2,097 matches
-
vatra groma Nek se sada i nad nama Burom sve raznese Stijena puca, dub se lama Zemlja nek se trese Mi stojimo postojano Kano klisurine Proklet bio izdajica Svoje domovine! Sârbă Croată Hej Slaveni, jošte živi Riječ naših djedova Dok za nărod srce bije Njihovih sinova Živi, živi duh slavenski Živjet će vjekov'ma 'Zălud prijeti ponor pakla 'Zălud vatra groma Nek se sada i nad nama Burom sve raznese Stijena puca, dub se lomi Zemlja nek se trese Mi stojimo
Hej Sloveni () [Corola-website/Science/317102_a_318431]
-
din România, având ca membrii fondatori pe Bogdan Popoiag și Dan Griober. În 1999, cei doi UNU' încep să se facă populari în zona muzicii electronice autohtone, semnează primul contract cu o casă de discuri și câștigă detașat competiția “În Za House” lansată de canalul muzical Atomic TV. Din 1996 până în 1999 ce doi reușesc să producă 5 albume de sertar. Trei ani mai tarziu numele de UNU' apare pe piată muzicii românești odată cu lansarea sigle-ului "Cântec pentru sănătatea ierbii
UNU' (formație) () [Corola-website/Science/317511_a_318840]
-
de pregătirea noilor recruți. Spre deosebire de armatele altor națiuni, cazacii erau liberi să-și aleagă armele personale preferate. Cazacii bogați preferau să lupte în armuri grele de cavalerie, în vreme ce infanteriștii preferau un echipament mai simplu, iar pentru protecție foloseau cămășile de zale. Cazacii au fost în acele vremuri una dintre cele mai bune organizații militare din Europa, unitățile lor militare intrând în slujba puterilor vremii - Imperiul Rus, Polonia sau Franța. După semnarea Tratatul de la Pereiaslav din 1654, teritoriul cazacilor zaporojeni a trecut
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
infanterie grea în conformitate cu scrierile lui Polybius (denumită și Triplex Acies): în față erau 1200 de Hastați ce luptau cu săbii și aruncau cu sulițe ușoare denumite "pilum", 1200 de Principes echipați cu săbii, sulițe pilum și cu o armură din zale, și 600 de Triarii (soldați veterani), echipați cu sulițe lungi denumite "hastae" și cu armuri din zale. Fiecare armată consulară cuprindea patru legiuni. De asemenea, aliații "Socii" le furnizau trupe și unități de cavalerie "alae" pe lângă suportul aruncătorilor de sulițe
Primul Război Punic () [Corola-website/Science/317973_a_319302]
-
luptau cu săbii și aruncau cu sulițe ușoare denumite "pilum", 1200 de Principes echipați cu săbii, sulițe pilum și cu o armură din zale, și 600 de Triarii (soldați veterani), echipați cu sulițe lungi denumite "hastae" și cu armuri din zale. Fiecare armată consulară cuprindea patru legiuni. De asemenea, aliații "Socii" le furnizau trupe și unități de cavalerie "alae" pe lângă suportul aruncătorilor de sulițe "Velites". Întâlnind războinici iberici în Sicilia pentru prima dată, romanii au preluat modelul sabiei spaniole "gladius hispaniensis
Primul Război Punic () [Corola-website/Science/317973_a_319302]
-
descoperit la Tarquinia. Coifuri Villanova au fost descoperite și în alte necropole din centrul și nordul Italiei și datează din secolele IX-VII î.H. Un tip de coif asemănător (însă fără creastă metalică) era „clopotul”. Armura conținea uneori platoșă de zale. La un moment dat, romanii au adoptat falanga de la hopliți, introdusă în Italia probabil de coloniștii greci. Primul autor care a folosit termenul de „falangă”(„φαλαγξ”) este Homer. Denumirea hopliți era derivată de la „hoplon”, un scut circular cu un diametru
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
