21,846 matches
-
din negura vremurilor. Botoșani - orașul pentru care cei patru corifei originari de pe aceste meleaguri - Eminescu, Luchian, Iorga, Enescu - sunt puncte de reper în trasarea istoricului zonei. Apărut în secolul XV, la intersecția unor drumuri comerciale, Botoșaniul se formează ca un târg cu o viață economică bogată, alimentată de schimbul de mărfuri dintre Polonia și Turcia. Până la Primul Război Mondial, orașul devine unul dintre cele mai dezvoltate centre urbane moldovenești, cu o populație ce a variat între 20.000 și 40.000
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Comunitatea evreilor din Dorohoi a contribuit activ la viața culturală a orașului prin societățile proprii - Lumina Vieții, Macabi, Steagul - și prin presa editată, din care reținem câteva titluri: Grăgarul, publicație umoristică a studenților evrei, Păzitorul sau Realitatea evreiască 31. Micul târg de provincie oferea publicului cititor volume ce puteau fi consultate atât în bibliotecile școlare, cât și în cadrul bibliotecii publice create încă din 1870 prin donații sau al Bibliotecii Asociației Învățătorilor, înființată în 192332. Zece tipografii au funcționat în perioada 1873-1938
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
județul Baia regăsim aceeași atmosferă, așa cum profesorul Ion Simionescu constată: Fălticeni, "oraș îngropat în liniște, uitat de lume", dar în care "sufletele amorțite ale localnicilor ar putea reînvia..."34. Cu o populație, la 1930, de 14.347 de locuitori, micul târg de provincie a rămas în corpul Moldovei după anexarea Bucovinei, reprezentând refugiul românilor ce au refuzat dominația austriacă. Zonă preponderent agricolă, cu o industrie slab dezvoltată, dar învăluită într-o liniște prielnică creației, Fălticeni a favorizat formarea intelectuală a unor
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
să mă detașez sufletește de Fălticeni. Este și motivul pentru care munca mea în domeniul artei aici și-a găsit spațiul potrivit. Fiindcă tot ce am făcut pe cale spirituală, pe cale sentimentală de aici pornește. Toată opera mea este închinată acestui târg modest altădată, care prin condiția lui de focar al spiritualității românești s-a ridicat în conștiința neamului pe o treaptă deosebit de înaltă 36. Viața cultural-intelectuală gravita în jurul Liceului Nicu Gane. Modelul sălii de sport ca locație a evenimentelor artistice este
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
județului Rădăuți, Siretul interbelic nu diferea prea mult de restul localităților din zonă, fiindu-i specifică aceeași "liniște a vieții agricole". În plus, orașul păstra, mai mult decât alte localități din zonă, elemente ale înfățișării urbane de tip austriac. Un târg mic, cu o populație multietnică de 10.025 de locuitori la 1930, Siretul apare astfel ca o altă localitate izolată pe harta unei Moldove încremenite: "Ghemuit între dealuri, Siretul zilelor noastre stă tupilat la umbra unor străvechi lăcașuri de închinare
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din strălucirea gloriosului său trecut de veche capitală a Moldovei"58. În timpul domniei lui Lațcu-Vodă (1365-1374), principatul Moldovei își avea capitala la Siret, istoria medievală a orașului marcând astfel scurta perioadă de glorie. Secolele ce au urmat au adâncit decăderea târgului ce avea să devină tot mai înstrăinat, astfel că după unire, Siretul "ni se înfățișează ca un veteran bătrân și sărman care-și trage obârșia dintr-o viță de neam nobil și bogat, dar prin niște întâmplări nenorocite a ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
30, câteva societăți culturale, majoritatea germane sau evreiești, demonstrând aportul populației minoritare la ambianța culturală a unui oraș destul de static. Populația evreiască, deși deținea o pondere de 21.3 % în 1930, conferea Siretului, alături de celelalte etnii, imaginea de shtetl caracteristică târgurilor evreiești bucovinene: Așezarea nu era doar un orășel. Siret era un ștetl evreiesc în adevăratul înțeles - social și literar - al cuvântului. Era tipul de ștetl al micilor orășele în care a înflorit și s-a vestejit viața evreiască din răsăritul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Gura Humorului. Prima menționare documentară a localității are loc în 1490, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, referitor la mănăstirea Humorului. Din 1787 așezarea devine de sine stătătoare, iar din 1888, odată cu inaugurarea căii ferate dintre Câmpulung Moldovenesc și Suceava, târgul Humorului este capitală de județ 68. Oraș de munte cu un aspect neurban și cu o viață culturală destul de redusă, Gura Humorului se remarca în anii interbelici prin cele 13 societăți culturale organizate de diferite categorii profesionale, de minoritari sau
