21,480 matches
-
stabilirea climatului de lucru, percepțiile lor privind relațiile, interacțiunile cu colegii și cu instructorul și descrierea fiecărei sesiuni de lucru. Prelucrarea datelor a evidențiat faptul că participarea/implicarea în procesul decizional și modalitățile de comunicare utilizate - pe fondul unei încrederi reciproce - sunt factori importanți în determinarea calității acestor experiențe. Manifestarea unei deschideri din partea educatorului crește dorința de a discuta probleme sau subiecte de interes, discuții care-i ajută pe adulți să înțeleagă mai bine conținuturile propuse și să „localizeze” informația în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
trebuie amenajată corespunzător. Întrebările/afirmațiile propuse în prima parte trebuie să fie relativ generale. În a doua parte, pot fi abordate deja problemele ce privesc tema seminarului respectiv. Jocul va permite crearea unei atmosfere degajate și oferă, pe lângă o cunoaștere reciprocă, și posibilitatea abordării tematice, fără să le impună participanților necesitatea de a se evidenția. Fiecare cursant merge în colțul în care afirmația de pe cartonaș este cea mai apropiată de situația sa, iar apoi, împreună cu ceilalți colegi din „colț”, schimbă impresii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aceleiași diversități anterior prezentate, apar o multitudine de priorități diferite în cadrul rețelei, sub formă de nevoi, cum ar fi: nevoia de membri cu reale calități de lider, dezvoltarea unui limbaj deopotrivă înțeles de către toți membrii, crearea unei situații de încredere reciprocă și rezolvarea în mod creativ a conflictelor dintre aceștia (aspecte gestionabile cu succes doar de liderii autentici). e) Accesul la informație și competențele de comunicare aferente În primul rând, este necesară cunoașterea standardelor, a regulilor și a legilor sub care
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Sub acest semn s-a format și s-a dezvoltat chemarea sa profesorală asupra căreia aș insista în aceste rânduri. Odată cu integrarea mea în UNATC, s-a format și o cale comună de acțiune universitară, bazată pe colegialitate și respect reciproc, cale pe are Alexa Visarion nu a ezitat să-mi întindă o mână de ajutor. Mediul școlii noastre doctorale a devenit un areal special în care curajul cercetării, noima aprofundării și baletul ideilor forță au condus la formarea unei stări
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
zona artelor spectacolului, constat cu bucurie și surprindere că timpul a decantat înțelepciunea, alături de un spirit ce este la fel de tânăr și deschis. Întâlnirile noastre au avut de-a lungul timpului acea scânteie de tinerețe, un protocol de respect și apreciere reciprocă, pe perioada de creație matură, și o reîntâlnire și redescoperire plină de bucurii și delicii intelectuale și artistice, acum. L-am invitat la Sibiu să cunoască din interior Festivalul, Teatrul Național, Școala de teatru și Management cultural a Universității Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
puțină violență, uneori fiind componente de durată în contextul dat, sunt incluși în ceea ce numim stres. „în România nu știm să trăim fără stres. Mulți din compatrioții mei nu ar putea trăi nici măcar o zi fără scandal, fără atacuri verbale reciproce, fără isterie.”1 Un proces de conștientizare a răului generat de stres ar putea conduce la inițierea unor măsuri de diminuare a stresului, și mai ales la diminuarea consecințelor. Sperăm ca lucrarea de față să contribuie la procesul de conștientizare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
diferite nivele ale evenimentului. ̨ n acest model se iau în considerare: a) factori de risc de natură biologică și socială, precum și reziliența; b) genotipul în confruntare cu mediul, în calitate de cadru determinant al factorilor de risc și protecție; c) relațiile reciproce dintre factorii de risc de natură biologică și socială; d) acțiunea determinantă a factorilor de risc asupra manifestărilor de violență; e) interacțiunea dintre factorii de risc având ca efect producerea violenței; f) acțiunea factorilor de protecție; g) experiența violenței, care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în cuplu, aproape în mod egal de către femeie și bărbat. Cele mai frapante date ale acestui studiu arătau ca în 49,5% dintre familiile cercetate, alcătuind un lot reprezentativ la nivel național în SUA, violența partenerilor de cuplu a fost reciprocă. în celelalte familii, bărbatul se manifestă violent în 27,7% din cazuri și femeia, în 22,7%. în același studiu, din 1990, Flynn, în acord cu alți cercetători, găsește că motivația invocată de femeie pentru actele violente comise împotriva partenerului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fie eliminate sau deplasate în fundal, o serie de dificultăți agresive de ordin familial, profesional, financiar cu care se poate confrunta pacientul și care încarcă suplimentar terenul. Mai apoi, se pune problema construirii unei relații terapeutice durabile, bazate pe încredere reciprocă și comunicare fluidă. Psihoeducația este o secvență care urmărește edificarea pacientului atât cu privire la identitatea traumei, cât și în legătură cu tratamentul la care va fi supus. în afara discuțiilor cu terapeutul pe aceste subiecte, utilizarea și a unor pliante informative sunt de o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