fixată pentru plata soldelor, el le-a ordonat ofițerilor să încoloneze trupele și să numere banii dați fiecărui soldat în văzul dușmanului. Așa că soldații, după cum le era obiceiul, au scos armele din teacă și au înaintat îmbrăcați în armură de zale, cavaleriștii ducându-și caii foarte împodobiți de căpăstru. Zona din fața orașului strălucea de argint și aur și nimic nu a fost mai plăcut pentru romani și mai înfricoșător pentru dușmanii lor decât acest spectacol”. Romanii aveau obiceiul de a crea
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
lorica) din armata romană știm că existau mai multe tipuri (acestea fiind împărțite la rândul lor în alte categorii), dintre care se pot enumera: -armura lamellară -lorica graeca -lorica serta sau -lorica laminata În secolul I î.H., armura de zale (lorica hamata) era folosită de majoritatea legionarilor și mulți au continuat să o folosească chiar și după apariția loricăi segmentata. Unele lorica hamata erau confecționate dintr-un aliaj din cupru, însă majoritatea erau făcute din inele de fier cu o
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
casei sale s-a pus o placă pe care scria "MUZEU". Muzeul era adăpostit în două camere și în cerdacul casei. În muzeu erau expuse obiecte cu valoare de anticariat, unele unicat (cioburi de lut ars, unelte de lemn, iatagane, zale ruginite, căști și ghiulele, grenade, lăzi de zestre, opinci, un meteorit, monede vechi, un plug de lemn, o balanță, Ocaua lui Cuza, „Istoria frumosului Arghir”, tipărită în chirilică, scara șeii haiducului Darie, fluiere, cimpoi, fotografii vechi, ouă încondeiate, ștergare, icoane
Toader Hrib () [Corola-website/Science/319528_a_320857]
-
a fost distribuită în anii următori sub formă de manuscris, versiuni de sinteză și traduceri. Între anii 1930-1950, teologul și orientalistul român Vasile Radu (1887-1940) a publicat textul arab în traducere franceză sub denumirea "Voyage du patriarche d’Antioche Macaire Za’im" (Ed. Firmin-Didot et Cie., Paris, Col. Patrologia Orientalis, 1949), în colecția pariziană „Patrologia Orientalis”.
Paul de Alep () [Corola-website/Science/318824_a_320153]
-
s-au vândut numeroase suveniruri cu imaginea sau forma lui, iar pavilioanele fiecărui stat conțineau replici ale clopotului realizate din substanțe de la piatră la tutun. În 1877, clopotul a fost suspendat de tavanul Sălii Adunării cu un lanț cu treisprezece zale. Între 1885 și 1915, Clopotul Libertății a efectuat șapte călătorii la diverse manifestări și expoziții. De fiecare dată, drumul a fost parcurs pe calea ferată, cu multe opriri pe drum, pentru a putea fi văzut de localnici. Până la 1885, clopotul
Clopotul Libertății () [Corola-website/Science/320721_a_322050]
-
Asemenea coifuri au mai fost descoperite și în alte situri funerare din centrul și nordul Italiei și datează din secolele IX-VII î.H.. Un alt tip de coif asemănător( însă fără creastă metalică) era ,clopotul”. Armura conținea uneori platoșă de zale. La un moment dat, romanii au adoptat falanga de la hopliți, introdusă în Italia, probabil de către coloniștii veniți din Grecia. Primul autor care a folosit termenul de ,falangă”(,φαλαγξ”) este Homer. Numele hopliților era derivat de la ,hoplon”, scutul circular pe care
Armata romană timpurie () [Corola-website/Science/321613_a_322942]
-
foarte costisitoare pentru Armata Populară Iugoslavă și a câștigat sprijin internațional pentru independența Croației. De asemenea, este considerată un punct de cotitură în desfășurarea războiului.<ref name="Scrinia Slavonica br. 2/2002">"Scrinia Slavonica" br. 2/2002. D. Marijan: Bitka za Vukovar 1991.(sumar în engleză)</ref> Vukovar este un important centru regional la granița dintre Croația și Serbia, situat pe malul drept al fluviului Dunărea. Este un port fluvial major și capitala a ceea ce era, înainte de război, o zonă mixtă
