voi, cai albi ai mării cu coame de ninsoare... Învie codru! Duhuri cu suflet de miresme Zburați pin crenge negre ca străvezie iesme. Cu sunetul de pasuri s-aducă pasul numa, Pe corpuri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
urmei, Neauzind talanga turmei Ș-al cânilor voios lătrat? CORUL (tot între acestea) Lăsați-l să meargă. IONEL Gîndi-voi, ah! la-ntunecoșii, La dulcii ochi ca două stele, Și prin amarul nopții mele Ei vor pătrunde - - luminoșii! MARIA Veni-vor zâne din pădure Ș-ale izvoarălor crăiese, Ademenindu-te adese Inima ta or să mi-o fure. IONEL Mai bine-nghețe-mi ochii, scumpă! Suflarea morții mă atingă, Decât amoru-mi să se stingă Mai bine, ah! - mai bine inma-mi se rumpă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
împreună) În lacrămi ochii mei s-or stinge, S-a stinge sufletu-n durere, S-a rumpe inima-n tăcere, Al morții zbor mă va atinge. COR DE BĂRBAȚI Nici o femeie pământească În codri vechi n-o să-l zărească; A zânei vraje, măiestrie, Le-alungă numele-ți, Marie! BACI BĂTRÎN (bas) Ei au știut pe-un copilandru Să-l împle cu durere, Să-ntunece curatu-i suflet Fără de mângâiere. Să bănuiasc-a lui iubire Pe ei cine-i-nvață Și inima lui s-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
parcă-i omăt. AL DOILEA Moșneag să fie ori băiet? CORUL Va muri. AL DOILEA Dar ochii lui sânt luminoși, Ca mura sunt de-ntunecoși. ÎNTÎIUL Păstor se pare - dar ce fel De stă în codru singurel? AL DOILEA Au zâna codrilor zări? COR Amoru, -nghețat, va muri! Va muri! IONEL Părea c-aud prin fire Un glas de tânguire, Dar poate gheața au trosnit, Oftând, în sine s-a gândit. ECO S-a gândit, s-a gândit. IONEL Cum fulgii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
386} COR Pân-la mireasă, vede-ntîi Ciobanul bun de oi și miei. COR DE FETE Râzi dar, Marie. Joacă, Marie, Mai sunt băieți cu ochi de foc, Cu tine toți se prind la joc. UN SPIRIT AL MUNTELUI (împreună) De când o zână a zărit El nu mai e ademenit De-a lui mireasă. Mândra crăiasă, Stăpâna noastră, alegîndu-l E-al ei cu inima și gândul. MARIA Zărit-ai în lume pe-al meu iubit, Seninule soare? El singur în munte e rătăcit
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e Pentru-n cioban ce-și lasă turma Pe seama nimănuie. Întoarce-te cu noi și vin, Din munte te coboară, Îmi pare că n-o [să] revăd Ochi-ți vodinioară. COR DE BĂRBAȚI Ochi pământesc nu-l va vedea, De zână frică n-a avea, De-a sta cu inima vitează, El turma sa o s-o revază. IONEL Bun rămas! COR Bun rămas! IONEL Rămâi cu bine, sat, Și, turmă, eu te las! Veniți-mi înapoi Cu-al primăverei pas. Rămâi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e moșneag? COR Va muri. [AL] 2-LE Dar ochii, încă luminoși Ca mura sunt de-ntunecoși. {EminescuOpVIII 399} 1-LE Se vede a fi cioban - dar cum El singurel e-n codri-acum? COR Va muri. [AL] 2-LE Au zâna codrilor privi? COR Amoru, -nghețat, va muri Va muri. IONEL Pare-mi c-aud prin fire Un glas de tânguire... Dar poate ghiaț-o fi trosnit - Oftând în sine s-a gândit ECO S-a gândit, s-a gândit... IONEL Cum
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să cânți vodat Unde se șterge semnul urmei {EminescuOpVIII 410} Neauzind talanga turmei Ș-al câinilor voios lătrat? IONEL Gîndi-voi, ah, la-ntunecoșii, Iubiții ochi, ca două stele, Și prin amarul nopții mele Ei vor pătrunde - luminoșii. MARIA Veni-vor zâne de pădure Ș-ale izvoarelor crăiese; Ademenindu-te adese Inima ta or să mi-o fure. IONEL Mai bine-nghețe-mi ochii, scumpă, Suflarea morții mă atingă Decât iubirea-mi să se stingă, Mai bine inima-mi se rumpă. MARIA
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