constituie deci un laitmotiv pentru omul contemporan, hărțuit de atâtea contradicții și incertitudini, surogate, excese. Iar din perspectiva cunoașterii este și o condiție de supraviețuire, de progres. Concilierea dintre Occident și Orient, dintre știință și spiritualitate, în scopul fertilizării lor reciproce, se plasează printre cele mai temerare, mai ziditoare și implicit mai onorante aspirații umane actuale. Integrativitatea spre care se tinde în psihoterapie, pentru a estompa animozitățile ce domină în jungla sistemelor concurente, dar și utilizarea combinată a psihoterapiei cu farmacoterapia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
economică (Almedon, Glandon, 2006). începând în familie și continuând la școală, cu prietenii și în comunitate, construirea capitalului social este un demers permanent și interconectat: „interacțiunile dintre tânăr și prietenii săi sunt [”] rezultatul influenței tânărului asupra grupului și a efectului reciproc al efectului mediului asupra tânărului” (Felner, 2000). Idealul de viață al tânărului, concretizat în existența și calitatea unui plan de viață, reflectă în cea mai mare măsură capitalul social al tânărului. încrederea în cei din jur corelează strâns cu încrederea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
limbă, obiceiuri, clase sociale, etnii. 3. Procesele de comunicare 3.1. Claritate Mesaje clare, consistente, congruente (cuvânt și acțiune) Clarificarea informațiilor ambigue: caută adevărul, vorbește adevărul 3.2. împărtășirea emoțiilor împărtășirea unei varietăți a trăirilor (bucurie, durere, speranțe, teamă) Empatie reciprocă, tolerarea diferențelor Asumarea propriilor trăiri și comportamente (nu dă vina pe alții) Interacțiuni plăcute, cu umor 3.3. Soluționarea prin colaborare a problemelor Brainstorming creativ; folosirea din plin a resurselor împărtășirea deciziilor și a soluționării conflictelor: negocieri, corectitudine, reciprocitate Centrare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
contract social) Între indivizii aflați până atunci În război. Astfel, aceștia conștientizează, la un moment dat, faptul că o stare alternativă de non-agresiune, În cazul În care ar fi persistentă, ar fi preferabilă stării de agresiune continuă. Însă, datorită neîncrederii reciproce generalizate ce domnește Între indivizi, singura modalitate prin care aceștia pot face trecerea de la starea naturală de agresiune către starea socială de cooperare este cedarea unei porțiuni suficient de mari din drepturile lor naturale unei singure autorități. Aceasta, numită Leviathan
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
sancționare) și ghidare formală a activității (existența unui software cât mai detaliat sub forma unor indicații instituționale exhaustive care să limiteze cât mai mult arbitrariul), Încercându-se astfel maximizarea nivelului de formalitate al relației ca mijloc de a diminua riscurile reciproce asociate Întreprinderii. Implicațiile tranziției de la sistemul clientelar la cel formal au fost majore și amplu discutate. Modelul formal reprezintă punctul de pornire al discuțiilor actuale despre subiect, În special În Europa, iar organizarea politică românească, dar și discursul public intern
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să anuleze contradicția dintre eficiența economică și justiția socială. Paradigma Modelului Social European plasează politica socială, cea a ocupării forței de muncă și cea economică Într-o relație de interacțiune pozitivă, ceea ce presupune că progresul socioeconomic este determinat de Întărirea reciprocă a acestora1. În acest context, promovarea echității de gen, una dintre direcțiile de acțiune ale Agendei sociale a Uniunii Europene2, se regăsește ca prioritate orizontală În majoritatea politicilor și programelor Uniunii: cele privind piața muncii, incluziunea și protecția socială, educația
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a relațiilor interstatale. Datorită valorilor internaționale ce formează "sâmburele lor ontologic", ele reflectă dinamica relațiilor internaționale și, în același timp, o influențează, stabilind jaloane pentru conduita statelor în relațiile interstate. În cadrul sistemului se stabilesc legături de determinare și de influențare reciprocă între principiile fundamentale și principiile specifice anumitor domenii ale relațiilor internaționale. Principiile fundamentale dau expresie unor valori internaționale fundamentale pentru structura internațională, în timp ce principiile specifice se centrează pe valori ce apar și se afirmă într-un domeniu limitat al raporturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pentru cetățeni, Comitetul consultativ a atras atenția că drepturile respective vizează toate persoanele. Notăm că, în legătură cu cerința cetățeniei, Comitetul a devenit mai critic în ultimele sale opinii. Opinia Comitetului cu privire la Lituania, adoptată la 21 februarie 2003, demonstrează cu claritate relația reciprocă dintre legislația privind cetățenia (cum poate fi dobândită) și măsura în care condiția cetățeniei poate fi acceptată pentru a limita aplicarea Convenției. Comitetul a notat că legislația actuală a Lituaniei pare să indice că numai cetățenii pot să fie considerați
