24,729 matches
-
Bethlen. Acolo nu se mai înfiripau, cu certitudine, noi și noi speranțe și nici prietena Mona nu-l mai aștepta cu lumina aprinsă, camuflată cu ziarul maroniu, pentru că, dintr-o ambiție prostească, el schimbase toate yalele. Se opri lângă un zid și-și șopti: Nu există pe lumea aceasta de rahat, numai un singur cerc. Și acela, dacă e cerc cu adevărat, va trebui să se închidă. Dacă nu, nu se va mai putea numi niciodată, cerc. Pleonasme peste pleonasme...Și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
la sută din Grecia va fi a englezilor și cât la sută din România, adică 90% și 10% și cât la sută din aceleași teritorii vor fi ale URSS, adică exact invers, nu mai putea fi pus regele Mihai la zidul infamiei, cum că ar fi trădat țara și nici americanii așteptați zadarnic de întregul nostru popor și mai ales de partizanii din munți. Cam acesta era esențialul discuțiilor, desigur gratuite, care se înfiripau între prieteni. Într-una din zile, Ghiță
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
viitorul și nu lăsam pe nimeni să mă distragă de la percursul vieții mele. Dar eram tânără și frumoasă și prin ultimul an de liceu un băiat de oraș, frumos cu ochii albaștri, păr ondulat și mustață, a reușit să spargă zidul pe care îl construisem în jurul viselor mele. Acest băiat drăguț a reușit să dărâme zidul rezistenței mele, era frumos și eram tineri și mi-am zis că o relație cu un băiat așa drăguț merge. Eram femeie totuși, cu toate că nu
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
tânără și frumoasă și prin ultimul an de liceu un băiat de oraș, frumos cu ochii albaștri, păr ondulat și mustață, a reușit să spargă zidul pe care îl construisem în jurul viselor mele. Acest băiat drăguț a reușit să dărâme zidul rezistenței mele, era frumos și eram tineri și mi-am zis că o relație cu un băiat așa drăguț merge. Eram femeie totuși, cu toate că nu aveam nici o intenție de a mă căsători cu el, pentru că aveam alte planuri în capul
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
două opțiuni de a alege, una este aceea de a ne simți bine, iar cealaltă de a ne simți rău, nu este nimic ce nu putem face, mai ales că putem alege, tot ceea ce trebuie să facem este să dărâmăm zidul limitării și să eliminăm frica, ignoranța, tristețea, vinovăția, orgoliul și să nu încercăm să fim mai buni dacă nu am ajuns la concluzia că suntem răi, să nu încercăm să ne luptăm cu morile de vânt încercând să fim mai
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
pentru că au știut și au crezut, dar a venit și timpul nostru, cei mulți și neștiutori, acum știm cum să facem și tot ce trebuie să facem în prima fază este să avem intenția și curajul necesar pentru a dărâma zidul vechilor credințe și să trecem dincolo de limitele impuse de aceste credințe, dar pentru a avea o viziune de felul acesta, trebuie în primul rând să-ți potolești lumea interioară, acele infinite gânduri care îți vin în cap încă de la primele
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
fiecare cu el însuși, dar pentru asta este nevoie de: voință, încredere și curaj. Fără aceste ingrediente simple pe care le deține fiecare persoană în parte, nu se poate reuși în lupta pentru recuperarea sănătății de mult timp pusă la zidul necunoașterii și ignoranței. Ceea ce scriu în această carte, nu vreau să pară un model didactic sau un adevăr absolut, dar este un drum și un mod de a reuși controlul absolut al vieții și destinului personal. Este exact felul în
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
și periuța de dinți, ieși pe coridor. Afară, Îngrijitoarea Îl pocni absentă cu mopul peste botul lucios al cizmelor. Împăratul o ghilotină din ochi, imaginându-și cum capul strâns În bonetă se rostogolește pe podeaua udă, dar se lipi de zid când femeia Înălță către el o privire aspră. Drept, cu măreția autoimpusă a omului scund, care nu-și permite să irosească nici un milimetru din statură, Napoleon Bonaparte Își strecură mâna dreaptă Între reverele tunicii și o porni precaut de-a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
undeva un semnal care dădu altundeva o comandă, care puse ceva În mișcare, iar acel ceva făcea ca ferestrele nu doar să vibreze, ci, iată, să se zgâlțâie de-a binelea, iar câteva bucăți de tencuială să se desprindă de ziduri, ei bine, când acest lucru se petrecu, cucul ieși din mica lui mansardă, iar sub el izbucni un cor de urlete. — Dumnezeule! — S-a făcut ora 9! — Fugiți! Vin asiaticii!!! Apoi chiar și cucul tăcu și se retrase speriat, așteptând