MARIA (deodată) În lacrimi ochii mei s-or stinge, S-a stinge sufletu-n durere, S-a rupe inima-n tăcere, Suflarea morții mă v-atinge. COR DE BĂRBAȚI Nici o femeie pământească În codri vechi n-o să-l zărească. Măiestre zâne, vrăji pustie, Le alungă numele-ți, Marie! BACI BĂTRÎN (bas) Știură ei pe-un copilandru Să-l împle cu durere, Să-ntunece curatu-i suflet Fără de mângâiere. Să bănuiască-a lui iubire Pe ei cine-i învață Și inima să i-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fie ori băiet? COR Va muri. [AL] 2-LE Dar ochii, încă luminoși, Ca mura sunt de-ntunecoși. {EminescuOpVIII 414} 1 -LE Păstor se pare, dar ce fel, De stă în codru singurel? COR Va muri. [AL] 2-LE Au zâna codrilor zări? COR Amoru, -nghețat, va muri, Va muri. [IONEL] Părea c-aud prin fire Un glas de tânguire, Dar poate ghiaț-a trosnit, Oftând în sine s-a gândit. ECO S-a gândit, s-a gândit... IONEL Cum fulgii de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că e lux. Baronul era de mulți ani văduv; pe consoarta sa, o născută spaniolă, nu o văzusem neciodată; însă ea lăsase o fiică frumoasă și dulce, un amestec din roza înflăcărată a sudului și din neaua nordului. Ea era zâna locului și sute rivalizau pentr-un surâs de pe buzele ei. Aceea era Iulia, ea deveni consoarta mea. Eram uniți de o jumătate de an și aveam o locuință deosebită, însă, la fiecare soarea, Iulia trebuia să fie la tatăl ei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în coroană - vulturul Wederfölmir. Aceste toposuri se regăsesc până la identitate în folclorul românesc, în basme, dar mai ales în bocetele de „petrecere a mortului”. În peregrinarea sa, sufletul ajunge la „marea cea mare”, în mijlocul căreia, „în groapa mărilor”, crește „bradul zânelor”. Sufletul defunctului cere bradului să-l treacă în „aialaltă lume”, dar arborele îl refuză pe motiv că în vârful lui „a puiat roșu șoimuleț”, în tulpină - „vidră lătrătoare”, iar la rădăcină - „galbenă șerpoană”. Sufletul amenință copacul că va fi tăiat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
frânge mânele, le îndreaptă securile să-și taie picioarele” (111). Anume în acest din urmă caz credința populară pare să fi căpătat o coloratură „ecologică”, în dauna celei originare, magico-rituale. „Vâlva pădurii” (așa cum apare în folclorul românesc, inclusiv în basmul Zâna Zorilor, cules de Ioan Slavici) este o „bidiganie grozavă din pădure”, care atacă pe cei care încalcă anumite interdicții, conchide Lazăr Șăineanu. Similar arată și se comportă „Ielele” din folclorul românesc („luat de Iele : atacat de paralizie la mâini, la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în patru muchii și li se punea un scurt acoperământ din propria lor coajă...” (47, p. 171). Când copacul sacru trebuia totuși să fie doborât, erau invocați daimonii pădurii, pentru ca arborele și energiile sale magice să nu fie siluite : „Voi zânelor,/ voi măestrelor,/ irodeselor,/ ajutați-mă/ să-l dobor,/ fără să-l omor,/ să-l cioplesc,/ fără să-l ciuntesc,/ să-l vrăjesc,/ fără să-l silesc...” (47, p. 173). 105. Apollonios din Rhodos, Argonauticele, traducere, prefață și note de Ion
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a alunga duhurile rele), ci orice instrument făcut din lemn de paltin (69). Într-o doină bihoreană, cu un fluier de paltin este adunată „toată lumea” (Șezătoarea, VII, p. 163). Într-un basm bucovinean (două variante, culese prin 1855), cele „trei zâne rele” sunt vrăjite de erou. Ele devin neputincioase la auzul fluierului făcut din „inima celui mai mare și mai gros jugastru” (38, pp. 36-39). În unele părți din Oltenia este atestată o credință și o practică rituală simetrică : „Miercuri seara
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
seara și joi dimineața din săptămâna patimilor se fac focuri prin curți cu lemne de jugastru” ca să vină „cele trei fecioare sfinte” să se încălzească. Se crede că prezența lor este benefică (113, p. 80). Așadar lemnul de jugastru alungă zânele rele și le convoacă pe cele bune. în ajun de Sf. Gheorghe - zi „în care se fac toate vrăjile” - țăranii din unele zone ale țării culeg ramuri de jugastru și le pun „la casă”, „la streșini”, „în bătătură”, „la oboarele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Tot sama pădurilor Și a apelor, înainte să mergi... (17, pp. 18-19). în alte cântece funerare rolul de călăuză îl joacă arborii - brad, salcie, măr, paltin -, dar scenariul rămâne similar, inclusiv motivul „înfrățirii” : Iar în râpa Mărilor, Unde-i Bradul Zânelor, Trecătoarea apelor, Sufletul stătea Și mi se ruga : Brade, brade ! Să-mi fii frate : întinde-ți, întinde, Eu să le pot prinde Vârfurile tale, Să trec preste ele Marea în cea parte, Ce lumea-mi desparte (33 ; vezi și 31
