22,345 matches
-
fie în familie (7,1%). 8,9% dintre cei care au răspuns la această întrebare știu despre droguri de la școală, procent relativ mic față de importanța pe care ar trebui să o aibă școala în educarea copiilor cu privire la riscurile consumului de droguri. Cele mai cunoscute moduri de administrare sunt: prin injectare (menționată de 66,7% dintre copii), prin fumat (53,3%), prin inhalare (menționată de 38,5% dintre copii) și prizat (20%). Tot mass-media (45,9%) este principala sursă declarată de informații
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
administrare sunt: prin injectare (menționată de 66,7% dintre copii), prin fumat (53,3%), prin inhalare (menționată de 38,5% dintre copii) și prizat (20%). Tot mass-media (45,9%) este principala sursă declarată de informații asupra modurilor de administrare a drogurilor, urmată de anturaj (31,2%). Un procent destul de ridicat dintre copii spun că au văzut persoane care se drogau (36,1%) - fie pe stradă, ori dintre prieteni, fie în familie. Toate acestea demonstrează riscul ridicat la care sunt expuși copiii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
2%). Un procent destul de ridicat dintre copii spun că au văzut persoane care se drogau (36,1%) - fie pe stradă, ori dintre prieteni, fie în familie. Toate acestea demonstrează riscul ridicat la care sunt expuși copiii romi în ceea ce privește consumul de droguri, doar prin simplul fapt că sunt în preajma unor persoane care se droghează. Cele mai cunoscute droguri sunt cele tari: marijuana, cocaina, heroina, dar și droguri specifice străzii (aurolac, bronz, prenadez), ceea ce demonstrează faptul că unii dintre ei sunt în risc
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
1%) - fie pe stradă, ori dintre prieteni, fie în familie. Toate acestea demonstrează riscul ridicat la care sunt expuși copiii romi în ceea ce privește consumul de droguri, doar prin simplul fapt că sunt în preajma unor persoane care se droghează. Cele mai cunoscute droguri sunt cele tari: marijuana, cocaina, heroina, dar și droguri specifice străzii (aurolac, bronz, prenadez), ceea ce demonstrează faptul că unii dintre ei sunt în risc de a ajunge în stradă. Acest risc este confirmat de faptul că, așa cum rezultă din datele
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
familie. Toate acestea demonstrează riscul ridicat la care sunt expuși copiii romi în ceea ce privește consumul de droguri, doar prin simplul fapt că sunt în preajma unor persoane care se droghează. Cele mai cunoscute droguri sunt cele tari: marijuana, cocaina, heroina, dar și droguri specifice străzii (aurolac, bronz, prenadez), ceea ce demonstrează faptul că unii dintre ei sunt în risc de a ajunge în stradă. Acest risc este confirmat de faptul că, așa cum rezultă din datele prezentei cercetări, aproximativ 40% dintre copiii străzii chestionați sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
risc este confirmat de faptul că, așa cum rezultă din datele prezentei cercetări, aproximativ 40% dintre copiii străzii chestionați sunt de etnie romă, semnificativ cu mult peste proporția romilor în populația României. Sursele de informare declarate privitoare la diferitele tipuri de droguri sunt aceleași: mass-media (53,3%) și grupul de cunoscuți (29%). Cele mai importante riscuri ale consumului de droguri sunt considerate moartea (de către 49,6% dintre copii), dobândirea altor boli (18,5%), slăbire, dependență, dar și comportamente antisociale sau comă. 21
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sunt de etnie romă, semnificativ cu mult peste proporția romilor în populația României. Sursele de informare declarate privitoare la diferitele tipuri de droguri sunt aceleași: mass-media (53,3%) și grupul de cunoscuți (29%). Cele mai importante riscuri ale consumului de droguri sunt considerate moartea (de către 49,6% dintre copii), dobândirea altor boli (18,5%), slăbire, dependență, dar și comportamente antisociale sau comă. 21,5% dintre copiii romi chestionați nu cunosc riscurile consumului de droguri. Sursele de informare asupra riscurilor consumului de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Cele mai importante riscuri ale consumului de droguri sunt considerate moartea (de către 49,6% dintre copii), dobândirea altor boli (18,5%), slăbire, dependență, dar și comportamente antisociale sau comă. 21,5% dintre copiii romi chestionați nu cunosc riscurile consumului de droguri. Sursele de informare asupra riscurilor consumului de droguri sunt mass-media și anturajul. 54,1% dintre copiii romi chestionați menționează că știu persoane care se droghează, ceea ce îi expune în mod nemijlocit riscului. Aceste persoane pe care le cunosc se droghează
