22,741 matches
-
sub jurisdicția Scaunului Sibiului, motiv pentru care se numea „partea scăunală”. Partea dinspre Avrig, respectiv cealaltă treime, se afla sub stăpânirea a numeroși domni de pământ și se numea „partea iobăgită” , ea stătea sub ascultarea autorităților comitantese. Denumirea localității Racovița derivă de la substantivul slav „"racov"” , cu înțelesul de „rac, apă, pârâu cu raci” sau constituie un diminutiv al toponimului „Racova” de aceeași sorginte. Pentru etimologia slavă a așezării, mai subscriu și alți autori, cu ar fi: W. Scheiner, G. Kisch, Emil
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
s-au strâns în urma cercetărilor arheologice fragmente ceramice din secolele VIII-IX. În hotarele satului, în locurile "Nove" și "Pietriș", au fost descoperite vestigii arheologice. Prima atestare documentară o găsim la anul 1323, atunci amintindu-se de satul „Baldun”, denumirea localității derivând de la numele fostului moșier, Balduni Guch, proprietar a 1.000 iugăre de teren. Pomenirea satului la această dată se face cu ocazia unui ""jurământ al magistratului Ioachim împreună cu cei 49 cojucători, în procesul cu comitele Imbre"". Unul dintre cei care
Badon, Sălaj () [Corola-website/Science/301772_a_303101]
-
Carei și la 40 km de Satu Mare. Pe vremuri, localitatea a fost înconjurată de mocirla Ecsed. În zilele noastre, apa Crasnei pune în pericol adesea cele 179 de hectare de pământ pe care sunt așezate 830 de case. Numele localității derivă din limba turcă și înseamnă "tigru", iar istoria sa este în strânsă legătură atât cu istoria mocirlei Ecsed, cât și cu construcția în stil neo-roman a bisericii construite de Ybl Miklos, monumentul cel mai prețios al comunității. Aici se află
Căpleni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301759_a_303088]
-
și comuna Bixad. Asupra etimologiei Țării Oașului au existat și există diverse păreri : Gustav Weigand presupune că este vorba de numele unui voievod local, Oașu ; Alexandru Doboș îl pune pe seama cuvântului Avaș, care înseamnă „păduri vechi, seculare”; alții că ar deriva de la cuvântul maghiar Havas, care tradus înseamnă munte înzăpezit ; alții îl derivă din Ovas, care se traduce prin cuvântul românesc „curătură”, despădurire, „posadă” termen întâlnit și în alte lucrări. Actul din 17 noiembrie 1270 face cunoscut că „prin scrisoarea regelui
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
păreri : Gustav Weigand presupune că este vorba de numele unui voievod local, Oașu ; Alexandru Doboș îl pune pe seama cuvântului Avaș, care înseamnă „păduri vechi, seculare”; alții că ar deriva de la cuvântul maghiar Havas, care tradus înseamnă munte înzăpezit ; alții îl derivă din Ovas, care se traduce prin cuvântul românesc „curătură”, despădurire, „posadă” termen întâlnit și în alte lucrări. Actul din 17 noiembrie 1270 face cunoscut că „prin scrisoarea regelui Ștefan dată în anul Domnului o mie douăsute șaptezeci, în ziua de
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
Hermeneutica (din limba greacă: "ερμηνεια" = a interpreta, a tălmăci) reprezintă în filosofie metodologia interpretării și înțelegerii unor texte. Denumirea derivă de la numele zeului grec Hermes, mesagerul zeilor și interpretul ordinelor lui Zeus. Obiectul hermeneuticii, apărută în secolele al XV-lea și al XVI-lea în perioada dezvoltării Umanismului, au fost la început scrierile autorilor clasici ai antichității greco-romane, apoi - în
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
formă de hochei a fost atestata în secolul XVII în Olanda, unde un grup de oameni, pe patine, se jucau cu un mic disc pe canalele înghețate. O altă teorie sugerează faptul că hocheiul își are originea pe continentul american, derivând din jocul similar al americanilor "lacrosse". În sfârșit, cea mai acceptată teorie este aceea care arată dezvoltarea hocheiului pe gheață că o variație a hocheiului pe iarbă. Primele reguli cu privire la pucul de joc și la numărul de jucători au fost
Hochei pe gheață () [Corola-website/Science/300527_a_301856]
-
cetății Siria. Se pare ca vechimea așezării este mult mai mare deoarece în apropierea localității s-au găsit materiale ceramice și un topor de piatră, perforat, aparținând Culturii Cotofeni. În ceea ce privește toponimia locului există păreri diferite: după Coriolan Suciu, toponimia locului derivă de la ,brod<nowiki>"</nowiki> sau ,brad " , ce ar însemna ,umflatura, vârf", termen de origine preromana; Viorica Goicu, referitor la originea numelor unor localități din bazinul superior al Crișului Alb, apreciază că denumirea satului ar veni de la , Bratoanea<nowiki>"</nowiki> - soția
Brotuna, Hunedoara () [Corola-website/Science/300540_a_301869]
-
