3,039 matches
-
grecește: „S-a ridicat din temeliile pământului dumnezeescul și preacinstitul acesta templu al sfântului și slăvitului mare martir Georgie purtătorul de biruință, prin ajutorul bănesc și cheltuiala prea evseviosului și prea strălucitului domnitor Domnul Io Vasile Voievod. Apoi s-a zugrăvit de prea evseviosul și prea strălucitul fiul seu Domnul Io Stefan Voievod, domnitor a toată Moldovlahia, pentru mântuirea seufletelor lor și pururelnica pomenire și a părinților lor...In anul de la crearea lumei 7169, iar de la iconomia întrupărei 1660, indicționul 13
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
urmăreau doar exploatarea averilor mănăstirii și nu vedeau că sfântul locaș e gata să se dărâme. Asta nu-i numai părerea mea, om bun. Despre această atitudine vorbește și episcopul Melchisedec, după ce a vizitat mănăstirea Hlincea: „Biserica de la Chlincea este zugrăvită, dar zugrăveala în multe locuri este stricată...Deasupra porței sunt chilii ruinate. În niște case proaste din curtea bisericii șade preotul. Afară de case mai sânt niște șuri, care se vede că au remas din timpul administrației călugărilor greci, sub care
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Anuarul jubiliar al aceleiași școli la 150 de ani de istorie a sa -1855-2005). Deasemeni, pungeștiul a cunoscut o perioadă de timp și activitatea deosebit de intensă a lui Alexandru Vlahuță în calitate de judecător, perioadă în care o includem și pe cea zugrăvită în romanul său „Dan” ce conține și multe date biografice ale autorului. Date biografice care le însoțesc pe cele de ficțiunie proprie multor opere literare, ceea ce îi face pe comentatorii timpului să vadă diferit opera realizată, indiferent că ei s-
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
orașul capitală a provinciei, fiind înscriși în cancelaria Administrației militare a Bucovinei, într-un protocol special întocmit cu această ocazie. În vederea ceremoniei, în piața orașului Cernăuți a fost înălțat un arc de triumf și două piramide pe care au fost zugrăvite opt tablouri alegorice, reprezentând, în mod simbolic, acele binefaceri pe care noua stăpânire își propunea să le introducă în această provincie în domeniul educației, agriculturii, creșterii animalelor, industriei, comerțului, gospodăriei țărănești, distracției și al prosperității nobilimii 83. Actul solemn al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de Gh. Antonescu. Activează la Subcentul de educație extrașcolară. Rezultatul activității la clasă se notează cu f. bine”. Revenind la lucrarea “Monografia comunei Racova” prezentată în manuscris, inspectorul Samoilă V. Gh. consemnează: “Lucrarea are mult material documentar, care prezintă interes, zugrăvind diferite cadre și aspecte ale unui sat fruntaș de pe valea Bistriței. Lucrarea fiind redactată într-un stil literar și încadrându-se în prevederile legii, propun să fie luată în considerație.” Deși războiul încetase, tortura psihică persistă cu verificări, anchete, amenințări
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
fi fost ultimele destăinuiri, poate o descoperire, ale lui Lavoisier, el Însuși devenit „cobai“ al acestei diabolice invenții?. Care or fi fost cele ale lui Ludovic al XVI-lea, pe care nu-l cred atât de odios pe cât l’au zugrăvit călăii?. À propos: El a pus o Întrebare, alături de un premiu, care suna cam așa: „Ce plantă poate salva Franța În caz de foamete?“; à propos de cozonacul recomandat de rupta de realitate a sa nevastă ca surogat/Înlocuitor al
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
trebuie să-l exagerăm în mijloc o masă cu două sfeșnice, o călimară și o scrumelniță, câteva scaune împrejur, pe pereți unele chipuri de domnitori făcute de un neamț bătrân, anume Antoni Zigri, pripășit pe la moșia lui Balș și care zugrăvise și pe Raluca cu destulă măiestrie. În această odaie, închisă cu cheia pentru ca copiii să nu intre, Eminovici se tăinuia câteodată spre a-și face socotelile sau a frunzări prin cronici. [...] Cealaltă odaie, de dormit, era fără îndoială mobilată cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sfințită la 15 iunie 1994 în prezența Înalt Preasfințitului Calinic Botoșăneanu, de la Mitropolia Moldovei, precum și a foarte mult popor. Printre oameni se aflau și urmașii celor ce refuzaseră să dărâme străvechiul lăcaș atunci când cel nou fusese ridicat chiar alături. Credința zugrăvește icoanele-n biserici...133 NOTE 1 Gh. Ungureanu, op. cit., p. 13. 2 Ibidem. 3 Cultul ortodox din județul Botoșani, 1906, p. 108. Așa trebuie să fi fost, căci Ipoteștii acelor timpuri erau împăduriți. Mai mult decât atât, pădure era și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