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
kyudo. În Americii arcul este atestat mai târziu decât în celelalte regiuni din lume. Totuși, era folosit pe scară largă în întregul continent pentru vânătoare și război. Chiar după sosirea europenilor a rămas arcul efectiv: săgețile putea pătrunde armura din zale sau răni grav, sfărâmându-se la contactul cu armura din plăci. După dezvoltarea artileriei cu praf de pușcă (că. 1430-1440 în Europa și în sfârșitul secolului al XVIII-lea în Americii) arcul și-a pierdut destinația militară. A rămas o
Tir cu arcul () [Corola-website/Science/325974_a_327303]
-
creaturile Raz’ac, care o capturează pe Katrina. Roran devine căpitan în armata vardenă, iar Nasuada îi primește pe urgali alături de oamenii conduși de ea. Murtagh îl ucide pe Regele Hrothgar și îl învinge pe Eragon, căruia îi ia sabia Za'roc, dar îi lasă viața. Eragon, Saphira și Roran pornesc spre Helgrind, unde o eliberează pe Katrina și ucid creaturile Ra'zac. În continuare, Eragon călătorește spre munții Beor - unde îl sprijină pe Orik să devină rege al piticilor - și
Ciclul Moștenirea () [Corola-website/Science/323858_a_325187]
-
aproape până la suprapunere” imaginile de pe columnă pentru a exprima sfârșitul civilizației dacice. Dacii sunt reprezentați în legătură cu mediul de viață natural, muntele și platourile vaste. Diferențele dintre cele două civilizații se exprimă și prin costume. Coifurile cu pene și armurile cu zale zornăitoare purtate de romani simbolizează prestigiul cuceritorilor. Prin contrast, cușma dacică, asemănătoare cu o bonetă frigiană, pare luată de pe Columna originală, părând a fi un simbol mitic. Până și culorile diferă: veșmintele romanilor sunt colorate în galben și albastru, în timp ce
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
realizate în majoritate în județul Maramureș. Cateva secvențe (cele a caror acțiune se petrece în Baia Mare) au fost turnate în Sibiu, iar o altă secvență a fost turnata la biserică de lemn din Budești Josani (unde se află cămașă din zale a lui Pîntea). Florin Piersic a îmbrăcat cămașă lui Pîntea, dar aceasta i-a fost prea mare. Cântecele cu noduri (hori în grumaz) din film au fost interpretate vocal și la trâmbiță de Nicolae Pitiș (Nicolae al lui Iacob), rapsod
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
arme curbate din orient: iatagan, simsir. Cavaleria grea era formată din călăreții kapikulu care formau garda sultanului, dar în armata se folosea în principal cavaleria ușoară care de obicei nu folosea armură care să le îngreuneze mișcarea, eventual cămașă din zale și coif. În timpul dominiei lui Soliman I infanteria a fost aproape complet înarmată cu arme de foc. Motivul acestui fapt a fost tactica aplicată: infanteria și artileria slăbea inamicul cu foc, după care se năpustea cavaleria urmată de ieniceri și
Armata otomană () [Corola-website/Science/325721_a_327050]
-
Adel, Negus Claudius a câștigat bătălia cu sprijin portughez, în 1543. Claudius și succesorii săi subliniau independența creștinismului etiopian, iezuiților li se permiteau să desfășoare activități misionare din 1557. În 1555, otomanii organizează provincia Habes. Convertirea la catolicism de către Negus Za Dengel în 1607 și de Negus Susneus în 1622 a condus la răscoale sângeroase, pana cand Negus Fasilidas a alungat toți catolicii. În timpul domniei lui Iassus I, la începutul sec. XVIII, Etiopia se află la apogeu politic și cultural, dar
Istoria Africii () [Corola-website/Science/325026_a_326355]
-