considerându-se că satul Glăjărie este mai bun, șura și cuptorul din Larga din Sus au fost mutate cam pe locul unde acum se află căminul cultural din Glăjărie. În jurul acestor construcții a început să se lărgească satul cu denumirea derivată de la germanul „Gläser“ - adică pahare de sticlă. Maghiarii au numit-o direct „Görgényüvegcsür“, adică șura de sticlă a Gurghiului. La puțin timp după această strămutare, făbricuța a ars, fiind reconstituită, în apropiere, pe locul unde acum se află părculețul din fața
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
nici castele, nici cetăți, dar în schimb este o liniște desăvârșită și sunt niște peisaje mirifice (câteva exemple în josul paginii), și (încă) niște oameni deosebiți. Satul Bărăștii Iliei este atestat din anul 1482 Variantele pentru "originea" numelui "Bărăști" sunt toponime derivate cu sufixul -"ăști" de la: Terminația "Iliei" a apărut cam odată cu apariția plaselor și ulterior raioanelor pentru a se deosebi de celălalt Bărăști din zona Hațeg. În 1956 pe acte oficiale se scria simplu: sat. Bărăști, com. Furcșoara. Oamenii locului și
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
unde "se înglobează mai multe așezări rurale" și unde niște "urme de zidarii și diferite obiecte de factură română,culese din punctul *Elovar* ( situat la Maioresti jud. Mureș ) ar indică acolo numai un turn român de pază." Deci "numele satului derivă de la drumul român" ,însă în denumirea lui slavă. Deci fiind aici un turn de pază avansată a castrului de la Brâncovenești,e aproape sigur că în jurul lui,a luat ființă satul sau așezarea umană compactă,care avea încredere și siguranța în
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
223 ha. Suprafața totală a localității Lunca Bradului este de 31.032,99 ha 4, suprafață în care sunt incluse și pădurile ce mărginesc vatra. Toponimia localitații. Observații toponimice Din punct de vedere etimologic denumirea satului era Păluta, denumire ce derivă de la un termen specific forestier. În timp acestei denumirii i s-a adăugat și numele principalului afluent al Mureșului din localitate, devenind Palota-Ilva. Denumirea Palota-Poluț-Poluta, este de origine slavo- română 5 și indică vechimea acestui toponim cunoscut de români, cel
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
de 3-9%. Acidul acetic este: Denumirea cea mai comună și cea preferată de nomenclatura IUPAC este cea de "acid acetic". Denumirea sistematică de "acid etanoic" este validă conform nomenclaturii IUPAC, și este prin urmare folosită adesea. Denumirea de "acid acetic" derivă din latină, unde "acetum" face referire la oțet, care este însuși acest acid. Denumirea de acid acetic glacial se referă la acidul acetic nediluat în apă (anhidru). Denumirea este similară (compozițional) cu cea din germană, "Eisessig" ("oțet-de-gheață"), provine de la aspectul
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
ferică, care este de un roșu închis, ce dispare după acidificare. Acetații, prin încălzire în prezență de trioxid de arsen formează oxid de cacodil (lichidul lui Cadet) ([(CH)As]O), ce poate fi detectat datorită vaporilor săi urât-mirositori. Gruparea acetil, derivată din acidul acetic, este o structură fundamentală pentru procesele biochimice ale tuturor formelor de viață. Legată de coenzima A formează acetilcoenzima A sau acetatul activ, devenind centrul metabolismului carbohidraților și al grăsimilor. Gruparea acetil rezultă prin decarboxilare aerobă din acid
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
insulă). De altfel, toponimul în limba locală, "Føroyar", include cuvântul "oyar", care înseamnă insulă. A doua ipoteză este că numele ar semnifica "Insula îndepărtată" pornind de la germanicul "Far-Før-Fær". În fine, "fær" ar putea avea o rădăcină celtică, din care a derivat și cuvântul irlandez "fearann" (pământ). Istoria timpurie a Insulelor Feroe este foarte clară. Conform Færeyinga Saga, emigranții care au părăsit Norvegia pentru a scăpa de tirania lui Harald I al Norvegiei, au sosit pe insule în jurul începutului secolului IX. În secolul
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
massmedia și reclame înainte de anii 1980. Astăzi daneza este considerată o limbă străină, cu toate că cca. 5% a populației feroeze o învață ca limbă maternă și este matrie obligatorie începând cu clasa a treia. The Alfabetul feroez are 29 de litere derivate din Alfabetul latin: Note:
Limba feroeză () [Corola-website/Science/300731_a_302060]
-
doar pentru uzul scriitorului, el face acest lucru cu o sinceritate care este improbabilă în jurnalele scrise pentru publicare. În limba română, termenul păstrează o legătură cu „jour”, în timp ce termenul englezesc "diary" are un ascendent în latinescul „diarium”, (porție zilnică) derivat din latinescul "diaria", pluralul lui "dies" „zi”. Cuvîntul "jurnal" are exact aceeași rădăcină și provine din latinescul "diurnus" = „al zilei, de-a lungul zilei”. În limba engleză, diary, etimonul latinesc este mult mai vizibil. Cele mai vechi jurnale se găsesc
