20,836 matches
-
lungul a două decenii, 1975-1995) care, după părerea autorului, „deși e atât de succintă, depășește simpla încercuire monografică”: unghiul analizei e amplificat astfel încât să cuprindă, pe lângă literar, socialul și culturalul, demersul vizând chestiuni de mentalitate obștească și de istorie a civilizației. În activitatea critică „la zi” - în textele adunate în seria La sfârșitul lecturii (I-IV, 1973-1993) și în alte scrieri asemănătoare -, G. glosează nuanțat asupra fenomenului literar și a întruchipărilor sale, risipește confuzii, îndreaptă erori, interpretează judicios detalii anterior neglijate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
vedere, al documentării extrem de minuțioase, apariția versiunii românești a volumului marchează o dată importantă în istoriografia românească dedicată acestei teme. * * * Autorul principal, Joseph Harrigton, și-a terminat studiile în 1960 la Boston College, unde i-a fost profesor de istorie și civilizație românească Radu R. Florescu. Masteratul și doctoratul i-au fost acordate de Universitatea Georgetown pe parcurs s-a înrolat și în armată, ajungînd pînă la gradul de căpitan. În 1966 a intrat în Catedra de istorie de la Framingham State College
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
occidentale privind libertățile și drepturile omului și egalitatea oportunităților economice 486. Printre obiectivele pe termen scurt se numărau: apărarea intereselor pe care le aveau americanii în România; implementarea măsurilor Tratatului; ridicarea moralului majorității cetățenilor români prin "perpetuarea" credinței în valorile civilizației occidentale; încurajarea unei rezistențe pasive față de regimul comunist și dezvoltarea comerțului 487. Deși adoptase o atitudine mai puțin critică față de aceste propuneri, Pigott a arătat că nici o persoană din Legație nu are "deloc sau aproape deloc încredere în capacitatea acesteia
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mijloacele necesare pentru a lansa un atac nuclear de proporții pe teritoriul american. CSN 5501 preconiza că un război de anvergură din apropiata eră a rachetelor balistice intercontinentale "ar cauza distrugeri atît de mari încît ar pune în pericol supraviețuirea civilizației occidentale și a sistemului sovietic". Washingtonul era de părere că paritatea nucleară ar fi împiedicat un atac nuclear, iar CSN 5501 anticipa ceea ce mai tîrziu avea să se numească o distrugere reciprocă asigurată sau MAD. Prin urmare, Washingtonul trebuia să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Americii erau clare: în primul rînd "constituirea unor noi relații cu țări care vor să capete mai multă independență, dar nu-și pot permite, încă, o izolare totală; în al doilea rînd, deschiderea ochilor noii generații către valorile și concepțiile civilizației occidentale, locul unde s-a născut și de care țin aceste valori; în al treilea rînd, necesitatea de a da frîu liber sentimentelor puternice de legitimă mîndrie națională; (și) în al patrulea rînd, dorința de a demonstra că șansele de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
masa alcătuită din publicul cititor în vernaculară, alfabetizat în prealabil sub auspiciile literalizante ale Reformei protestante. Au existat, așadar, puternice forțe de piață care au împins către naționalizarea cărții tipărite. Destrămarea, mai întâi lingvistică, apoi confesională, a unității latine a civilizației apusene s-a soldat cu apariția unui caleidoscop de "culturi idiomatice" (Zernatto, 1944, p. 360) ce au prefigurat emergența culturilor naționale. Ceea ce a dat naștere noilor "comunități imaginate" ale națiunilor a fost "o interacțiune mai mult accidentală, dar explozivă între
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin escelență a civilizațiuniĭ, e biblia timpuluĭ modern" (Michailescu, 1888, p. 96). Laicizat și latinizat în raport cu venerabila bucoavnă care încleșta încă spiritul românesc în spațiul cultural slavo-levantin, abecedarul a constituit una din plăcile turnante prin care s-a făcut europenizarea civilizației românești. Lunga "epocă a bucoavnei" în educația românească și literatura sa didactică a durat mai bine de un secol și jumătate, din 1699 până în 1870. Ea este inaugurată prin publicarea la Bălgrad (singurul centru cultural și eclezial ortodox și românesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tendință europeană, fiind atrase, la rându-le, în siajul evoluțiilor pe care s-au înscris societățile occidentale. Acestea sunt motivele pentru care înțelegerea emergenței și evoluției sistemului educațional statal în țările române este condiționată de plasarea procesului autohton în contextul civilizației europene. Primele tentative statale de arogare a atribuțiile educaționale din mâinile instituționale ale clerului s-au făcut simțite în ducatele care alcătuiau densa osatură politică a Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană. În Weimar, încă din 1619 a fost adoptată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a născut și a crescut într-acea țară (pp. 4-5). Caracteristic discursului iluminist pe care îl exprimă, unul dintre binoamele centrale ale gândirii lui Aaron este cel alcătuit din termenii civilizat-barbar. Desigur, patriotismul patologic este specific barbarilor, în timp ce gradul de civilizație și superioritate morală a europenilor au condus la rafinarea iubirii de nație sub forma patriotismului nobil. Patriotismul patologic al popoarelor barbare este reductibil la afecțiunea nemăsurată pentru pământul natal și prin "iubire egoistică de cei de un neam și sânge
