2,211 matches
-
pământul), G. Coșbuc (Spânzuratul, 1916). Se inserează proză și teatru de Al. Vlahuță (Cetatea Neamțului, 1901, din volumul România pitorească), N. Iorga (Mihai Viteazul, 1901), M. Sadoveanu (Zâna lacului, 1904, Întâia iubire, 1911), Ilarie Chendi, Ioan Slavici (Bobocel, 1904, Spaima zmeilor, 1908), M. Eminescu (Mira, fragment dramatic inedit, 1904), I. Al. Brătescu-Voinești (Din carnetul unui judecător, 1906), Cincinat Pavelescu (Anul Nou, 1908), D. Karnabatt (De la Ialomicioara la Omul, 1910), I. Agârbiceanu (Patima, 1911), însemnări de Zaharia Bârsan (St. O. Iosif, 1914
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286021_a_287350]
-
Raportat la o bază slabă, centrul secundar ar arăta prea greu la vârf, iar privit în sine însuși, ar evidenția o greutate vizuală atât de mare, încât s-ar desprinde, trăgând restul turnului după el, ca pe o coadă de zmeu. Un posibil exemplu al unei asemenea tendințe de desprindere este turnul cu ceas din clădirea Parlamentului de la Londra, atunci când este privit izolat de clădirile pe care le domină. Sculptura și solul Cum putem aplica observațiile noastre la sculptură? Am menționat
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
social, el se naște din inconformism și nu poate dispare într-un context care-l uită: Chiar și nervii tăi/ Care ți s-au răsucit astăzi foarte artistic,/ vor putea fi folosiți de ei cu succes,/ drept zbârnăitoare/ La noul zmeu de hârtie." Volumul "Astfel" cuprinde mai multe cicluri: "Astfel", "Trunchiate", "Sunet", "Către mare". Fiecare ciclu presupune un anumit fel de interpretare a lumii și o anumită formulă. Ciclul "Astfel" se caracterizează prin reflexivitate și o permanentă raportare a omului la
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
zorii unei civilizații, de noi relații sociale, capitaliste. Titlul. Mit și tradiție Titlul este simbolic, întrucât în mitologic autohtonă baltagul este arma magică și simbolică menită să împlinească dreptatea, este o unealtă justițiară. Ea este, în basmele populare, furată de zmei și redobândită de personajul pozitiv. Principala trăsătură a baltagului este că, atunci când este folosit pentru împlinirea dreptății, acesta nu se pătează de sânge. Cuvântul "baltag" poate veni și de la grecescul "labrys", care înseamnă secure cu două ascuțișuri, dar și labirint
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nostalgic scurt, dramatic: „E-n zori, e frig de toamnă,/ Și cît cu ochii vezi/ Se-ncolăcește fumul,/Și-i pîlcă prin livezi.// Răsună, trist, de glasuri/Cîmpiile pustii,-/ Și pocnet lung, și chiot/S-aude-n deal la vii.// Cu-n zmeu copiii aleargă,/ Copil, ca ei, te vezi,/ Și plîngi... și-i frig de toamnă.../ Și-i pîlcă prin livezi”. Citești și, minus poate o notă, nu-ți amintește de nimeni. Evident, asta gîndim noi acum. Pentru noi, linia împletită care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
i așezăm în aceeași familie”. N-am reținut toate argumentele. Am notat doar cele mai interesante propoziții referitoare la Bacovia. De pildă că la poetul nostru „nu există amintiri, ci numai aparent amintiri”, cum ar fi aceea a copilului cu zmeul din „Alean”. „Există, în schimb, așteptări”. Sau că în versul „Pe aceleași vremuri mă găsesc...”, din „Lacustră”, e o „viziune cuantică”. Sau că „tîrziu”, din versul „Și tare-i tîrziu” („Pastel”), „nu-i un tîrziu de durată, ci o tendință
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
viitor/ al aceleiași hărți./ Zvâcni fecioara, Europa,/ coapsele zburânde, călărind taurul/ și toate popoarele înfrățite/ învățară în cor/ idiomul privirilor mute, cuvintelor/ articulate în mările, ploile, zâmbetele și lacrimile/ reunite în Common house./ Din mansarda ei poeții/ au înălțat un zmeu:/ E manifestul târziei inocențe" (E). Mai reușite sunt textele în care una dintre marile obsesii ale poetei (alteritatea interioară ca apanaj al artistului modern) este tratată cu solvent suprarealist: "Vând pălării la ușa spitalului/ rotunde, de paie, pălării de cowboy
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și persistența lor în coșmarurile adultului: teama de locuri întunecoase, de pereți fără ieșire, de gropi întunecate din care nu se poate ieși; teama de a fi dat pe mîna altuia, de a fi prădat, vîndut sau părăsit; teama de zmeu, de colții animalelor de pradă, de tot ceea ce strivește, sfîșie și înghite. De asemenea, avînd în vedere existența unor manifestări nevrotice incontestabile, se impune raportarea la formele cele mai caracteristice ale delirului de persecuție: nimic, de acum încolo, nu este