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sunt considerate moartea (de către 49,6% dintre copii), dobândirea altor boli (18,5%), slăbire, dependență, dar și comportamente antisociale sau comă. 21,5% dintre copiii romi chestionați nu cunosc riscurile consumului de droguri. Sursele de informare asupra riscurilor consumului de droguri sunt mass-media și anturajul. 54,1% dintre copiii romi chestionați menționează că știu persoane care se droghează, ceea ce îi expune în mod nemijlocit riscului. Aceste persoane pe care le cunosc se droghează prin inhalare (57,5% dintre copii cunosc asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în mod nemijlocit riscului. Aceste persoane pe care le cunosc se droghează prin inhalare (57,5% dintre copii cunosc asemenea persoane), fumând (50,7%) și prin injectare (menționată de 47,9% dintre copii). Aceste cifre ne arată incidența crescută a drogurilor, dacă nu în rândul copiilor romi, cel puțin în preajma lor, fapt care este îngrijorător prin aceea că poate conduce la formarea unor stiluri de viață/comportamente cu potențial deviant ridicat. 4,4% dintre copiii romi intervievați declară că au consumat
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dacă nu în rândul copiilor romi, cel puțin în preajma lor, fapt care este îngrijorător prin aceea că poate conduce la formarea unor stiluri de viață/comportamente cu potențial deviant ridicat. 4,4% dintre copiii romi intervievați declară că au consumat droguri, dintre cei 6 copii, 4 încă mai consumă. Unul dintre ei consumă aurolac, probabil având legături cu strada, iar ceilalți 3 tutun. Unul singur declară că a consumat marijuana, dar nu mai consumă. Având în vedere numărul mic de cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
comportamentul lor. Chiar dacă aparent știu care sunt modalitățile de protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, le este greu să țină cont de acestea. La o scară mai redusă, acest lucru pare a fi valabil și pentru copiii romi intervievați. În ceea ce privește drogurile, copiii străzii par să cunoască mai mult din experiența proprie sau imediată, în timp ce copiii romi cunosc multe persoane care se droghează, chiar dacă ei nu o fac. Consumul de droguri în rândul copiilor străzii este mult mai prezent decât la copiii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
lucru pare a fi valabil și pentru copiii romi intervievați. În ceea ce privește drogurile, copiii străzii par să cunoască mai mult din experiența proprie sau imediată, în timp ce copiii romi cunosc multe persoane care se droghează, chiar dacă ei nu o fac. Consumul de droguri în rândul copiilor străzii este mult mai prezent decât la copiii romi, unde, din declarațiile lor, este aproape inexistent. Pe lângă drogurile specifice străzii (aurolac, lac, prenadez), se regăsesc și consumatori de droguri tari (heroină, cocaină, marijuana), aceasta demonstrând riscul foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
proprie sau imediată, în timp ce copiii romi cunosc multe persoane care se droghează, chiar dacă ei nu o fac. Consumul de droguri în rândul copiilor străzii este mult mai prezent decât la copiii romi, unde, din declarațiile lor, este aproape inexistent. Pe lângă drogurile specifice străzii (aurolac, lac, prenadez), se regăsesc și consumatori de droguri tari (heroină, cocaină, marijuana), aceasta demonstrând riscul foarte mare la care sunt expuși copiii străzii în ceea ce privește consumul de droguri și consecințele consumului asupra stării de sănătate. Recomandări În vederea prevenirii
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
droghează, chiar dacă ei nu o fac. Consumul de droguri în rândul copiilor străzii este mult mai prezent decât la copiii romi, unde, din declarațiile lor, este aproape inexistent. Pe lângă drogurile specifice străzii (aurolac, lac, prenadez), se regăsesc și consumatori de droguri tari (heroină, cocaină, marijuana), aceasta demonstrând riscul foarte mare la care sunt expuși copiii străzii în ceea ce privește consumul de droguri și consecințele consumului asupra stării de sănătate. Recomandări În vederea prevenirii transmiterii HIV/SIDA și a altor infecții cu transmitere sexuală, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
copiii romi, unde, din declarațiile lor, este aproape inexistent. Pe lângă drogurile specifice străzii (aurolac, lac, prenadez), se regăsesc și consumatori de droguri tari (heroină, cocaină, marijuana), aceasta demonstrând riscul foarte mare la care sunt expuși copiii străzii în ceea ce privește consumul de droguri și consecințele consumului asupra stării de sănătate. Recomandări În vederea prevenirii transmiterii HIV/SIDA și a altor infecții cu transmitere sexuală, precum și a consumului de droguri în rândul copiilor străzii și comunităților de romi, este necesară o campanie de informare și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
marijuana), aceasta demonstrând riscul foarte mare la care sunt expuși copiii străzii în ceea ce privește consumul de droguri și consecințele consumului asupra stării de sănătate. Recomandări În vederea prevenirii transmiterii HIV/SIDA și a altor infecții cu transmitere sexuală, precum și a consumului de droguri în rândul copiilor străzii și comunităților de romi, este necesară o campanie de informare și sensibilizare care să implice mai multe paliere: - personalul care intră în contact cu aceste grupuri - lucrătorii sociali, cadrele medicale, cadrele didactice, educatorii și asistenții sociali