copilăriei, totul este ca-n rai, iar privilegiul suprem al acestui rai (deopotrivă închis și deschis tuturor) este că stelele coboară de-a dreptul de pe bolta cerească în căpițele de fân de un miros adormitor, sau, și mai mult, se zugrăvesc singure pe cupola bisericii satului, tăcută și înconjurată de misterul celor mai de temut fenomene. Se spune că nimic nu e la voia întâmplării, că toate au o ordine prestabilită, așadar bisericuța cumpărată de Raluca se afla la câțiva pași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de Raluca se afla la câțiva pași de casa părintească. Sunt aici în joc sentimente și vedenii nealterate de nici un alt act al rațiunii și de nici o cosmologie învățată și acceptată de-a gata78. Iar atunci când Eminescu spune Credința (s.n.) zugrăvește icoanele-n biserici / Și-n sufletu-mi pusese poveștile-i feerici 79, o spune ca o rezultantă majoră a ființei copilăriei, nu atât din șarja amar-lucidă a maturității; la el, brazda reavănă a contopirii cu realitatea imediată a copilăriei pare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
o fermecară/ Abia-nțelese, pline de-nțelesuri83; erau lucruri Ce anii mei de-ntâi i-nseninară84. Mai târziu, aducându-și aminte că acolo i-a fost botezul, copilul va decoperi în incinta proprietății familiei de la Ipotești biserica-n ruină, pe care-o zugrăvește aproape fotografic: Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână,/ Și prin ferestre sparte, prin uși țiue vântul -/ [...] Năuntrul ei pe stâlpi-i, păreți, iconostas,/ Abia conture triste și umbre au rămas 85. Bisericuța datează de pe la 1680 și, după multe schimbări și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Ilie îl citea pe Robinson și i-l povestea cum numai copiii știu să povestească între ei, când Mihai zidea turnul Vavilon/ Din cărți de joc99; era vremea când bunul Ilie, blond, cu ochii albaștri, Pe cuptorul uns cu humă/ [...] Zugrăvise c-un cărbune un clapon și un purcel,/ Cu codița ca un sfredel și cu fuse-n loc de labă/ Cum i se ședea mai bine purcelușului de treabă 100. Și dacă prin joc, măcar și din instinct, copiii îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Sub icoana afumată unui sfânt cu comănac/ Arde-n candel-o lumină cât un sâmbure de mac;/ Pe-a icoanei policioară, busuioc și mint-uscată/ Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată;/ Pe cuptiorul uns cu humă și pe coșcovii păreți/ Zugrăvit-au cu-n cărbune copilașul cel isteț/ Purceluși cu coada sfredel și cu bețe-n loc de labă,/ Cum mai bine i se șade unui purceluș de treabă./ O beșică-n loc de sticlă e întinsă-n ferăstruie/ Printre care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu strâmbe cruci veghiază 81. Interiorul îi declanșează poetului meditații existențiale; pornind de la realitatea concretă Năuntrul ei pe stâlpi-i, păreți, iconostas,/ [...] Abia conture triste și umbre-au mai rămas 82 -, trecând prin meditația de o adâncime rar întâlnită Credința zugrăvește icoanele-n biserici 83 și ajungând la propria-i superioară înstrăinare: Și când gândesc la vieața-mi, îmi pare că ea cură/ Încet repovestită de o străină gură,/ Ca și când n-ar fi vieața-mi, ca și când n-aș fi fost84. În poemul Înger
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mohorâtă maica Domnului se vede86. Din mucuri ostenite cad picurii de ceară, dar ceea ce revine obsedant este faptul că, în esență, rugăciunea creează lăcașul: Muri sfințiți de-a omenirii rugăciuni îndelungate 87. Alteori, ca-n Stigoii spre exemplu, biserica apare zugrăvită în imagini reci, tăioase, înspăimântătoare chiar: Biserica creștină, a ei catapeteasmă/ De-un fulger drept în două e ruptă și tresare;/ Din tainiță mormântul atuncea îi apare/ Și piatra de pe groapă crăpând în două sare;/ Încet plutind se-nalță mireasa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Și asta cu atât mai mult cu cât impulsul era de nestăvilit; Ilie desena pe ce apuca: Luă un papuc, îl puse pe masă și se uită la el apoi deschise-o carte bisericească și pe un colț de pagină zugrăvi papucul. Și ce profanație a cărților! Toate marginile erau profile de femei, popi, cavaleri, cerșitori, comedianți ... în sfârșit, viața în realitatea ei, mâzgîlită în fiecare colț disponibil 290. Din toate portretele surprinse de Eminescu reiese un soi de arbitraritate, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