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ocupă plânsul prenatal, un lexem cultural larg răspândit, organizat, de regulă, într-o structură relativ stabilă, cu rezonanță puternică. Cea de-a doua subclasă, include textele în care eroul ("făgădașul", "zălogul", "izbânda", "dragul", "nădejdea", "ce ai mai scump") este promis zmeului, diavolului, străinului în schimbul câștigării unei lupte, a obținerii unui permis de liberă trecere sau pentru ieșirea dintr-un impas oarecare. În Făt-Frumos zălogit [Pop-Reteganul], Împăratul Verde pleacă la luptă lăsându-și împărăteasa însărcinată singură. Ca să învingă în luptă, îi face
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
câștigării unei lupte, a obținerii unui permis de liberă trecere sau pentru ieșirea dintr-un impas oarecare. În Făt-Frumos zălogit [Pop-Reteganul], Împăratul Verde pleacă la luptă lăsându-și împărăteasa însărcinată singură. Ca să învingă în luptă, îi face o promisiune Craiului Zmeilor: "Al tău să fie lucrul acela care azi nu e al meu și-n casa mea nu se află." În același timp au născut rotărița și făurița, iar împăratul cugetă că ar putea să-i dea zmeului, în locul fiului său
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o promisiune Craiului Zmeilor: "Al tău să fie lucrul acela care azi nu e al meu și-n casa mea nu se află." În același timp au născut rotărița și făurița, iar împăratul cugetă că ar putea să-i dea zmeului, în locul fiului său, pe unul din cei doi copii născuți în același timp. Când vine zmeul să-și ia "făgădașul", împăratul îi cere păsuire până când copilul va împlini 10 ani. După răgazul acordat apare zmeul să-și ia zălogul. Împăratul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și-n casa mea nu se află." În același timp au născut rotărița și făurița, iar împăratul cugetă că ar putea să-i dea zmeului, în locul fiului său, pe unul din cei doi copii născuți în același timp. Când vine zmeul să-și ia "făgădașul", împăratul îi cere păsuire până când copilul va împlini 10 ani. După răgazul acordat apare zmeul să-și ia zălogul. Împăratul încearcă să-i înșele dându-i copilul făurarului, apoi pe cel al rotarului, până când zmeul se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ar putea să-i dea zmeului, în locul fiului său, pe unul din cei doi copii născuți în același timp. Când vine zmeul să-și ia "făgădașul", împăratul îi cere păsuire până când copilul va împlini 10 ani. După răgazul acordat apare zmeul să-și ia zălogul. Împăratul încearcă să-i înșele dându-i copilul făurarului, apoi pe cel al rotarului, până când zmeul se-ntoarce supărat și-i spune: "De două ori m-ai înșelat; dar mai mult nu mă vei înșela; adă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vine zmeul să-și ia "făgădașul", împăratul îi cere păsuire până când copilul va împlini 10 ani. După răgazul acordat apare zmeul să-și ia zălogul. Împăratul încearcă să-i înșele dându-i copilul făurarului, apoi pe cel al rotarului, până când zmeul se-ntoarce supărat și-i spune: "De două ori m-ai înșelat; dar mai mult nu mă vei înșela; adă-ți copilul tău și nu umbla cu minciuni, vrând a mă înșela cu copii străini!" Același nucleu epic apare în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ce i-a promis-o maica sa înainte de a se naște [ ... ]. " Un caz deosebit este relatat într-o narațiune sugestivă: Poveste cu-mpăratu care n-avea copii [Canciovici]. Rămas fără nici un copil, împăratul ale cărui trei fete au fost răpite de zmei chiar în ziua nunții lor, "pleacă de inimă rea" la plimbare cu împărăteasa; mergând, vede un fir de "Kiper negru" pe care împărăteasa îl înghite și rămâne gravidă. Ea naște un copil care "cât crește în nouă luni de zile
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a luat darul. A lăsat numai atâta grâu cât să aibă cu ce sluji preotul în biserică" [Niculiță-Voronca, I]. Un împărat află de la o santinelă, care auzise de la o bandă de hoți, că fetele ce i-au fost răpite de zmeu, îi vor fi aduse înapoi numai de către feciorul pe care împărăteasa îl va naște, dacă va lua din grădină, dimineața, "ce spic de grâu o fi mai înalt, în lanul de grâu, să-l frece în palmă și să-l
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