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
valul de chinezi, condus de Mao și de Confucius, se revărsă turbat spre băi. Ajuns În cameră, cu inima zbătându-i-se ca peștele-n minciog, Napoleon trânti ușa și se propti cu spinarea În ea. Un timp, podeaua și zidurile mai vibrară, ca și cum clădirea, după trezirea ocupanților, Încă ar fi sforăit Încetișor, apoi tremurul se potoli. Împăratul Își recăpătase Însă Întreaga energie. În ciuda morții pe care-o traversa, se simțea mai viu ca niciodată. Ca la Arcole, când Îi oprise
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nu putem sta, ca Nietzsche, să așteptăm eterna reîntoarcere!“: „vom da ceasul din hol Înapoi cu câteva minute“..., „când vor năvăli, chinezii vor da peste americani“,... „René, nu te mai scobi În nas!“, apoi vom trece de-a dreptul prin zid, folosind caracteristica sufletului de-a fi imaterial, cele douăzeci și unu de grame ale naratorului fiind Împinse cu ușurință de un curent de aer, Înaintând astfel de-a lungul coridorului până la ușa din capăt și amestecându-se cu cei care se Îmbulzeau
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
poate pătrunde În straturile cele mai adânci ale ființei noastre, instalându-se acolo cu autoritate pentru a acționa, asemenea unui manipulant de macara, comenzi despre existența cărora habar nu aveam, mutând astfel blocuri de piatră În subconștientul nostru sau Înălțând ziduri trainice. Verdictul, În aceeași măsură inatacabil, al unui judecător și al unei ghicitoare, numele bolii cu care medicul ne diagnostichează, un „Te iubesc“ rostit de persoana de la care speri să auzi aceste cuvinte, toate acestea ne Împart viețile În două
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ai putea trage de capătul aflat acolo și totul ar deveni clar. Inexplicabilul ai cărui martori eram se juca Însă cu mințile noastre. Nu venea către noi, ci parcă ne momea, așteptând să ridicăm covoarele, să spargem parchetul și tencuiala zidurilor, promițând astfel că, atunci când nu va mai rămâne nimic de spart și de Înlăturat, ni se va dezvălui nud, În toată măreția lui nebunească. Ceea ce aveam În fața ochilor nici măcar nu era șocant În sine, așa cum, de pildă, ar fi fost
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
duduit Înspăimântător, străpungând caldarâmul cu călcătura sa. — Lăsați pe mine! a strigat Silvio, aplecându-se după un bolovan. Pălită drept În frunte, unealta a căzut la pământ, unde a continuat să se zbată convulsiv, ciupind cu talpa mecanică din baza zidului. Deasupra, din toate apartamentele se auzeau huruieli cumplite, zgomote de geamuri sparte, Îngrozitoarea vâlvă mecanică fiind amplificată de configurația locului, strâmt ca un horn. Oamenii ieșeau În micile balcoane acoperindu-și figurile cu mâinile, fripți de cafeaua fierbinte pe care
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ea s-ar fi putut trata, dar nimeni nu i-a spus nimic. Când auzeau despre cine era vorba, presele Își Încleștau fălcile puternice, iar compresoarele Începeau să fluiere absente. A așteptat la răscruci, a pândit din spatele fântânilor, lizierelor și zidurilor, s-a pitulat pe sub poduri. Degeaba era el peste tot, Alfina nu era nicăieri. De atâta dor, Fauvé ajunsese ca un Opel second-hand, cu kilometrajul dat mult În spate, dus apoi În târg să-i fie vândut unui nepriceput. În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sub pământ. Stricăciunile erau mai Însemnate În părțile Încărcate de istorie ale Cetății Eterne, unde utilajele Își făceau de cap, ca și cum ar fi vrut să distrugă tot ceea ce omul durase timp de milenii. Câteva macarale Își repezeau brațele oțelite În zidurile Colosseumului, un excavator mușca din piatra Fontanei di Trevi ca dintr-un tort, câteva mașini de curse concurau pe Via Appia, iar o motostivuitoare prinsese În ghearele-i puternice antica sculptură circulară Gura Adevărului, Încercând s-o fărâme ca pe-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
putea adăpa din liniștea pe care The G. o genera În jurul său. I s-a spus Unicul Stâlp al Universului sau Marea Stană de Piatră. Fără voia sa, fondase și o religie: grupuri imense de credincioși se strângeau zilnic dincolo de zidurile grădinilor care Înconjurau spitalul, așteptând să-i zărească fie și pentru o singură secundă profilu-i Împietrit. Îl venerau ca pe-un războinic aflat mereu În expectativă, dar care amenința În fiecare secundă să se ridice, sfărâmând acele lanțuri grele ale