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Sinteza cunoștințelor de bacalaureat, 1929. 19. Calinic Istrate (1892-1941), învățător dorohoian, publicist, cu preocupări muzeografice și arheologice, fondează în 1918 revista dorohoiană Primăvara. Colaborează în presa vremii și este autor de lucrări monografice: Prin satul Hașdeilor, Monografia orașului Hotin, Monografia târgului Noua Suliță, ș.a. 20. Gabriela Leonărdescu (1877-1938), profesor, director al Școlii secundare de fete "Carmen Sylva", licențiată în Litere la Iași, este autoare a peste 20 de titluri, precum: Povestiri alese pentru școlari, Cât și cum se muncește în America
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
expoziție de pictură în 1925, intitulată "Din țara moților", urmată de expoziția "Botoșanii care se duc". În 1935 publică primul volum de poezii, Eu. 28. Sașa Pană (1902-1981), scriitor, medic militar, cu studii primare și gimnaziale la Dorohoi, inițiază în târgul natal mișcarea și revista avangardistă Unu, în 1928, pe care o va muta ulterior în capitală. Colaborează cu articole și în presa dorohoiană, debutând în Gazeta Dorohoiului. Este autor de proză, lirică și memorialistică. 29. Mihail Grigore Poslușnicu (1871-1936), născut
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
66. Filimon Rusu (1882-1957), istoric, memorialist, folclorist, publicist, învățător la școli primare din Siret și Rădăuți, publică articole de pedagogie în Școala, Voința școalei, Școala și viața, Moldova literară, dar și piese folcloristice în Tudor Pamfile. Este autor al monografiei târgului Mihăileni și Monografia orașului Rădăuți din vremurile cele mai îndepărtate până în 1944, al manualului Geografia județului Rădăuți și al unui volum de amintiri publicat în 1955-1957 în care valorifică notițele întocmite în anii interbelici 12. 67. Emilian Săhleanu (1880-1939), naturalist
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
alocă spațiu doar pentru patru nume în cadrul istoriei literaturii românești. De o apreciere pozitivă se bucură scriitorul dorohoian Petru Manoliu, considerat de Lovinescu "unul din eseiștii cei mai dotați ai noii generații literare", pentru care "elementul nativ", reprezentat de cadrul târgului botoșănean își pune amprenta în mod fericit 14. Și scriitorul Ludovic Dauș este apreciat pentru romanele scrise în anii '30, cu referire la fresca botoșăneană "solid realizată", Asfințit de oameni, cu temă sămănătoristă. Analizând opera lui Dauș, Călinescu remarcă, la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
agricultură din 1881, 1882 și 1883 (fig. 12av și 12rv), inaugurării statuii lui Miron Costin din 1888, Institutelor Unite din 1891, inaugurării clădirii Teatrului Național din 1896 (fig. 13av și 13rv), inaugurării Templului Israelit din Galați (1896), inaugurării Abatorului și Târgului de vite din Iași, în 1897 (fig. 14av și 14rv), expoziției regionale din 1898, Karpel Lippe din 1900, expoziției de animale din 1905 (fig. 15av și 15rv), statuii lui V. Alecsandri din 1906 (fig. 16av și 16rv ) și altele probabil
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
sus. Din totalul medaliilor realizate până la cel de-al doilea război mondial (deci într-un secol, 1838-1939), nouăsprezece se referă la actul Unirii și personalitatea lui Cuza-Vodă; șase medalii, din cele realizate în perioada 1877-1918, se referă la expoziții și târguri; zece se referă la ridicarea statuilor unor personalități (M.Costin, V.Alecsandri. M.Kogălniceanu, Al.I.Cuza); cinci se referă la restaurarea, edificarea unor importante monumente arhitecturale (Palatul Mitropolitan, Palatul Universității, Teatrul Național, Abatorul, Biserica Trei Ierarhi, Biserica Sf. Nicolae
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
din context, CERN și NA PRUTE, au conchis că neatestându-se nici documentar și nici arheologic o localitate cu numele CERNA și că IAȘUL, nefiind așezat pe râul PRUT, cuvintele respective numesc de fapt CERNIAVSKII TORG NA PRUTE REȚE, adică TÂRGUL CERNĂUȚI PE RÂUL PRUT. Vom acorda credit celui de-al doilea punct de vedere, pentru că, așa cum afirmă istoricii ieșeni, pe râul Prut se află localitatea CERNĂUȚI și nicidecum IAȘUL Chiar dacă am credita și prima variantă, nu putem înțelege de ce inițiatorul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Patriei (1916-1918 n.n.)... și-a democratizat vioara în folosul instituțiilor de binefacere ale războiului... De pe scena Teatrului Național... trecea pe o estradă improvizată într-un colț al țării așa de mică și așa de însuflețită și cânta oștenilor, satelor și târgurilor și pretutindeni îl împresura aceeași dragoste și aceeași înțelegere”c . Sursa din care am luat citatul ne mai informează că la Iași Enescu a constituit Societatea Simfonică „George Enescu”, că a fost aclamat ca președinte de onoare al acesteia, că
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
