22,212 matches
-
circumstanță, readuce discuția pe palierul sistemului de valori. E vorba, desigur, de o „schemă” de principiu, deloc rigidă, iar suplețea cu care discursul critic se adaptează la obiect previne orice monotonie. Personalitate critică în care se îmbină, într-o formulă fericită, cultura, gustul, competența, sârguința, luciditatea, disponibilitatea și, mai ales independența (față de mode, grupări, doctrine rigide, fanatisme scientiste, estetice sau ideologice și, în general, față de orice interese extraliterare), C.-E. a dobândit o autoritate greu de egalat. El nu este un
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
Acest raport vine să fie considerat ori de câte ori e vorba să se judece temeiurile logice ale unei doctrine politice. Toată lumea crede că realitatea nu este adevărată. Toți legiuitorii pleacă de la considerația că realitatea nu este definită, nu este conturată și nici fericită. Această realitate trebuiește prefăcută prin măsurile conducătorilor politici. Nu este om care să nu găsească că realitatea e rea. Și atunci vine reacțiunea menită a găsi mijloace de reformă. Aceste mijloace stau în cutele viitorului de unde doctrinarul politic are misiunea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
realizabilă, este suficient dacă ea conduce lupta. Poate fi deci o ficțiune motrice. În ce privește pe Mussolini, acesta este sub influența înaintașilor lui, Sorel și Nietzsche, care primul a vorbit despre răsturnarea valorilor, despre supraom și vorbește de oamenii „teribili și fericiți”. Să cităm din opera lui Mussolini, din discursurile lui publicate pentru prima dată în 1926 și reeditate. Într-o zi, regelui Macedoniei Filip i-au venit 3 vești: un general al său obținuse o mare victorie, nevasta îi născuse un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
superstițiile populare, cărora încearcă să le dea o explicație exactă, în spirit iluminist. Argumentând necesitatea de a dobândi noi cunoștințe, el adresează, în încheiere, un nou apel părinților ca să-și dea copiii la învățătură: „Nu se poate să fie mai fericit omul, când pune tot gândul și purtarea lui de grijă, în ce chip și cu ce mijloace va putea să vază copiii lui rânduiți spre pricopseala învățăturii, după cum vedem nu numai în Sfânta Scriptură, ci și la toate istoriile fericind
IACOV PUTNEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287479_a_288808]
-
din idee” (taina tainei și adâncul din adânc) a celui ce contemplă, însetat de necunoscut, semnele pecetluite ale profetului Daniel. Schimbarea din Rugăciuni în infern (2000) nu e fundamentală: triumfă imaginile întunericului, ale extincției și înfrângerii, iar poetul e actorul fericit să joace cu exuberanță rolul învinsului; nu să locuiască, ci să moară euforic în Cuvânt. Glosele din Roua cărților (1998), subtile figurații metaforice, sunt, în cea mai mare parte, lungi colocvii cu secolul și oamenii lui. Temele mari ale exegezei
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
cu un grupaj de poezii, în revista „Steaua”. Primul său volum, Culorile începutului (1968), propune imaginea unei poete cu o sensibilitate nedisimulată, care, pe un ton confesiv, feminin, se declară „soră cu stâncile,/ cu stelele, cu iarba...” Acest sentiment de fericită integrare și reverie în natură este explicabil printr-o remarcabilă forță vitală, primară, moștenită de la strămoși, și dă naștere unei lumi armonioase în care nu încape nici un fel de îndoială mai consistentă sau nu se surpă nimic. Cutremurul albastru (1973
CETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286182_a_287511]
-
poetul străbate același tărâm al neliniștilor și obsesiilor, adâncind parcă și mai mult senzația apăsătoare a vinii ce trebuie ispășită. „Sentință”, „jertfă”, „povară” devin acum aproape stereotipii verbale. Firea elegiacă a lui C. își găsește însă aici expresia cea mai fericită, placheta Semnul... constituind jurnalul unei iubiri defuncte, cu toate tristețile ce le implică. În Masca Diotimei (1975), titlurile câtorva poeme rezumă pur și simplu „mesajul” liric: „Zămislirea și rodul - acesta ni-i rostul prin care umblăm peste gloria trecerii”, iar
CHIRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286209_a_287538]
-
Jóska, București, 1957, Omenie, București, 1960, Povestind copiilor, pref. Mihai Gafița, București, 1961, Duminecă cu dragoste, pref. Ion Oarcăsu, București, 1962 (în colaborare cu Constantin Olariu); Móricz Zsigmond, Rubedenii, București, 1949, Haiducul își joacă murgul, București, 1952, Rubedeniile. Un om fericit, pref. Pop Simion, București, 1962, Opere alese, I-V, pref. Nagy Pál, București, 1957-1970; Kovács György, Cu ghearele și cu dinții, București, 1950, Buchetul, București, 1957, Fata din Ojdula, București, 1960, Comoara Cristofilor, București, 1965; Mikszáth Kálmán, Două alegeri în
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