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
de dezbateri a liceului și strângea bani pentru a da la Facultatea de Drept. Când zâmbea, de sub faldurile gurii ieșea la apel un șir de dinți În diferite tonuri de alb, zăgăzuiți de sârmele fine ale unui aparat stomatologic. Din spatele zidurilor subțiri se auzeau zgomote ciudate: plesnituri de bici, fâsâitul unei oale sub presiune, din când În când gargara pe care-o făcea cineva. M-am interesat dacă domnul și doamna Littleslut erau acasă. A râs și mi-a răspuns că
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ieșea pe ușă și dădea ocol coridorului, iar apoi se Întoarcea cuminte, În același punct, ca un câine credincios de care-ți era imposibil să scapi. Planul camerei era o altă odă Închinată imaginației abil stăpânite. Sus de tot, În zidul vestic al camerei - sau unde ne gândeam noi, din motive obscure, că ar putea să fie vestul -, se vedea gaura tunelului prin care fuseserăm aruncați cu toții În acea lume. În partea opusă, spre răsăritul teoretic, se găsea micul cubicul al
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
niște exponate care habar n-aveau când erau urmărite. Odată, am Încercat să facem o gaură În peretele dinspre coridor, sperând că vom putea lua legătura cu ocupanții altei camere, care se puteau afla tocmai atunci În timpul orei de plimbare. Zidul era moale, dintr-un fel de mucava de culoare maronie, dar, În ciuda evidenței simțurilor și a măsurătorilor, s-a dovedit imposibil de străpuns. Gaura s-a transformat treptat Într-un tunel pe care l-am săpat cu rândul, ore În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
dintr-un fel de mucava de culoare maronie, dar, În ciuda evidenței simțurilor și a măsurătorilor, s-a dovedit imposibil de străpuns. Gaura s-a transformat treptat Într-un tunel pe care l-am săpat cu rândul, ore În șir, cu zidul deschizându-se Înainte și Închizându-se În urmă, până când am fost aruncați la loc În camera noastră. Prin tunelul de sus ne veneau zilnic hrana și băutura. Nimeni nu știa Însă modul În care ajungeau la noi comenzile Rețelei care
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
alătură. Vechiul cartier se retrăsese dincolo de umerii arși de soare ai clădirii În care locuia Kuznețov, susținuți de contraforți puternici, deasupra cărora ferestruicile mansardelor păreau locașuri de tragere. Era o construcție Înaltă de șase etaje, având lungimea și soliditatea unui zid de apărare. Câteva sarcofage tubulare din sticlă Întunecată ocupaseră deja poziție pe o colină din apropiere. În celălalt flanc, brațele a optsprezece macarale se roteau deasupra unui pruncușor din beton, care creștea văzând cu ochii. Artera care delimita teritoriile fusese
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
gnom minuscul, răspândind un miros sulfuros de transpirație, motivul probabil al trezirii mele din somnul În care o sticlă de vodcă mă cufundase cu un număr nedefinit de ore În urmă...“ Ca lovit În moalele capului, m-am sprijinit de zid. Am stat așa câteva secunde bune. Oamenii treceau pe lângă mine și-mi aruncau priviri ironice. O fată m-a ocolit grijuliu pe la bordură. Nu departe, se afla poarta masivă, din lemn, a clădirii. Am apăsat pe clanță și am deschis
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
căruia ședința se mută În barul de peste drum. Depune o cerere de emigrare În Australia. E refuzat. La trei săptămâni după cele descrise mai sus, noaptea, deghizat În contabil, se furișează afară din locuința sa, apoi alunecă de-a lungul zidurilor și coboară Într-o stație de metrou. Eram, așadar, o simplă ficțiune În mintea unui autor de romane polițiste. Cele douăzeci și patru de cărți scrise de Dmitri Kuznețov mi-o confirmaseră. Manuscrisul ultimului volum, cel pe care-l găsisem dincolo de fațada
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
care stăpâniseră până nu demult orașul, cu rafalele lor de trasoare multicolore, băteau În retragere. Doar reclama violacee a unui sex-club se Încăpățâna să reziste, cățărându-se ca un tic nervos pe obrazul clădirii, până când invadatorii au pus-o cu spatele la zid și-au orbit-o. În lift, m-am privit În oglindă. Cu chelie și cu insulițele de păr alb de deasupra urechilor, cu servieta mai uzată decât podeaua unui magazin de solduri și lentilele ochelarilor groase cât două discuri de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]