individualizează dragostea-vis și dragostea-presimțire. Iubita, a tinereții icoană fericită 103, doarme mângâiată de lumina lunii și, așa cum apare nu numai în Luceafărul 104, cât mai ales în Călin 105, ea se relevă ca un portret ideal: Al ei chip se zugrăvește plin și alb: cu ochiu-l măsuri/ Prin ușoara-nvinețire a subțirilor mătăsuri;/ Ici și colo a ei haină s-a desprins din sponci ș-arată/ Trupul alb în goliciunea-i, curăția ei de fată./ Răsfiratul păr de aur peste perini se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
tremurau pe cer și argintul lunei trecea, sfâșiind valurile transparente de nouri ce se-ncrețeau în drumuri 223, ca apoi, într-o variantă la aceeași nuvelă (Cezara), Oceana, duhul blând al nopții, să treacă prin apa din lac și apa zugrăvea săltând încet volburi elastice 224. Explicația clară a rațiunii poetice din această dihotomie se găsește în Memento mori: Umede se nasc în fundu-i printre ape diafane/ Cât uitându-te în fluviu pari a te uita în cer225. Pe portativul acelorași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
s-a acoperit c-o perdeluță. Unde-i lege, nu-i tocmeală, iar erminia hotărăște că nu poate urca în frescă decât imaginea întemeietorului respectivului lăcaș. Peste numai câțiva ani, într-un sat din Bărăgan, am avut surpriza să aflu, zugrăvit lângă tabloul votiv, zâmbetul galeș al cântăreței de muzică populară Floarea Calotă. Ceea ce nu părea a ghionti legea și obiceiurile, câtă vreme solista a plătit cash. Cocoțarea în pictura bisericii e-un moft ceva mai nou; adevărat, costă, dar intri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ratați, bețivi, fumangii; dacă mai rezist în jungla asta 6 luni, ajung și eu animal ca ei". A trebuit să rabde nu 6 luni, ci 14 și, pentru a câștiga câteva lire, descarcă, noaptea, camioane cu cenușă, trage la roabă, zugrăvește casele turcaleților. Tot ce câștigă cheltuie pe scrisori. Trimite sute de epistole în cele patru vânturi, solicitând unor personalități din lumea literelor și a științelor exacte să pună o vorbă bună pe lângă organismele internaționale, doar-doar s-o îndura America să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
e aici! nu-i vânător până la capăt, fiindcă nu știe (și nu-și propune) să... mintă. Ba, câte odată, se așază cu bună știință și fără vestă de protecție în bătaia Codului Penal, implicându-se în braconaje de-secretizate și zugrăvind malițios împrejurări despre care, de regulă, se tace. Dacă-n însorita Italie, din care se vor fi trăgând strămoșii lui Sardino, s-a ajuns să se vâneze iepuri importați din România, apoi taman asta încearcă să prevină autorul la noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Ca unii tineri să-și facă un viitor în viață intrau argat la o familie, vedeau de animale, le îngrijeau, tăiau lemne, aduceau o căldare cu apă, reparau un gard, o poartă, fetele spălau, făceau curățenie, măturau curtea, învățau să zugrăvească și tot ce este de muncă, pentru că, dacă vrei nu ai timp de odihnă. Sărăcia este forma de a învăța omul să muncească dacă îl ajută capul și sănătatea, și pot deveni oameni de nădejde pentru ei, familie, loc
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
alb, se înșiruiau hieratic în fața unui maestru care-i învăța doctrina lui Zalmoxis. Dintre acești novici aveau să se aleagă apoi viitorii preoți, îmi spusese Aia la Tomis. Eram atent să nu-mi scape nici un amănunt: pe chipul tuturor era zugrăvită o seninătate solemnă. Mă priveau cu o detașare rece. Nu-l vedeau în mine pe Ovidiu poetul; mă observau cu indiferență, de parcă aș fi fost o piatră sau un melc. În mod straniu, eram cu totul marcat de situația nouă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
M.: La un moment dat, nu mai țin minte prin ce lună, unul mare, mare era atunci, Mateescu, general în rezervă, secretarul Consiliului politic, a venit în control. Când vine unul de ăsta mare îți cad cizmele din picioare. Am zugrăvit un dormitor, am pregătit tot. Zice: "vine o grupă de teriști". A venit cineva din neamurile lui Ceaușescu. S. B.: Cred că era vreun nepot că Nicu, în '89, avea vreo patruzeci de ani. M. M.: Probabil, nici nu i-
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
-l ducem la noi că ne ia șeful la ture, că la ce-i aducem aici?" S. B.: Mai ales că Ministerul de Interne era atunci prost văzut. M. M.: Sigur că da, era prost văzut, pentru că așa a fost zugrăvit. Pentru că Armata trebuia să mai nimicească jumătate din milițieni. Probabil că așa era scenariul. S. B.: Cum ați primit dumneavoastră sau toți cei cu care erați acolo vestea executării Ceaușeștilor? Cum ați judecat-o atunci? M. M.: Cu mintea de-
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]