care se va selecta a patra generație postmaioresciană de apărători ai autonomiei esteticului?”, se întreabă el, încheindu-și scrisoarea de răspuns cu aceste cuvinte impresionante: „Cum vă răspund dintr-un sanatoriu, ochii mei s-ar închide bucuroși peste aceste zori fericite.” Ca orice manifest, și cel al tinerilor „cerchiști” contestă niște realități (culturale) pe care vrea să le schimbe; el nu are însă violența tipică manifestelor din secolul al XX-lea, ci este argumentativ, constructiv și „alternativ”. Alternativa sa: „urbanitate și
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
a romanului lui Proust. Dat fiind că o parte din traducerea făcută de C. s-a pierdut, Eugenia Cioculescu a făcut o transpunere brută, stilizarea fiind realizată de Barbu Cioculescu. Versiunea românească este rezultatul unei laborioase căutări a celor mai fericite echivalențe, care să respecte cu naturalețe faimoasele perioade proustiene. Eruditul traducător „a făcut să răsune limba noastră într-o bogată și fastuoasă orchestrație”, păstrând „pretutindeni grațiile și subțirimile originalului” (Tudor Vianu). C. a mai dat traduceri din Pierre Choderlos De
CIOCULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286256_a_287585]
-
soluție într-o situație pe jumătate înțeleasă; jumătatea adevărată poate să reiasă de aici. Deci nu va rezulta „din întâmplare”, ci din acțiuni ce sunt în fond „mari ajutoare” ale întâmplării. În al doilea rând se putea ivi un accident fericit care să nu aibă nici o legătură cu obiectivul. Aici, din nou, nu era vorba despre impuls, ci despre un soi de activitate inteligentă, chiar dacă ea era fără referire la obiective. Aceasta se întâmpla probabil atunci când cimpanzeul Sultan descoperea modul în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Sultan când se juca de-a „pune bățul în gaură”, împreună cu nuielele de bambus, era exact același ca atunci când ar fi descoperit o soluție originală. Nu există nici un dubiu că folosește în mod inteligent „tehnica bățului dublu”, și în mod fericit accidentul s-a comportat ca un ajutor, lucru ce a condus imediat la „înțelegere”. Dacă totuși acestea sunt „prostii brute ale animalelor”, în studiile lui Köhler ele pot fi considerate dovezi că cimpanzeul efectuează activități inconștiente din care, din întâmplare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în investigațiile făcute; adică multe feluri de experiențe ce pot evidenția experiențele culminante. Aparent, toți oamenii sau aproape toți oamenii au acumulat experiențe sau stări de extaz. Cercetarea poate fi inițiată pe baza unui singur moment din viață, cel mai fericit, cel mai deosebit. Pot fi puse întrebări de tipul: „Te-ai simțit diferit în acel moment?”, „Ți se părea diferită lumea?”, „Cum te simțeai?”, „Ce impulsuri aveai?”, „Cum te-ai schimbat, dacă ai făcut-o?”. Cele mai ușoare moduri de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de vreme ce nimeni nu-i poate lua putința de alegere între a muri demn sau nedemn, adică între a rămâne om sau a deveni zdreanță, opțiunea pentru demnitate e singura suportabilă. Puterea de a și-o asuma îi procură un sentiment fericit, de libertate interioară. Scrierea există și într-o versiune dramatică, reprezentată sub titlul Cu fața la zid. Încă de la primele sale volume de articole, intitulate Încercări critice și publicate în 1957 și 1958, el demonstrează o concepție de multe ori emancipată de
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
adevărate, în ceea ce privește ansamblul societății respective? Mai precis, dau acestea seamă de fericirea și nefericirea ansamblului populației studiate? 2) Cum reflectă aceste filozofii cunoașterea personală, experiența proprie a subiectului? În ce măsură propriile trăiri influențează ceea ce credem despre posibilitățile oamenilor de a deveni fericiți? Vom explora ambele întrebări în două anchete sociologice diferite - și anume, Barometrul Opiniei Publice din mai 2005 și Barometrul Opiniei Publice din mai 2007, realizate de Fundația pentru o Societate Deschisă (Fundația Soros) și The Gallup Organization Romania. Prima cercetare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
variantă „de mijloc”, mai comodă și oarecum neutră. Aceasta ne indică faptul că răspunsurile nu sunt date din conveniență, ci indică o credință sinceră în dificultățile de a atinge fericirea trăite de aceste categorii de oameni. Putem observa că persoanele fericite sunt în general semnificativ mai dispuse să accepte ideea că toți oamenii, indiferent de situația lor, pot fi fericiți, probabil datorită proiectării propriei dispoziții asupra celorlalți: Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 2. Fericirea proprie și filozofia fericirii Luând totul în considerare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
general semnificativ mai dispuse să accepte ideea că toți oamenii, indiferent de situația lor, pot fi fericiți, probabil datorită proiectării propriei dispoziții asupra celorlalți: Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 2. Fericirea proprie și filozofia fericirii Luând totul în considerare, cât de fericit(ă) vă considerați? Foarte fericit Destul de fericit Nu prea fericit Foarte nefericit Total Cei săraci nu pot fi fericiți 28% 28% 6% 60% 36% Cei care nu cred în Dumnezeu nu pot fi fericiți 59% 57% 69% 75% 62% Sursă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