Paris, 1986, pp. 83-91. 29. Vocabulaire de textile et de l’habillement d’origine ottomane et române dans leș langues balkaniques (ouvrage collectif), vo “Cahiers balkaniques”, nr.8, Publications Langues’O, Paris, 1986, pp. 11-37. 30. Značaj francuskog u Kvebeku za istoriju francuskog jezika vo “ Zbornik saopstenja o kanadskoj književnosti”, odeljenje za informacije, kulturu i nauku ambasade Kanade, Beograd, 1987, str. 42-46. 31. Aromanski studii. Prilozi kon balkanistikata (Études aroumaines Contributions à la balkanistique / Bozidar Nastev / - priredil Petar Atanasov - «Ogledalo », Skopje
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
habillement d’origine ottomane et române dans leș langues balkaniques (ouvrage collectif), vo “Cahiers balkaniques”, nr.8, Publications Langues’O, Paris, 1986, pp. 11-37. 30. Značaj francuskog u Kvebeku za istoriju francuskog jezika vo “ Zbornik saopstenja o kanadskoj književnosti”, odeljenje za informacije, kulturu i nauku ambasade Kanade, Beograd, 1987, str. 42-46. 31. Aromanski studii. Prilozi kon balkanistikata (Études aroumaines Contributions à la balkanistique / Bozidar Nastev / - priredil Petar Atanasov - «Ogledalo », Skopje,1988, 256 stranici. 32. Predgovor (Préface) kon Aromanski studii. Prilozi kon
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
linguistiques dans le mégléno-roumain d’après leș langues balkaniques voisines VI e Congrès Internațional d’Études du Sud-Est Européen, Sofia, 30 août - 5 septembre 1989, MANU, Skopje, 1991, str. 69 - 76. 34. Fonološkiot sistem na meglenoromanskiot, Prilozi XIV 1 - Oddelenie za lingvistika i literaturna nauka. MANU, Skopje, 1989, str. 115-144. 35. Dictons balkaniques (ouvrage collectif) vo “Cahiers balkaniques”, Publications Langues’O, nr. 16, Linguistique, Paris, 1990, pp. 196 - 211. 36. Le mégléno-roumain de nos jours. Une approche linguisrtique, Balkan Archiv, Neue
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
40. Francusko-Makedonski Rečnik (vo sorabotka șo Aleksa Poposki ) (bukvite: A,E,F,G,H,I,J,K,L,M,N,O ), Detska radost, Skopje, 1994, 816 stranici. 41. Makedonsko-španski Razgovornik , Skopje, 1995, 113 stranici. 42. Fransoa Vijon vo “ SUM- Spisanie za Umetnost, štip, leto 1995, str. 71-75. 43. Romansko-albanski jazični kontakti, referat podnesen na Meѓunarodniot simpozium " Јazičniot i kniževniot kontinuitet", održan vo Skopje, na 9 i 10 dekemvri 1993 godina. 44. Vlijanieto na turskiot jazik vrz južnodunavskiot romanitet vo "Makedonsko-turski kulturni
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
Vlijanieto na turskiot jazik vrz južnodunavskiot romanitet vo "Makedonsko-turski kulturni vrski vo minatoto i denes", Skopje, 1991, str. 97-107 45. Zošto рrvi romanističko-balkanistički sredbi vo čest na Božidar Nastev (I - vi romanističko balkanistički sredbi vo čest na Božidar Nastev) - Katedra za romanski jazici i kniževnosti, Filološki fakultet vo Skopje, Skopje, 27 - 29 april 1995. 46. Balkanskiot latinski vo Makedonija: negovite denešni hipostazi, “Jazicite na počvata na Makedonija”, kniga 3, MANU, Skopje, 1996, str.103-109. 47. Vlasi : minato i segašnost vo "Jazicite
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
minato i segašnost vo "Jazicite na počvata na Makedonija", kniga 3, MANU, Skopje, 1996, str. 187-197. 48. Liljana Todorova: Intenzivno traganje po naučnata raznovidnost vo “o Godišen zbornik na Filološkiot fakultet vo Skopje, 1994 - 1995. 49. Pridonesot na makedonskata romanistika za makedonskiot jazik, referat podnesen na naučniot sobir “o “Pedeset godini na makedon-skata nauka za jazikot”, MANU, Skopje, 30 noemvri - 2 dekemvri 1995. 50. Ogled za raspagjanjeto / Emil Sjoran / Emil Cioran, Traité de décompo-sition : prevel Petar Atanasov, "Kultura", Skopje, 1996, 256
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]