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Odată cu influența romană în ținuturile carpato- danubiene, numele zeiței arhaice autohtone Bendis a fost înlocuit cu cel al zeiței omoloage, Diana. Numele zeiței daco-romane a supraviețuit în folclorul și în lexicul românesc într-o serie de credințe și, respectiv, cuvinte : zână - din Diana (Dziana) ; sânziana - din San[cta] Diana ; zănatic - (azi) zăpăcit, smintit, bezmetic, (dar inițial) „luat” sau „posedat” de Diana sau de zâne (lat. dianaticus). Această filiație cultuală și etimologică (Diana-zâna) a fost remarcată și argumentată de diverși autori, de la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
daco-romane a supraviețuit în folclorul și în lexicul românesc într-o serie de credințe și, respectiv, cuvinte : zână - din Diana (Dziana) ; sânziana - din San[cta] Diana ; zănatic - (azi) zăpăcit, smintit, bezmetic, (dar inițial) „luat” sau „posedat” de Diana sau de zâne (lat. dianaticus). Această filiație cultuală și etimologică (Diana-zâna) a fost remarcată și argumentată de diverși autori, de la Dimitrie Cantemir (Descriptio Moldaviae, III, 1) până la Mircea Eliade (111, p. 245), Gh. Mușu (110, p. 49) și Ioan Petru Culianu (150, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cultuală și etimologică (Diana-zâna) a fost remarcată și argumentată de diverși autori, de la Dimitrie Cantemir (Descriptio Moldaviae, III, 1) până la Mircea Eliade (111, p. 245), Gh. Mușu (110, p. 49) și Ioan Petru Culianu (150, p. 344). În folclorul românesc, zânele (sfintele, frumoasele, ielele) sunt Stăpânele vântului, Doamnele pământului, Ce prin văzduh zburați, Pe iarbă lunecați, Pe valuri călcați. Ele sunt nimfe aeriene cu puteri magice (probabil din arhaicul cortegiu al divinității sincretice Bendis- Diana), fecioare ce, în nopțile cu lună
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fruntea „de- alabastru” a zeiței Diana o cunună din plante narcotice, cu flori de crini și nalbe, „ce-n potire hieratici poartă mistice-mbătări” (poemul Lewki, 1912). „Buna zee” a Lunii și a vrăjitoarelor nocturne, Diana, a devenit în mitologia română Zâna. Faptul a fost observat încă de Cantemir : „Acest cuvânt [Zâna] ar putea să se tragă din numele Diana” (Descriptio Moldaviae, 1714- 1716) (259, p. 234). Diana a devenit Zâna, Sancta Diana a devenit Sânziana, iar vrăjitoarele lunatice din alaiul zeiței
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
narcotice, cu flori de crini și nalbe, „ce-n potire hieratici poartă mistice-mbătări” (poemul Lewki, 1912). „Buna zee” a Lunii și a vrăjitoarelor nocturne, Diana, a devenit în mitologia română Zâna. Faptul a fost observat încă de Cantemir : „Acest cuvânt [Zâna] ar putea să se tragă din numele Diana” (Descriptio Moldaviae, 1714- 1716) (259, p. 234). Diana a devenit Zâna, Sancta Diana a devenit Sânziana, iar vrăjitoarele lunatice din alaiul zeiței, dianaticus, care alergau narcotizate în nopțile cu lună plină, au
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Lunii și a vrăjitoarelor nocturne, Diana, a devenit în mitologia română Zâna. Faptul a fost observat încă de Cantemir : „Acest cuvânt [Zâna] ar putea să se tragă din numele Diana” (Descriptio Moldaviae, 1714- 1716) (259, p. 234). Diana a devenit Zâna, Sancta Diana a devenit Sânziana, iar vrăjitoarele lunatice din alaiul zeiței, dianaticus, care alergau narcotizate în nopțile cu lună plină, au devenit zănatice. „Zănatic - explică Mircea Eliade -, adică «fermecat» de Diana sau de vrăjitoare” (115, pp. 102-103). Subiectul a fost
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
SPIRITUALISMUL De aproape un secol, discursul oamenilor de cultură cu privire la tehnică pare să oscileze între două mituri contrarii Faust și Prometeu și între două tonalități patetice catastrofă sau mîntuire; Apocalipsă ori parusie. Bau-baul și-a ales domiciliul în Europa, iar zîna bună, în America. Pesimismul a luat în ținuturile noastre și în ciuda unui anume Jules Verne locul uluirii, iar gama e foarte vastă: de la fulminația răzbunătoare la moralismul posac. Tehnica și Modernitatea, cuplu blestemat, se află în banca acuzaților pentru a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]