povești populare englezești] narează un asemenea caz. Merlin, înțelept și iscusit vrăjitor, îi îndeplinește dorința unei femei de a avea un fecior mic cât degetul cel mare al bărbatului ei. Basmul Floarea și Florea [Stăncescu] prezintă o situație diferită: niște zmei cu care s-a războit împăratul au jurat că, dacă va naște împărăteasa o fată, ei "o fură și o batjocuresc". Împăratul încearcă să împiedice acest lucru. De aceea, construiește un turn mare cu ziduri groase în care o ascunde
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
până la 18 ani. "Și n a si de aii de îmblat la școlă, să mărgă mvățătoriu acas s-o-mvețe câte-on ceaz două-n zi." Când fata împlinește 17 ani, se duce la o petrecere în vecini, unde o pețește feciorul unui zmeu; "fata moare." [Bârlea, I]. Tot despre încălcarea unei interdicții este vorba și în basmul Frumoasa din Pădurea adormită [Charles Perrault]. La botezul prințesei, părinții fetei au uitat să invite o zână bătrână, care-i prezice prințesei că-și va înțepa
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
caută ("Margareta cu ochii de marmură", fata împăratului), Ursitoarele-l îndrumă spre un bordei, unde se află Ursoiul. Acesta îl asigură că Margareta îl va recunoaște, deoarece l-a visat, și-l sfătuiește cum să procedeze pentru a scăpa de zmeu. La un moment dat, lui Simon i se pare că aude o fetiță plângând prin grădină. Ignorând sfatul Ursoiului de a împușca pe oricine, în afară de Margareta, aduce fetița în casă, aceasta îi dă o palmă, Simon orbește. Fetița, sora lui
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
urechi), Striga (sufletul, care după 9 ani de la decesul unor oameni vine după sânge, metamorfozat în fluturele cap de mort), Vidmele, strigoaicele (fac rău copiilor și mamelor, sunt recunoscute numai de copiii gemeni până la 7 ani), Zburătorul ("un fel de zmeu, care intră noaptea pe coș în casele oamenilor, sub formă de șerpe cu pară de foc, și chinuiește pe femei, care din pricina asta zac de boala numită lipitură, de care se poate scăpa prin anumit descântec"); face femeile însărcinate să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lapte dulce, un fagure de miere, precum și flori mirositoare, îndeosebi busuioc, simbolul dragostei." Aceste practici sunt consemnate și în basmul Ileana Simziana, care eroina îi zice lui Făt-Frumos: [...] tu m-ai adus aici, mi-ai adus herghelia, tu ai omorât zmeul care mă furase, tu mi-ai adus vasul cu botez, tu să-mi fii bărbat. Aidem să ne îmbăiem și ne cununăm.[...] Se învoiră și intrară în baie. Ileana chemă armăsarul ei ca să încropească laptele în care se vor îmbăia
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
O fată atât de frumoasă încât la soare te puteai uita, /iar la dânsa ba, cu părul de aur, ca o zână, din Viteazul cu mâna de aur [G. Dem. Teodorescu], nu putea fi scoasă din casă afară din pricina unui zmeu, care de multe ori încercase s-o răpească. Fata îl roagă pe tatăl ei s-o lase măcar un ceas în lume. Împăratul, în cele din urmă, a fost de-acord: cum i-o fi ursita! Un vârtej a luat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
răpească. Fata îl roagă pe tatăl ei s-o lase măcar un ceas în lume. Împăratul, în cele din urmă, a fost de-acord: cum i-o fi ursita! Un vârtej a luat fata și a dus-o la casa zmeului, întoarsă cu gura spre prăpăstii. Aserțiunea Așa-i fusese scris! exprimă nu numai acceptarea datului inițial, ci imprimă și o notă de regret, de neputință. Doi feciori frumoși de crai vrură să-și încerce și ei norocul, pentru că împăratul făgăduise
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Baba îl avertizează asupra pericolului ce-l așteaptă, spunându-i feciorului că a sădit mac pentru a împiedica răpirea fetelor. Viteazul este convins că nimeni nu e-n stare să-mi sfarme mâna mea tare de aur. Ajungând la casa zmeului, vede o mulțime de fete frumoase, surori gemene, având părul "cu totul și cu totul de aur". Păsămite era fata de-mpărat, care se străvedea aidoma în toți păreții de cleștar ai casei. Eroul îl învinge pe zmeu, iar cu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la casa zmeului, vede o mulțime de fete frumoase, surori gemene, având părul "cu totul și cu totul de aur". Păsămite era fata de-mpărat, care se străvedea aidoma în toți păreții de cleștar ai casei. Eroul îl învinge pe zmeu, iar cu apa vie și apa moartă își readuce frații la viață, apoi ajung împreună din nou la Muma-Pădurii, care și-a măritat fetele după cei doi frați ai eroului. Fata de-mpărat cu părul de aur îl mai supune
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]