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
frații tăi și fiii unui aceluiași Dumnezeu, nu este tocmai oportună, pentru că dizolvă sentimentele patriotice și solidaritatea națională. Încercând să concilieze inconciliabilul, Aaron recurge la un compromis, ajungând la un patriotism civic fundamentat pe legea morală a creștinismului: Gradul de civilizație, la care a ajuns partea cea mai cultivată a neamului omenesc, cere un alt patriotism cu totul deosebit de al celor vechi, și care era împotrivitor la dezvoltarea omenirii. Silința celor vechi de a-și ridica patria cu paguba altor State
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui Diurpaneus Decebal. Abandonând latinitatea pură a românității, care in extremispresupunea chiar identitatea romanității cu românitatea, Șincai stabilește un alt principiu care se va impune ca modalitate de fixare a punctului de geneză a istoriei românilor: interacțiunea dintre sangvinitatea, limba, civilizația romană și teritorialitatea dacică. Fuziunea dintre cele două elemente, la care se va adăuga și spiritualitatea creștină, marchează nașterea românității. Principiul postulat de Șincai va fi puternic cimentat în conștiința istorică românească prin opusul magnum al lui Petru Maior, Istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
după ce excesele latiniste se vor fi estompat în deceniile următoare, ideea originii romane a poporului român își va găsi continuarea în persoana lui Traian, care din simplu "colonizator" va fi elevat în conștiința istorică la rangul de părinte fondator al civilizației românești. Fundamentală în ideea originii pur latine a românilor (care constituie pecetea distinctivă a istoriografiei Școlii Ardelene) este teza exterminării totale a dacilor în urma războiului de cucerire câștigat de imperatorul Traian în anul 106 e.n. Micu o afirmă tranșant, nelăsând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
317] mai mare, nici creștinătatea apărător mai fierbinte. Cu adevărul în inimă și în brațe, cu crucea într-o mână și cu sabia într-altă mână, a răzbătut barbaria și a asigurat omenirii creștine pace și liniște; a înlesnit înaintările civilizației și a făcut să crească blagoslovenie pe unde era să se semene blesteme. De ar fi lucrat împreună cu dânsul și alți stăpânitori; de n-ar fi întâmpinat atâtea greutăți de o dată; de n-ar fi avut a face cu oameni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
bizanțului de după bizanț", insistând asupra faptului că principatele danubiene române sunt moștenitoarele de jure și de facto ale romanității bizantine. Cele patru elemente definitorii ale Bizanțului, "ca un complex de instituții, ca sistem politic, ca formație religioasă, ca tip de civilizație", și anume: i) moștenirea intelectuală elenică; ii) dreptul roman; iii) religia ortodoxă; și iv) arta bizantină, s-au perpetuat în istorie, după căderea Constantinopolului în 1453, prin încorporarea acestora în statele române (Iorga, 1972, p. 3). Acestea au devenit, astfel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Manual..., Albineț laudă ideile veacului al XIX-lea (patriotismul și iluminismul asociate cu Petru Maior și Școala Ardeleană), comparându-le cu "focul lui Promiteu adus din ceriu", al căror efect a constat în "a aprinde în inimele tinerimei Românilor sentimentul civilizației" (Albineț, 1845, p. XXX). În spiritul formulei de încheiere a rugăciunilor creștine amin! -, Albineț își încheie Precuvântarea cu această năzuință: "Fie ca lucrul început întru renașterea morală și politică a Românilor se ajungă la ținta dorinților poftite de toți bine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai cult nu poate să capete astfel de adăugiri sufletești dela un neam mai nou și mai sălbatec" (Iorga, 1910, p. 29). Iar după venirea ungurilor, românii își continuă misiunea lor de botezare a popoarelor barbare și de propovăduire a civilizației creștine și în rândul acestora: "Românii începurŏ a facce propagandă christianismului între Unguri" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 54). Fondul creștin al românismului este probat și de faptul că "prima condică a Romaniei fu Pentateucul lui Moyse, împlinit cu principele evanghelice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și militarizată trebuie să fie permanent pregătită pentru a fi în prag de război. Etica marțială presupune metamorfozarea celor patru virtuți cardinale (prudența, dreptatea, cumpătarea, curajul) și a celor trei virtuți teologale (credința, speranța, iubirea), care constituiau fundația axiologică a civilizației europene clasice, într-un set de șase virtuți național-militare: a) credința; b) disciplina; c) cinstea; d) camaraderia; e) curajul; f) pregătirea de război (p. 68). Toate se trag însă din patriotism, care e virtutea supremă: "Patriotismul este tulpina tuturor virtuților