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nu numai un act firesc de justiție, în deplină concordanță cu exigențele dreptului și moralei internaționale și ale noi gândiri și conlucrări politice contemporane, dar și o contribuție de o deosebită importanță la crearea unui climat de încredere și înțelegere reciprocă, necesar pentru edificarea unei Europe noi, cu un sistem viabil de securitate și cooperare pe continent. Ne exprimăm, totodată, încrederea că procesele complexe, de profunde transformări, pe care le cunosc în prezent popoarele din URSS, vor asigura posibilitatea deplinei realizări
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pot fi blocate. Parlamentul European și parlamentele naționale vor fi informate cu privire la: evaluările întreprinse de statele membre, în colaborare cu Comisia, privind aplicarea politicilor Uniunii în privința spațiului de libertate securitate și justiție, în special în vederea aplicării depline a principiului recunoașterii reciproce a deciziilor judiciare și extrajudiciare în materie civilă 42; activitatea comitetului permanent care urmează a fi instituit în cadrul Consiliului pentru a asigura promovarea și întărirea cooperării operaționale în materie de securitate internă în cadrul Uniunii 43. În ceea ce privește propunerile pe care Comisia
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sindicale și patronale, salarizării, grevei și lock-out-ului. Dreptul muncii național și cel comunitar în corelația lor pot fi considerate, indiscutabil, instrumente ale integrării economice europene. Relațiile dintre dreptul muncii național și dreptul comunitar al muncii devin relații complexe, de influențare reciprocă. În intervalul de după Tratatul de la Maastricht și cu deosebire după cel de la Amsterdam, s-a afirmat, cu puterea evidenței, faptul că eficiența economică a Uniunii Europene și protecția socială nu trebuie să se excludă reciproc, rolul esențial în menținerea acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Europene. Sunt considerate obiective ale politicii sociale a Uniunii Europene: creșterea numărului de locuri de muncă, adoptarea unor măsuri active eficiente de combatere a șomajului, îmbunătățirea sistemului de educație și formare, asigurarea mobilității forței de muncă, accelerarea procesului de recunoaștere reciprocă a diplomelor, certificatelor și calificărilor profesionale, combaterea oricăror forme de sărăcie, promovarea egalității și integrării sociale, modernizarea sistemului european de protecție socială, consolidarea politicii sociale 2 etc. Dezvoltată cu ocazia Consiliilor Europene succesive, Strategia de la Lisabona urmărea în esență dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
6 iunie 2003, Consiliul Uniunii Europene decisese autorizarea Președinției sale, de a purta negocieri, au fost semnate, la Washington D.C., la 25 iunie 2003, două tratate intre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii: Acordul privind extrădarea și Acordul privind asistența juridică reciprocă; cele două acorduri nu au intrat încă în vigoare până la această dată1. Întrucât prezentarea conținutului celor două tratate constituie obiectul a două studii cuprinse în acest volum 2, ne limităm în cele ce urmează, la semnalarea unor aspecte singularizante: tipologia
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
tipologia aparte a acestor Acorduri, intrarea lor în vigoare, precum și stadiul în care se află în România reglementarea problemelor evocate mai sus. Menționăm încă de la început, că Acordurile sus-menționate, în afară de adaptările impuse de specificul domeniului reglementat extrădare, respectiv asistență juridică reciprocă, au fost concepute și formulate în același fel (având același obiectiv și finalitate) și ca atare, am putea să vorbim despre tipologia lor comună, dacă nu chiar identică. 1. În ceea ce privește primul aspect tipologia celor două Acorduri, avem a ne referi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
terțului (dacă statul terț acceptă în mod expres și în scris obligația sau, respectiv, dacă consimte la stipulațiune în favoarea sa art. 35 și 36 din Convențiile de codificare). În cazul Acordului privind extrădarea și cel al Acordului de asistență juridică reciprocă, regula înfățișată mai sus a fost supusă însă, unei modificări/adaptări: calitatea de parte la Acord o are Uniunea Europeană, dar executarea acestuia revine unor subiecte de drept internațional care nu sunt părți la el și anume, statelor membre ale Uniunii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
că Părțile Contractante s-au angajat, de o manieră generală, să întreprindă cele necesare spre a dezvolta cooperarea în contextul relațiilor de extrădare aplicabile între statele membre și Statele Unite ale Americii care guvernează extrădarea infractorilor și respectiv, al asistenței juridice reciproce (art. 1). Prin urmare, din punctul de vedere al Părților la Acordurile în discuție, am putea spune că ne aflăm, mai curând, în prezența unei declarații solemne prin care se repetă (dacă mai era nevoie, de vreme ce exista principiul pacta sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]