că toți oamenii, indiferent de situația lor, pot fi fericiți, probabil datorită proiectării propriei dispoziții asupra celorlalți: Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 2. Fericirea proprie și filozofia fericirii Luând totul în considerare, cât de fericit(ă) vă considerați? Foarte fericit Destul de fericit Nu prea fericit Foarte nefericit Total Cei săraci nu pot fi fericiți 28% 28% 6% 60% 36% Cei care nu cred în Dumnezeu nu pot fi fericiți 59% 57% 69% 75% 62% Sursă: BOP/FSD, mai 2005. Cât de reale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
persoana merge la biserică de cel puțin 3-4 ori pe lună. După cum era de așteptat, satisfacția cu starea de sănătate este asociată semnificativ și pozitiv cu nivelul general de fericire. Cei mulțumiți cu sănătatea lor se declară în medie mai fericiți decât cei nemulțumiți. În ceea ce privește situația materială, răspunurile persoanelor intervievate indică faptul că banii, în ciuda proverbului, contribuie semnificativ la atingerea fericirii. De exemplu, aproximativ 75% dintre cei care dispun de un automobil declară că sunt destul de fericiți sau foarte fericiți, în comparație cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
declară în medie mai fericiți decât cei nemulțumiți. În ceea ce privește situația materială, răspunurile persoanelor intervievate indică faptul că banii, în ciuda proverbului, contribuie semnificativ la atingerea fericirii. De exemplu, aproximativ 75% dintre cei care dispun de un automobil declară că sunt destul de fericiți sau foarte fericiți, în comparație cu doar 50% dintre cei care nu dispun de un automobil în gospodărie. Am comparat persoanele căsătorite (în căsătorii cu acte legale) cu persoanele care au suferit în familia proprie, prin divorț sau văduvie. O proporție de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mai fericiți decât cei nemulțumiți. În ceea ce privește situația materială, răspunurile persoanelor intervievate indică faptul că banii, în ciuda proverbului, contribuie semnificativ la atingerea fericirii. De exemplu, aproximativ 75% dintre cei care dispun de un automobil declară că sunt destul de fericiți sau foarte fericiți, în comparație cu doar 50% dintre cei care nu dispun de un automobil în gospodărie. Am comparat persoanele căsătorite (în căsătorii cu acte legale) cu persoanele care au suferit în familia proprie, prin divorț sau văduvie. O proporție de 18% dintre cei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
văduvi declară că ar schimba totul dacă ar fi să trăiască viața de la capăt, față de doar 23% dintre cei căsătoriți. Mulțumirea cu prietenii este și ea asociată cu fericirea: de exemplu, dintre cei foarte mulțumiți, 75% sunt fericiți sau foarte fericiți, față de 43% dintre cei nu prea mulțumiți cu prietenii. Singura piedică în calea fericirii care pare să nu fie, de fapt, o piedică, este credința în Dumnezeu. În ciuda teoriilor împărtășite de majoritatea oamenilor, religiozitatea nu este asociată semnificativ cu fericirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nu fie, de fapt, o piedică, este credința în Dumnezeu. În ciuda teoriilor împărtășite de majoritatea oamenilor, religiozitatea nu este asociată semnificativ cu fericirea, așa cum sunt acestea măsurate în baza de date. Oamenii care merg lunar la biserică se declară la fel de fericiți, în medie, ca oamenii care merg mai rar sau deloc; de asemenea, cei care cred în judecata de apoi sau în puterea rugăciunii nu diferă de cei care nu cred, în ceea ce privește evaluarea propriei fericiri. Teorie și experiență: influența propriei condiții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
voi încerca să testez concluziile de mai sus prin modele de regresie logistică în care controlez variabilele relevante și principalele caracteristici sociodemografice. REF Ref182382642 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 6 arată principalii factori care influențează probabilitatea unei persoane de a se considera fericită. Evaluarea situației materiale, bunăstarea gospodăriei, mulțumirea cu prietenii precum și educația sporesc probabilitatea ca subiectul să se declare fericit, în timp ce vârsta (folosit în analiza de mai sus ca indicator extern al stării de sănătate) scade această probabilitate. Dacă introducem mulțumirea cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și principalele caracteristici sociodemografice. REF Ref182382642 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 6 arată principalii factori care influențează probabilitatea unei persoane de a se considera fericită. Evaluarea situației materiale, bunăstarea gospodăriei, mulțumirea cu prietenii precum și educația sporesc probabilitatea ca subiectul să se declare fericit, în timp ce vârsta (folosit în analiza de mai sus ca indicator extern al stării de sănătate) scade această probabilitate. Dacă introducem mulțumirea cu starea de sănătate în model, aceasta va avea o influență negativă dar influența vârstei dispare. Am preferat modelul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]