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
act de echilibristică între loialitățile ideologice și constrângerile empirice și profesionale. Avangarda cultural-ideologică: fanatism naționalistic. Sub aspectul producției culturale, interbelicul a însemnat o perioadă de maximă efervescență intelectuală. Lăsând deoparte produsele cu o altă tentă decât cea manifest naționalistă (Istoria civilizației române moderne a lui E. Lovinescu, Neoiobăgia a lui C. Dobrogeanu-Gherea, sau Burghezia română a lui Șt. Zeletin), explozia intelectuală a culturii interbelice a fost, în fond, o efuziune a spiritului autohtonist. În avangarda cultural-ideologică, o întreagă pleiadă de personalități
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
legionară este o concepție totală a vieții naționale" (Marin, 1977, p. 208). Au existat, desigur, și curente filodemocratice care au configurat antipodul ideologic al extremismului naționalist al interbelicului românesc. Suficient este de menționat numele lui Eugen Lovinescu, a cărui Istoria civilizației române moderne (1997) [1924-1925, 3 vol.] constituie o viguroasă pledoarie pentru necesitatea sociologică a europenizării ca efect al legii inexorabile a sincronizării. Pe aceeași baricadă s-a situat și Mihail Ralea, care a ridicat revista Viața Românească în jurul tripticului axiologic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Pe sub retorica critică sub introduse, contrabandistic, aceleași clișee mitizante care constituiau moneda curentă a romanticilor exaltați de misiunea lor patriotică: "Romanii din cetatea lui Traian erau destinați să devină prin firea lucrurilor și forța împrejurărilor apărătorii în primele rânduri ale civilizației apusene" (ibidem, p. 21). Criticismul proclamat cu emfază trecea pe plan secund pentru a permite exprimarea unor idei auto-glorificante ale românității ca protector al occidentalității: "strămoșii noștrii au jucat un rol considerabil în istoria universală. In împrejurări extrem de dificile, Românii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
plan secund pentru a permite exprimarea unor idei auto-glorificante ale românității ca protector al occidentalității: "strămoșii noștrii au jucat un rol considerabil în istoria universală. In împrejurări extrem de dificile, Românii și-au îndeplinit cu toate acestea misiunea de apărători ai civilizației apusene" (ibidem, p. 23). Acestea constituie, considerăm, elemente suficiente pentru a sprijini concluzia că, în pofida declamațiilor criticiste, unele chiar cu caracter iconoclast la adresa spiritului patriotic, unii dintre istorici au slujit nu doar religia adevărului, continuând să oficieze atribuțiile sacerdotale ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nostru s-a petrecut într-un ritm cu totul deosebit" (p. 4). Ritmul "cu totul deosebit" este formula eufemistică pe care autorii o găsesc pentru a descrie întârzierea cronică a societății românești față de occident. Totuși, chiar dacă este unanim recunoscută superioritatea civilizației și istoriei occidentale, mândria patriotă răbufnește în câteva puseuri de orgoliu naționalist. În această cheie poate fi interpretată afirmația făcută de Lambrino et al. (1939), care după ce admit implicit caracterul inferior al istoriei românești, susțin totuși că "de asemenea sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
teoriei etnogeniei românești o întâlnim la C.C. Giurescu (1942), care, rezonând cu consensul epocii, admite că "suntem un popor romanic de coloratură slavă" (p. 75). Tocmai prin această "nuanță aparte", conferită de înrâurirea slavică, poporul român prezintă "o posibilitate de civilizație și cultură unică în mijlocul marei familii romanice" (Giurescu, 1942, p. 75). Unicitatea identitară românească, până acum conceptualizată ca rezultat al conjuncției dintre latinitate și teritorialitate dacică, va fi singularizată suplimentar, prin evidențierea unei triple conjuncții: i) latinitate; ii) teritorialitate dacică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adică credința ortodoxă și cu aceasta s-a mântuit de pieire" (Constantinescu, 1928, p. 71). Un alt topos de mare însemnătate al spiritualității românești o reprezintă teza românilor ca apărători ai creștinătății europene în fața islamului. Stăvilirea puhoiului turcesc și salvarea civilizației apusene devine un titlu de glorie în baza căruia este revendicată recunoștința statelor occidentale: "epopeea de o sută de ani, a răsboiului nostru cu turcii, luminează ca o măreață faptă de istorie universală, trecutul nostru și răsbună cele zece veacuri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nostru și răsbună cele zece veacuri de suferință mută: Mircea, Corvin și Ștefan cel Mare au fost brațul armat, care a ținut pe loc năprasnicul val al Islamismului, salvând Europa creștină în clipa când ea lucra de zor la plămădirea civilizației moderne" (Constantinescu, 1928, p. 120). Contribuția românilor la războiul sfânt împotriva islamului nu s-a rezumat doar la o postură defensivă. Campioni ai cauzei creștinătății, atleți ai lui Crist, românii au încercat și să mântuiască Europa pe infideli. Pe lângă faptul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]