Jurnal intim () [Corola-website/Science/300752_a_302081]
-
înregistrate decât în vremurile recente, dar nici nu a fost confirmată arheologic existența unor așezări cumane în locurile în care aceste nume "Coman" au frecvență ridicată Totuși, alți autori inclină să creadă că numele unor localități precum Comănești, Comana, etc. derivă de la cumani Cuvântul „coman” (atestat în Moldova) înseamnă drac /diavol și, deși Dicționarul de regionalisme îl conectează la cumani, ipoteza este puțin probabilă din punct de vedere lingvistic. Este posibil să fie vorba de un derivat cu sufix „- man”, de
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
de est și sud ale județului, până la râul Prut. Înspre râul Nistru se întinde un mal abrupt, unde se află vâlcele scurte și repezi. Pe malul Nistrului, în cartierul rusesc, se află și vechea cetate. Legenda povestește că numele orașului derivă de la Cotiso, un rege dac din secolul al III-lea. Orașul Hotin, situat pe malurile abrupte ale Nistrului, este cunoscut încă din secolul XI, fiind anterior întemeierii Moldovei. Prima referire la o localitate cu denumirea asemănătoare datează de la 22 septembrie
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
Unirea, mai demult " Altdorf, Aldorf, Aldorfu", (în dialectul săsesc "Wualdraf, Wuadraf, Wualndraf, Wuandref, Wondref", în în ) este o localitate componentă a municipiului Bistrița din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Numele vechi românesc și maghiar al comunei este "Aldorf", derivat din numele german "Waldorf", cu denumirea oficială "Villa Latina" în limba latină de cancelarie. În jurul anului 1150 a fost stabilit un loc central, cu dimensiuni foarte mari, în jurul căruia să se construiască localitatea. O astfel de concepție a unei comune
Unirea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300900_a_302229]
-
urmat linia banchizei către nord până la o poziție înregistrată ca fiind 78°49′N, 132°53′E, înainte de a ordona oprirea motoarelor și ridicarea cârmei. Din acest punct a început deriva lui "Fram". Primele săptămâni în gheață au fost frustrante, deriva fiind imprevizibilă, uneori către nord, alteori către sud; până la 19 noiembrie, latitudinea lui "Fram" era mai la sud decât cea la care intrase în ghețuri. Abia în anul următor, în ianuarie 1894, s-a stabilizat direcția spre nord; punctul de
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
în traducere "Cetatea Mariei", în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. Face parte din regiunea istorică Țara Bârsei, aflându-se la cca. 500 m deasupra nivelului mării. Numele românesc al localității este derivat din maghiară, "Föld-Vár", care înseamnă cetate de pământ. Denumirea germană "Marienburg" înseamnă cetatea Mariei, cu referire la Fecioara Maria, patroana Ordinului cavalerilor teutoni. Cetatea de la Feldioara este cea mai importantă fortificație ridicată de cavalerii teutoni în Transilvania. Localitatea este atestată
Feldioara, Brașov () [Corola-website/Science/300942_a_302271]
-
legătură cu aspectele distincte ale fiecăruia dintre domeniile artistice particulare constituie obiectul stilisticilor speciale (literară, muzicală, arhitectonică, etc). Stilul, într-o încercare de definiție cât mai succintă și generală, ar desemna "modalitatea" specifică de "utilizare a unui limbaj". Etimologic noțiunea derivă de la cuvântul "stylus" ce desemna în antichitate ustensila cu care scribul (cunoscătorul scrierii) zgâria semnele sale pe tăblițele din argilă sau din ceară. Caligrafia păstrează până în zilele noastre spiritul acestei accepțiuni primare, prin stilurile sale - scrierea cursivă, scrierea rondă, etc.
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]
-
că această așezare românească datează din cel puțin secolul al XIII-lea e.n. În „Țara Bârsei” și „Țara Făgărașului”, în special la Nord de râul Olt foarte multe sate și comune sunt locuite de români și sași. Numele de Șona derivă de la cuvântul german „Schönau” - în românește: "Lunca frumoasă" Fântânile de pe întinsul satului - din pârăul Crucii, ande Hâlmu, lângă casa lui Borcoman, la Valea Lascului, în fața casei ande Șerbănuț și la poarta ande Naptu, zidite cu piatră și butinee de ciment
Șona, Brașov () [Corola-website/Science/300971_a_302300]
-
că în această casă s-a ținut slujbă în timpul ridicării biserici de lemn de la 1773. Casa are o valoare arhitecturală deosebită, datorită vechimii, amplorii construcției, motivelor decorative din portalul ușii interioare, din cadrele ferestrelor, și din stâlpii târnațului. Valoarea ei derivă și din faptul că este una din ultimele case cu paie rămase martor, fiind reprezentativă pentru toată regiunea de sub Meseș. Casa și teascul de vin de alături au fost lăsate în paragină, găsindu-se astăzi într-un stadiu avansat de
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]