să fie selectat în cărțile dedicate personalităților ieșene este diluat în marea masă a chirurgilor, pictorilor, filologilor, geologilor, chimiștilor, poeților, matematicienilor, profesorilor ș.a.m.d. Este adevărat că chirurg este și acela care a salvat vieți în cutare sau cutare târg de provincie, dar Vladimir Buțureanu este unic și pentru a-i evidenția unicitatea, cred că ar fi fost suficient ca în titlul medalionului să intre doar numele și prenumele. Circula o vorbă în lumea academică ieșeană, și nu avem motive
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și de băutură, că-i da cât vrea ei, în zi de dulce carne cu apă și cu sare, în zi de sec linte și fasole cu apă și cu sare, vin îi da împuțit, ci trimitea cu urcioarele în târg Antonie-vodă și fie-său Nea-goe-vodă cu bani refenea, căci îi zicea tată-său că are doamnă și coconi, ci să dea mai mult, și așa viețuia Antonie-vodă!" Arestarea Cantacuzinilor la Adrianopol are mari mișcări de scenă: "...Deci mergând domnul cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se fac". Dar Lumea îi pune înainte avuția, izbânzile, gloria, și Înțeleptul însuși, devenit Faust, mărturisește sincer dorințele: "Eu poftesc avuțiă... O, lume! Eu poftesc mai mult: ca vestit și cu nume mare să mă fac... O, lume! Eu poftesc târguri și cetăți... O, lume! Eu, după acestea după toate, și cinste politicească cer și poftesc... O, lume! Eu decât aceasta și mai mare cinste îmi poftesc: și între stăpâniri să mă învrednicesc. Lumea îl sfătuiește să ucidă, să jefuiască. Înțeleptul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
foarte grotescă litografie populară: Nu mergea cu pompă mare, Ci călare voinicește. Și la cap legat turcește; Cu galeongii dinpreună Și mazdrac țiind în mână, Și pe unde nu gândeai P-acolo-l întîlneai. Tiptil, pe jos și călare, Prin târg și prin mahalale; Uneori în port turcesc, Alteori călugăresc. Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovei întîmplare de vornicul Alexandru Beldiman are aerul unei poliloghii umoristice, fiind de fapt o cronică a răzmeriței de la 1821. Autorul vedea lucrurile la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bătaie nu izbutesc să risipească impresia de învălmășeală inconcludentă și de monotonie zgomotoasă. Afectarea, dulcegăria, sentimentalismele artificializează piesa, iar cadențele oratorice degenerează în goale scheme. IOAN AL. BRĂTESCU-VOINEȘTI Aparținând unui popor rural și vechi, individul român se simte stingher în târgul cel mai mizerabil, unde își pierde legăturile de familie. Așa se explică faptul paradoxal că orașul apare la noi ca locul solitudinii și al melancoliei. Cu Ioan Al. Brătescu-Voinești intră în literatura română o întreagă clasă de eroi suferind de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ei nu vine exact la masă. Însemnările lui Neculai Manea ne pune înainte un om cu impuls regresiv, în căutare de "sihăstrii". Apa morților ne prezintă o femeie care și-a făcut o imagine exagerată despre fericirea casnică într-un târg de 18.000 locuitori, privit ca un loc de pierzare, ca o îngrămădire neliniștitoare pentru suflet. Cu timpul, păstrând aceleași situații fundamentale, nuvelistica lui M. Sadoveanu capătă un aer voios, idilic. Căutarea singurătății numai e o asceză ci un rafinament
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trăit. Ieri îți făcusem încă poezii, Cu versuri dulci, triste cum îți plac ție, Și cum ai multe, dacă le mai ții... Vai, ce amară doctorie. Ingenuitatea se preface pe încetul în sens al miraculosului și în hieratism creștin. În târg servitoarele, ca și săvârșind o taină, se spală pe picioare. Măgarul cu cruce pe spate, pătruns de calitatea sa de simbolizator al inocenței, paște cu umilitate. Apare și cîte-un detaliu ortodox. O călugăriță trece în barcă pe o baltă foarte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai mult de afectare artistică decât de sentiment. B. FUNDOIANU Tradiționalismul lui B. Fundoianu e un panteism olfactiv și tactil, o îmbătare de exalațiile vitale. Poetul are o capacitate extraordinară de a se bucura de prezența materiei. Totul îl îmbată: târgul care "miroase-a ploaie", creșterea "de sfeclă, de mărării, de ceapă", nările boilor cu "miros de lapte și de rîpi", fânul plin de mireasmă udă", bălăcirea porcilor în noroi, răcoarea cărnii cartofului, izul vinului din cramă, parfumul gutuii, aburul jimblei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vitaliste sunt și poeziile lui Radu Gyr, însă pletorice, vociferante. Toamnă oltenească e o replică mai haiducească la Aci sosi pe vremuri a lui Ion Pillat: O, de-ați fi în Dolj cu mine și-ați uita cu toți de tîrg!... ...E-nceputul lui octombrie, când dă aurul în pârg, când în cel dintâi ciorchine trup și suflet îți cuminici... Cum v-ar mai lătra în gară, Floarea,-ntr-una din duminici!... Mai întîi, din timp m-aș duce să pândesc de la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]