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Zamfir E. (1993), Țiganii între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative, București. UNDP - Romania, Center for Health Policies and Services (2003/2004), Social Assessment of Roma and HIV/AIDS in Central East Europe, București. *** (2002), Organizația Salvați Copiii, Copiii străzii și drogurile. *** Ministerul Sănătății, Comisia Națională de Luptă Anti-SIDA, Date statistice HIV/SIDA în România la 30 septembrie 2005 (http://www.cnlas.ro/download/date Romania 30sept2005.ppt). *** Raport Organizația Salvați Copiii, Prevenirea transmiterii HIV/SIDA în rândul copiilor străzii și comunităților de romi
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ultimii ani asistăm la o intensificare a preocupărior privind starea de sănătate, mai precis a studiilor ce analizează starea de sănătate la nivel individual, psihosocial, familial, organizațional, comunitar sau societal. Probleme precum: bolile cardiovasculare, anxietatea, depresia, cancerul, accidentele, consumul de droguri, lipsa sau necunoașterea metodelor de planificare familială, relațiile disfuncționale, poluarea, izolarea socială, incapacitatea de a gestiona stresorii ocupaționali sau familiali, violența interpersonală, infecția HIV/SIDA, bolile cu transmitere sexuală, creșterea costurilor serviciilor medicale, un acces redus la servicii medicale și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mortalitatea din cauze diverse. Cât privește factorii emoționali cu impact asupra stării de sănătate, depresia și anxietatea au fost cei mai studiați. Factorii comportamentali pot fi comportamente autodistructive prin dependență (prin ceea ce se face): fumatul, consumul excesiv de alcool și/sau droguri, alimentația nesănătoasă sau comportamentele cu grad mare de risc (prin ceea ce nu se face): lipsa activității și a exercițiilor fizice, practicarea sexului neprotejat, nepurtarea centurii de siguranță etc. Stresul și adaptarea la stres sunt factori comportamentali importanți atât în menținerea
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
la recuperarea după îmbolnăvire, rate scăzute ale mortalității, bunăstare psihologică crescută. În primul rând, cel mai bine studiat este efectul suportului social asupra comportamentului sănătos. Oamenii căsătoriți și cei care au copii beau mai puțin, șofează mai puțin, nu consumă droguri și se implică mai puțin în comportamente de risc. Cei care locuiesc cu alte persoane au grijă mai mare de aceștia, fie datorită faptului că ceilalți îi împiedică să se abată de la comportamentele sănătoase, fie pentru că se simt responsabili pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și liceal cu teme diverse, inclusiv prevenirea HIV și ITS, planificare familială și prevenirea uzului și abuzului de substanțe ilegale. Sectorul neguvernamental, cu susținere în special internațională, a demarat proiecte-pilot de prevenire HIV/SIDA în rândul lucrătorilor sexuali, utilizatorilor de droguri, bărbaților care practică sexul cu alți bărbați, persoanelor de etnie rromă. Proiectele au demonstrat abordări inovative în munca de prevenire cu grupurile vulnerabile și au permis învățarea unor lecții importante în perspectiva extinderii acestor intervenții la nivel național. Perioada 2000-2003
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sunt propuse opt priorități care ilustrează orientarea majoră a întregii strategii către activitățile de prevenire, în special de prevenire a transmiterii în rândurile tinerilor și al persoanelor cu comportamente la risc legate de practicarea sexului comercial sau de utilizarea de droguri injectabile. B. Accesul la servicii de tratament, îngrijire, suport psihologic și social pentru persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, precum și pentru grupurile vulnerabile. Această a doua arie majoră de intervenție are ca scop: asigurarea accesului universal la tratament
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de persoane infectate care au ca interval de naștere perioada 1987-1991. În 2002 se înregistrează chiar o aplatizare a numărului de noi adulți infectați. Apar însă cazuri noi de infecție pe cale verticală și cazuri de infectare în rândul utilizatorilor de droguri injectabile. Pentru anul 2003, numărul cumulativ înregistrat de persoane infectate cu HIV/SIDA este de 14.387. Din acest număr, numărul de persoane infectate cu HIV/SIDA în viață este de 10.278, din care cu infecție cu HIV, 5
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în perioada 2000-2002, rata infectării cu sifilis a crescut îngrijorător de la 44 la 62 de cazuri la 100.000 de locuitori, peste 57% dintre cazuri fiind înregistrate în rândul tinerilor. În același timp, a crescut și numărul celor care consumă droguri. În București există estimări care demonstrează existența unui număr important de consumatori de droguri injectabile, mai ales la cei aparținând grupei de vârstă cuprinse între 15 și 24 de ani. Deși s-au depistat până în prezent puține cazuri HIV/SIDA
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]